Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 242/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 242/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-02-2014 în dosarul nr. 37603/299/2012
Dosar nr._
(2242/2013)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.242
Ședința publică de la 18.02.2014
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE - CRISTINA GUȚĂ
JUDECĂTOR – GEORGETA SÎRBU
JUDECĂTOR - I. S.
GREFIER - S. R.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de recurentul reclamant N. D. I. împotriva deciziei civile nr. 334 A din data de 29.03.2013, pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._ .
Obiectul pricinii - plângere împotriva cărții funciare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, se constată lipsa recurentului reclamant N. D. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare, față de lipsa părții.
La a doua strigare a cauzei, se constată lipsa recurentului reclamant.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că, prin cererea de recurs, recurentul reclamant a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă.
Curtea, având în vedere recurentul reclamant a solicitat judecarea și în lipsă și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA ,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 17.08.2012 pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr._, petentul N. D. I. a formulat plângere împotriva încheierii de respingere nr._/10.05.2012 emise de către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară București în dosarul nr ._/2012, pentru imobilul situat în București, .. 107, sector 1, identificat cu numărul cadastral_, înscris în cartea funciară nr._.
Prin sentința civilă nr._/18.10.2012, Judecătoria Sectorului 1 București a respins plângerea.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, la data de 20.03.2012, petentul N. D. I., prin mandatar D. T. V., a depus la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sectorul 1 cererea de notare în cartea funciară înregistrată sub nr._ a procesului promovat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva Statului Român, înregistrat sub nr._/2010.
Prin încheierea nr._/23.03.2012 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sectorul 1 s-a respins cererea de notare a acțiunii formulate la CEDO cu privire la imobilul cu nr. cadastral_ (provenit din nr. cadastral de pe hârtie_/10/1), înscris în cartea funciară_ (provenită din cartea funciară de pe hârtie cu numărul_), având proprietar statul român în cotă de 1/1.
Împotriva acestei încheieri s-a formulat cerere de reexaminare, soluționată prin încheierea de respingere nr._ din 10.05.2012 emisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sectorul 1.
În cuprinsul încheierii nr._ din 10.05.2012 emise de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sectorul 1 s-a reținut că respingerea notării acțiunii în cartea funciară, asupra imobilului situat în București, .. 107, sector 1, identificat cu numărul cadastral și CFI_, a fost dispusă de registratorul de carte funciară în baza acțiunii nr._/10/23.08.2010 emise de CEDO. Totodată, din verificările cererii și a actelor anexate, raportat la motivarea în fapt și în drept, s-a reținut că la data pronunțării încheierii nr._/23.03.2012 erau incidente dispozițiile art. 93 din Regulamentul de organizare și funcționare a birourilor de cadastru și publicitate imobiliară, aprobat prin Ordinul directorului general al ANCPI nr. 633/2006, cu modificările și completările ulterioare și art. 48 alin. 1 lit. c din Legea nr. 7/1996.
În conformitate cu dispozițiile art. 48 alin.1 lit. c din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții: ... c) individualizează imobilul printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, după caz.
Instanța a constatat că în cuprinsul acțiunii înregistrate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu este indicat numărul de carte funciară sau un număr cadastral sau topografic care să permită identificarea imobilului potrivit cerințelor efectuării înscrierilor în cartea funciară, simpla indicare a locului situării imobilelor, respectiv a foii matricole și a matricolei agricole, precum și a numărului de poziție din aceste documente nefiind suficientă pentru admiterea înscrierii solicitată de petent.
Având în vedere că imobilul în cauză a fost supus operațiunilor de dezmembrare, fiind împărțit în mai multe loturi, iar pentru fiecare lot au fost întocmite cărți funciare distincte, era necesară identificarea imobilului în conformitate prevederile art. 48 alin.1 lit. c din Legea nr. 7/1996, pentru ca notarea litigiului respectiv să fie realizată cu stricta respectare a dispozițiilor legale.
