Pretenţii. Decizia nr. 132/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 132/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-03-2014 în dosarul nr. 2687/98/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.132A
Ședința publică de la 28 martie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - F. C.
JUDECĂTOR - A. V.
GREFIER - G.-M. V.
***********
Pe rol pronunțarea asupra apelului formulat de apelanții-reclamanți I. D., I. V. și S. M., cu domiciliul ales la SCPA „JGV&Asociații”, în G., ..141, ., ., împotriva sentinței civile nr.2236/F/27.08.2013 pronunțată de Tribunalul Ialomița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă .-Reasigurare SA, cauza având ca obiect „pretenții – daune morale și materiale”.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică de la 14 martie 2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 21 martie 2014 și apoi la 28 martie 2014.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Ialomița sub nr._ la data de 02.08.2012, reclamanții I. D., I. V. și S. M. toți cu domiciliul procesual ales la S.C.P.A. „J., G., V. & Asociații” cu sediul profesional în G., .. 141, .. 58, județul G., au chemat în judecată pe pârâta S.C. E. R. asigurare - REASIGURARE S.A. cu sediul în orașul Voluntari, Șoseaua București Nord, nr.10, Clădirea O23, etaj 4, Global City Business Park,_, județul Ilfov, CUI_, nr. ORC J_ solicitând obligarea acesteia la plata daunelor materiale și morale după cum urmează: către reclamanta I. D.- S., mama decedatului B. M. A. a sumei de 6.983.400 lei cu titlu de daune morale și suma de 30.000 de lei cu titlu de daune materiale; către reclamantul I. V., tatăl adoptiv al decedatului B. M. A. a sumei de 6.953.400 lei cu titlu de daune morale; către reclamantul S. M., accidentat grav a sumei de 412.000 lei cu titlu de daune morale și 41.200 de lei cu titlu de daune materiale; s-a mai solicitat de asemenea obligarea pârâtei la plata penalizărilor de întârziere calculate în cuantum de 0,1 % pe zi de întârziere la sumele acordate, începând cu a 11-a zi de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești până la plata efectivă a sumelor, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii reclamanții arată că la data de 06.05.2011 pe DN 2A – E60 în localitatea Andrășești, județul Ialomița a avut loc un accident rutier soldat cu decesul lui B. M. A., fiul reclamantei I. D. S. și fiul adoptiv al reclamantului I. V. și vătămarea gravă a reclamantului S. M.. Conducătorul autoturismului în care se aflau cele două victime – S. Nicușor C. a decedat, polița RCA a acestuia fiind la pârâta S.C. E. R. ASIGURARE - REASIGURARE S.A.. Urmare acestui accident reclamanții au înregistrat atât prejudicii patrimoniale – cheltuieli aferente înmormântării, îndeplinirii ritualurilor creștinești, cele necesare îngrijirilor medicale, cât și prejudicii morale urmare a decesului fiului ori vătămărilor suferite.
Prin întâmpinarea depusă pârâta S.C. E. R. ASIGURARE - REASIGURARE S.A. a ridicat excepția netimbrării acțiunii, excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Ialomița în soluționarea cauzei, excepția nulității cererii de chemare în judecată și excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a apărătorului reclamanților. Pe fondul cauzei pârâta a solicitat admiterea în parte a cererii formulate, în sensul admiterii doar a daunelor materiale dovedite cu documente justificative și admiterii în parte a daunelor morale.
În ședința din 4 decembrie 2012 pârâta a renunțat la excepția nulității cererii de chemare în judecată și a lipsei dovezii calității de reprezentant. De asemenea, în aceeași ședință instanța a respins excepția netimbrării cererii de chemare în judecată și a necompetenței teritoriale a Tribunalului Ialomița în soluționarea cauzei.
Prin sentința civilă nr.2236 F din 27 august 2013 pronunțată de Tribunalul Ialomița Secția Civilă s-a admis în parte cererea formulată de reclamanții I. D., I. V. și S. M. în contradictoriu cu pârâta S.C.E. R. ASIGURARE - REASIGURARE S.A. ; a obligat pe pârâta S.C. E. R. Asigurare – Reasigurare S.A. către reclamanta I. D. – S. la 30 000 lei daune materiale și 50 000 lei daune morale; a obligat pe pârâta S.C. E. R. Asigurare – Reasigurare S.A. către reclamantul I. V. la 40 000 lei daune morale; a obligat pe pârâta S.C. E. R. Asigurare – Reasigurare S.A. către reclamantul S. M. la 3000 lei daune materiale și 5000 lei daune morale; a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata penalităților de întârziere; a obligat pe pârâta S.C. E. R. Asigurare – Reasigurare S.A. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 5382 lei către I. V. și 2480 lei către S. M..