Împotriva acestei sentințe, la data de 29.10.2012 a declarat apel petentul N. D. I., care a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă la data de 28.01.2013.
Prin decizia civilă nr. 334A/29.03.2013, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins ca nefondat apelul.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prin motivele de apel formulate s-a susținut că cererea inițială de retrocedare a imobilului situat în București, .. 107, sector 1, a fost notată în cartea funciară a imobilului revendicat, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Sector 1. Ulterior s-a procedat și la înscrierea dezmembrării imobilului revendicat și aflat în litigiu în mai multe loturi, pentru fiecare lot deschizându-se o carte funciară, iar în noile cărți funciare a fost preluat litigiul notat în cartea funciară inițială, lucru ce demonstrează că imobilul este identificat.
Ceea ce pierde din vedere apelantul este faptul că prin promovarea unei plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu se creează un nou litigiu cu privire la imobilul revendicat, plângerea formulată având caracterul unei căi de atac la soluțiile pronunțate de instanțele române. În aceste condiții, notarea inițială a litigiului implică și promovarea plângerii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De fapt, plângerea nu reprezintă o acțiune nouă, nu are alte obiecte decât cererea adresată instanțelor naționale. Nefiind vorba de un alt litigiu, nu se justifică o altă notare în cartea funciară.
Dincolo de aceste aserțiuni, plângerea adresată și înregistrată nu reprezintă un litigiu. Pentru declanșarea procedurii în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, reclamantul apelant ar fi trebuit să primească nu numai un număr de dosar și nu numai un număr de înregistrare plângere. Cum până la închiderea dezbaterilor la judecata în apel a cauzei nu s-a depus nicio dovadă din care să rezulte existența unui litigiu pe rolul instanței europene, simpla plângere nu face dovada existenței unui litigiu.
Împotriva acestei decizii, la data de 16.07.2013 a declarat recurs reclamantul N. D. I., care a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie la data de 22.11.2013.
În motivarea cererii sale, recurentul reclamant a arătat că susținerea instanței de fond în sensul că imobilul nu este identificat este nereală, întrucât din înscrisurile depuse la dosar rezultă că cererea de retrocedare vizează imobilul cu număr cadastral_ înscris în cartea funciară nr._, această cerere fiind notată în cartea funciară și, deși s-a admis cererea de dezmembrare în mai multe loturi a imobilului-teren, pentru fiecare lot deschizându-se câte o carte funciară, în noile cărți funciare a fost preluat litigiul notat în cartea funciară inițială, lucru ce demonstrează că imobilul este același, fiind astfel identificat.
Mai mult, nu numai că a individualizat imobilul în cuprinsul plângerii, prin cartea funciară nr._ și nr. cadastral_, dar a și anexat copia acestei cărți funciare.
Recurentul reclamant a mai arătat că, după epuizarea tuturor căilor de atac în litigiile ce au avut ca obiect imobilul sus menționat, s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului, prin cererea formulată împotriva Statului Român care a fost înregistrată pe rolul instanței europene la nr._/2010, așa cum rezultă din documentele pe care le-a anexat plângerii, cerere a cărei notare în cartea funciară a solicitat-o.
Prin refuzul notării plângerii la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în noile cărți funciare este prejudiciat, întrucât nu beneficiază de garanțiile prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, care este prioritară normelor interne, conform art. 11 și art. 20 din Constituție și potrivit cărora ar fi trebuit să i se respecte dreptul de protejare a proprietății imobilului revendicat care se află în proprietatea statului.
Înscrierile în cartea funciară produc efecte de opozabilitate față de terți, potrivit art. 25, 32 din Legea nr. 7/2006, iar notarea este definită ca fiind unul dintre modurile de înscriere stabilite de art. 26 care la alin. 4 lit. c prevede: „înscrierea drepturilor personale, a actelor și faptelor juridice ..., a acțiunilor și căilor de atac în justiție ... ".