Din actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
La data de 06.05.2011 pe DN 2A – E60 în localitatea Andrășești, județul Ialomița s - a produs un accident de circulație soldat cu victime omenești. Autoturismul BMW condus de numitul S. Nicușor C. circula din direcția Slobozia către Urziceni și, în localitatea Andrășești, în dreptul Primăriei, a pierdut controlul volanului din cauza vitezei, a intrat pe contrasens acroșând autoturismul Mitsubishi cu număr de înmatriculare_, apoi a revenit pe sensul de deplasare pentru ca ulterior să iasă de pe carosabil în partea dreaptă și să acroșeze un pom, oprindu-se în dreptul școlii din .> S. Nicușor C., conducătorul autoturismului BMW și B. M. A., pasager în spate, au decedat la 06.05.2011 la spital. Conform rapoartelor medico – legale de necropsie nr. 746/A3/78 și 747/A3/79 din 09.05.2011 întocmite de Serviciul de Medicină Legală Ialomița moartea celor doi a fost violentă și s-a datorat leziunilor traumatice ce s-au produs prin lovire de corpuri / planuri dure, în condițiile unui accident rutier. Sângele recoltat acestora nu conținea alcool. Cât privește pe victima S. M., din raportul de primă expertiză medico - legală pe baza actelor medicale nr. 882/A1/235 din 30.05.2011 întocmit de Serviciul Medicină Legală Ialomița, acesta a necesitat 42-45 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare de la data producerii accidentului de circulație, iar leziunile suferite nu i-au pus acestuia viața în primejdie.
Prin rezoluția nr. 1364/P/2011 din 14.09.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, s-a dispus neînceperea în cauză a urmăririi penale față de numitul S. Nicușor - C., urmare decesului acestuia.
În cauză, la cererea pârâtei S.C. E. R. ASIGURARE - REASIGURARE S.A. s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice auto având ca obiectiv stabilirea dinamicii producerii accidentului, dacă au fost factori externi care au cauzat, determinat sau favorizat manevra bruscă a conducătorului autoturismului BMW cu număr de înmatriculare_ condus de numitul S. Nicușor C. și dacă se poate stabili procentual culpa conducătorului auto în concurență cu culpa altor persoane implicate în producerea accidentului.
Dinamica producerii accidentului reținută de expertul tehnic, și care se coroborează cu celelalte probe admise în cauză (declarații martori) este următoarea:
La data de 06.05.2011, în jurul orei 1600, autoturismul BMW cu numărul de înmatriculare_, condus de S. Nicușor C., se deplasa pe direcția Slobozia – Urziceni, pe un segment de drum situat în apropierea centrului localității Andrășești, în apropierea unei intersecții dintre . . aparține DN 2A.
În acel moment, în autoturismul condus de S. Nicușor C. se mai aflu 2 pasageri: B. M. A. și S. M..
Singurul supraviețuitor din autoturism, S. M., ocupantul locului din dreapta față, a declarat că, atât în apropierea intersecției din centrul localității Andrășești cât și pe alte sectoare de drum, conducătorul auto a atins viteza de 160 km/h și peste 160 km/h.
Viteza apreciată de pasagerul autoturismului are susținere în raport cu probele materiale ce aparțin autoturismului BMW, raportată la distanța parcursă pe aproximativ 308 m de la declanșarea pericolului, pierderea controlului volanului și până la locul de oprire ( 53 m (160.1,2 / 3,6 = 53 m) de la declanșarea pericolului până la centrul intersecției cu . 125 m distanța între . de pasagerul din autoturismul BMW, S. M., + aproximativ 130 m cu imprimare de urme pe carosabil, șanț, acostament, cu intrare în curtea școlii după distrugerea gardului = 308 m).
Până la apariția începutului de urme de derapare (km 46 + 67 m), prezente în alveola din fața primăriei, zonă în care a avut loc primul impact dintre autoturismul BMW și autoturismul Mitsubishi, aprecierile asupra deplasării și vitezei autoturismului BMW din premomentul producerii accidentului aparțin pasagerului S. M., aflat pe locul din dreapta față al autoturismului BMW.
Începând din locul în care a fost lovit autoturismul Mitsubishi (kilometrul 46 + 67 m), momentele succesive ale deplasării pe distanța de aproximativ 130 m aparțin direct reacțiilor conducătorului auto.