În drept, au fost invocate dispozițiile art.304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și în conformitate cu prevederile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
I.1. În scopul realizării unei publicități complete, integrale, pe lângă drepturile reale imobiliare sunt supuse înscrierii în cartea funciară, prin notare, anumite drepturi de creanță, fapte sau raporturi juridice în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară, astfel încât terții să aibă cunoștință de situația juridică reală a imobilului, iar drepturile și interesele lor să fie cât mai bine apărate, în măsura în care se folosesc de datele cuprinse în cartea funciară. În acest sens, art. 4 din Legea nr. 7/1996 prevede că Agenția Națională are următoarele atribuții principale: „m) asigură înscrierea drepturilor reale ce se constituie, se transmit, se modifică sau se sting (…); (…) o) asigură înscrierea altor raporturi juridice, drepturi personale, interdicții, incapacități și litigii judiciare în legătură cu bunul imobil”.
Tot referitor la obiectul notărilor, art. 42 din Ordinul nr. 633/2006 dispune că: „(1) Notarea poate avea ca obiect consemnarea unor fapte și drepturi personale, a litigiilor referitoare la drepturile reale asupra imobilelor și alte înscrieri cu caracter temporar în legătură cu imobilul. (2) În această categorie pot fi enumerate: (…) e) arătarea oricărei acțiuni care dă caracterul de drept litigios unui drept real înscris în cartea funciară (…)”.
2. Pentru notarea unui litigiu este necesară îndeplinirea atât a condițiilor generale de formă prevăzute pentru toate tipurile de înscrieri de art. 48 din Legea nr. 7/1996, între care și cea prevăzută de alin. 1 lit. c: „individualizează imobilul printr-un număr de carte funciară și un număr cadastral sau topografic, după caz”, cât și a condiției speciale impuse de art. 93 alin. 1 din Ordinul nr. 633/2006: „Notarea existenței unui litigiu cu privire la drepturile ce fac obiectul înscrierii în cartea funciară se va putea face fie la cererea părții interesate, fie din oficiu la sesizarea instanței de judecată. Notarea se va face în baza copiei acțiunii având ștampila și numărul de înregistrare ale instanței sau a certificatului de grefă care identifică obiectul procesului, părțile și imobilul”.
II.1. În rezolvarea chestiunii dacă plângerea adresată Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului a declanșat un litigiu referitor la un drept real, în concret dreptul de proprietate asupra imobilului situat în București, .. 107, sector 1, trebuie avut în vedere faptul că petentul a invocat în fața instanței de contencios european atingerea adusă dreptului la respectarea bunului său, drept garantat de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului. Or, într-una dintre primele cauze pe care le-a judecat în materie, Curtea Europeană a statuat că „recunoscând fiecăruia dreptul la respectarea bunurilor sale, art. 1 garantează, în substanță, dreptul de proprietate” (cauza Marcks împotriva Belgiei, hotărârea din 13.06.1979).
Constatarea de către Curtea Europeană a încălcării unui drept apărat prin Convenție are două categorii de consecințe: o primă categorie este de ordin general și privește obligația statelor de a adopta acele măsuri legislative, administrative sau de altă natură, care să conducă la înlăturarea posibilității ca în viitor să se mai producă încălcări de genul celei constatate într-o cauză dată; o a doua categorie privește situația reclamantului din speța judecată. Pe de o parte, în dreptul intern trebuie să existe posibilitatea ca printr-o procedură reglementată de lege să fie repusă în discuție, pe cale judiciară, hotărârea sau actul intern care a condus la constatarea încălcării dreptului reclamantului; pe de altă parte, Curtea poate face aplicarea art. 41 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
În dreptul intern român, remediul este conferit de art. 322 pct. 9 Cod procedură civilă.
Este de menționat și că, prin concept, orice cerere prin care se solicită unui organ cu activitate jurisdicțională recunoașterea unui drept declanșează un litigiu, verificarea condițiilor de admisibilitate constituind numai o etapă în soluționarea respectivului litigiu.