Urmărind distanța de aproximativ 178 m (53 m + 125 m = 178 m) pe care conducătorul auto a avut-o la dispoziție până la prima impactare cu autoturismul Mitsubishi, dovedită cu probe clare, după . conducătorului auto S. Nicușor C., raportată la supoziția pasagerului S. M. (s-a speriat), expertul apreciază că impactul dintre BMW și Mitsubishi se putea evita prin frânare chiar dacă viteza de deplasare în localitate era de aproximativ 144 km/h ( 178 = 1,2 V / 3,6 + V 2 / 26 . 9,81 . 0,65 = = = = - V = (- 0,333 + 2,098) / 0,_ = 144,20 km /h ).
Pe baza acestor probe materiale, pierderea controlului autoturismului s-a dovedit a fi fost urmare unei conduceri agresive, cu salturi de viteză pe porțiuni de drum relativ mici, de către un conducător auto fără experiență, dacă se are în vedere că acesta deține carnet de aproximativ un an.
Ca atare expertul concluzionează că nu se pot reține factori externi care să fi favorizat pierderea controlului autoturismului de către conducătorul auto S. Nicușor C., singura cauză a producerii accidentului fiind nerespectarea regulilor de deplasare pe drumul public - viteza - de către S. Nicușor C..
Față de obiecțiunile pârâtei asupra raportului de expertiză, instanța a dispus convocarea expertului în fața instanței pentru a da lămuriri, acesta fiind prezent la instanță la termenul din 26.03.2013 când a fost ascultat și părțile au solicitat lămuriri. De asemenea, din oficiu și la cererea pârâtei instanța a audiat pe martorul B. G. I., conducătorul unei autoutilitare care ar fi determinat o manevră greșită a conducătorului auto S. Nicușor C., aspect care însă nu s-a confirmat, instanța urmând a reține culpa exclusivă a conducătorului auto S. Nicușor C. în producerea accidentului.
Conform prevederilor art. 49 și 50 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în R., pârâta S.C. E. R. ASIGURARE - REASIGURARE S.A. ca emitentă a poliței RCA este obligată la repararea prejudiciului produs urmare accidentului, iar conform art. 26 alin. 1 din Ordinul nr. 14/2011 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, asigurătorul RCA are obligația de a despăgubi partea prejudiciată pentru prejudiciile suferite în urma accidentului produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretențiilor formulate în cererea de despăgubire, dovedite prin orice mijloc de probă. Conform art. 24 alin. 2 lit. b din același ordin, limita de despăgubire pentru vătămări corporale și decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul și același accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate este de 5.000.000 euro echivalent în lei la cursul de schimb al B.N.R. la data producerii accidentului.
Nu se poate reține motivarea pârâtei că, potrivit art. 49 alin. 1 pct. 2 lit. a cheltuielile de înmormântare trebuie probate doar cu „documente justificative”, textul referindu-se la situația când despăgubirile se stabilesc de societatea de asigurări, nu prin intermediul instanței de judecată, unde nu se poate limita registrul probatoriu.
Cât privește cuantumul daunelor materiale acordate reclamantei I. D. – reprezentând cheltuieli cu înmormântarea defunctului B. M. A., fiul său, și obiceiurile ulterioare, având în vedere declarațiile martorilor N. M. și Schifer V., din care rezultă că la înmormântare au participat circa 100 persoane iar la obiceiurile ulterioare câte 50 de persoane, că s-au ridicat două monumente funerare, unul la locul accidentului și unul la cimitir, tribunalul a apreciat că suma de 30 000 lei reprezintă o acoperire integrală și justă a acestor cheltuieli efectuate de reclamantă.
Cât privește cuantumul daunelor materiale referitor la partea vătămată S. M., având în vedere certificatul medico - legal eliberat acestuia la data de 30.05.2011 de Serviciul de Medicină Legală Ialomița, acesta fiind decăzut din proba cu expertiză medico-legală urmare a neprezentării și neachitării onorariului, declarația martorului A. M., tribunalul a apreciat că suma de 3000 lei daune materiale reprezintă o despăgubire integrală și justă a acestuia.
Cu privire la prejudiciul moral suferit de reclamanții I. D.- S. și reclamantul I. V., mama și respectiv tatăl adoptiv al victimei B. M. A., față de gradul de rudenie al reclamanților cu victima, vârsta victimei, relațiile afective dintre reclamanți și victimă, suma de 50 000 lei pentru reclamanta I. D. și 40 000 lei pentru reclamantul I. V. reprezintă o despăgubire rezonabilă care asigură repararea justă, echitabilă și integrală a prejudiciului moral suferit urmare decesului fiului lor.