De asemenea, Curtea reține că litigiul dedus judecății în fața Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, chiar dacă are ca obiect apărarea aceluiași drept de proprietate asupra imobilului situat în București, .. 107, sector 1, este distinct de cel care s-a aflat pe rolul instanțelor esențiale, deosebindu-se de acesta prin părți (în cadrul dosarului soluționat irevocabil prin decizia civilă nr. 1055/18.02.2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă cererea a fost formulată în contradictoriu cu Regia Autonomă - Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, în timp ce în cadrul dosarului aflat pe rolul Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului cererea este formulată în contradictoriu cu Statul Român), precum și prin cauză (în cadrul dosarului soluționat irevocabil prin decizia civilă nr. 1055/18.02.2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă au fost invocate prevederile Legii nr. 10/2001, în timp ce în cadrul dosarului aflat pe rolul Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului au fost invocate prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție).
2. În ceea ce privește respectarea condițiilor de formă privind notarea acestui litigiu, Curtea reține, sub un prim aspect, că, deși este adevărat că identificarea prin număr cadastral a imobilului nu este indicată în plângerea adresată Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, respingerea cererii de notare, în condițiile în care respectivul act de sesizare face referire la un litigiu desfășurat în fața instanțelor române ce fusese anterior notat în cartea funciară, apare ca un formalism rigid, în lumina considerentelor expuse într-o ipoteză asemănătoare de Curtea Constituțională prin decizia nr. 176 din 24 martie 2005.
Sub un al doilea aspect, instanța de recurs constată că actul (scrisoarea) emis la data de 23.08.2010 și trimis mandatarului petentului, semnat de grefier, prin care Curtea Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului a confirmat primirea plângerii și înregistrarea acesteia sub nr._/10 constituie chiar un certificat de grefă (act prin care grefierul certifică date în legătură cu conținutul unui dosar), particularitățile sale fiind date de procedura în cadrul căreia a fost emis.
Față de aceste considerente, reținând nelegalitatea hotărârii recurate, Curtea urmează ca, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, să admită recursul și să modifice în tot decizia civilă recurată, în sensul că, în baza art. 296 Cod procedură civilă, va admite apelul și va schimba în tot sentința civilă apelată, în sensul că, în temeiul art. 50 din Legea nr. 7/1996, va admite plângerea și va anula încheierea nr._ din 10.05.2013, va admite cererea de reexaminare, va anula încheierea nr._ din 23.03.2012 și va admite cererea petentului privind notarea în cartea funciară nr._ București Sectorul 1 a acțiunii înregistrate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sub nr._/2010 N. c/ România.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurentul petent N. D. I. împotriva deciziei civile nr. 334A/29.03.2013 pronunțate de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._ .
Modifică în tot decizia civilă recurată, în sensul că:
Admite apelul formulat de apelantul petent N. D. I. împotriva sentinței civile nr._/18.10.2012, pronunțate de Judecătoria Sectorului 5 București în dosarul nr._ .
Schimbă în tot sentința civilă apelată, în sensul că:
Admite plângerea formulată de petentul N. D. I. împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare nr._/10.05.2012, emise de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București în dosarul nr._/2012.
Anulează încheierea nr._ din 10.05.2012.
Admite cererea de reexaminare formulată de petentul N. D. I. împotriva încheierii nr._ din 23.03.2012, emise de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București - Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 1 în dosarul nr._/2012.
Anulează încheierea nr._ din 23.03.2012.
Admite cererea petentului N. D. I. privind notarea în cartea funciară nr._ București Sector 1 a acțiunii înregistrate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sub nr._/2010 N. c/României.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.02.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. G. G. S. I. S.
GREFIER
S. R.
Red. C.G
Tehnored. C.S./C.G.
Ex.2/21.03.2014
T.B. Secția a V-a Civilă - E. D.
- M. S.
Jud. sector 1 București - L. R.
← Partaj judiciar. Decizia nr. 485/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Reintegrare spaţiu locativ. Decizia nr. 231/2014. Curtea de... → |
---|