Cât privește despăgubirile materiale pentru prejudiciul moral suferit de partea vătămată reclamantul S. M., tribunalul a apreciat față de vârsta acestuia, amploarea vătămărilor suferite, că suma de 5000 lei reprezintă o acoperire echitabilă a prejudiciului moral suferit.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata penalizărilor de întârziere, reclamanții nu au indicat temeiul juridic al acestei obligații, singura consecință a neplății unei sume oarecare fiind, conform art. 1088 din Vechiul Cod civil, daunele interese pentru neexecutare sub forma dobânzii legale. Ca atare, acest capăt de cerere urmează a fi respins.
În baza art. 274 Cod procedură civilă a fost obligată pârâta către reclamantul I. V. la 5382 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat 4960 + 422 lei cheltuieli de deplasare și 2480 lei către reclamantul S. M..
Împotriva sentinței civile nr.2236 F din 27 august 2013 pronunțată de Tribunalul Ialomița au declarat apel reclamanții I. D. – S., I. V. și S. M..
Criticile privesc următoarele aspecte:
Instanța era obligată să țină cont de trauma suferită de părinții victimei, cât și a vătămatului grav M. "protagoniști" ai în evenimentul rutier din data 06.05.2011.
Dispariția fulgeratoare a tânărului B. M. A. și rănirea gravă a apelantului-reclamant S. M. a provocat traume incomensurabile, atât de tura fizică, cât și de natură psihică în sufletul părinților.
Cât privește prejudicial moral suferit de apelanții-reclamanți în prezenta cauză, prezintă rezultatul dăunător direct de natură nepatrimonială al faptei ilicite și conduitei culpabile a șoferului vinovat de producerea accidentului, prin care se aduce vătămare a valorilor și drepturilor extrapatrimoniale care sunt strâns legate de personalitatea umană. Astfel, urmare a acțiunii șoferului vinovat de ucidere din culpă, fiecare dintre aceste apelanții-reclamanți au suferit un prejudiciu moral, constând în consecințe negative, precum și implicațiile acestei fapte pe toate planurile vieții acestora, respective, pe plan fizic, psihic, moral, social, profesional și familial, apelanții-reclamanți fiind în imposibilitate de a-și desfășura în mod normal activitatea.
Acordarea daunelor morale pentru pierderea fiului și rănirea gravă a apelantului S. M. sunt motivate de faptul că, dispariția fulgerătoarea a victimei la numai ani, a reprezentat o schimbare totală si nimeni din exterior nu poate vedea ce este în sufletul întregii familii
Sunt invocate argumente din doctrină care statuează că: "Principiul general este acela al reparării integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicita. Aceasta înseamnă că autorul prejudiciului este obligat să acopere nu numai prejudicial efectiv (damnum emergens), dar și beneficiul realizat de victima (lucrum cessans) ca urmare a faptei ilicite cauzatoare de prejudicii. În acest mod se urmărește a se asigura restabilirea situației anterioare a victimei prejudiciului.
În stabilirea întinderii despagubirilor nu se ia în considerație nici starea materiala a victimei.
Despăgubirile ce urmează a fi acordate de instanța de judecată cu titlu de daune morale, nu sunt destinate să repună părțile civile în situația anterioară săvârșirii infracțiunii, ci reprezintă o compensare patrimonială adecvată a prejudiciului de ordin oral suferit de acestea din urmă, și nefiind vorba nici de o reparare integral, atâta timp cât nu se poate repara integral ceea ce nu are corespondent pecuniar.
S-a apreciat că daunele morale solicitate de părțile civile sunt îndestulătoare pentru compensarea prejudiciilor morale suferite. Daunele morale solicitate de către părțile civile în prezenta speță sunt în concordanță cu practica judiciară europeană în materie și desigur cu o . hotărâri ale unor instanțe judecătorești din R..
Nu este mai puțin adevărat că individualizarea cuantumului daunelor morale acordate este în totalitate în apanajul instanței de judecată investită cu soluționarea speței și ține de convingerile magistratului, dar și de relația de empatie care se stabilește între acesta si parțile civile. Pentru a se evita totuși o totală doză de arbitrar s-a apreciat, așa cum o face de altfel și doctrina în această materie, ca la individualizarea cuantumului daunelor morale trebuie să se țină cont, în linii mari, și e practica judiciară recentă. În caz contrar, se ajunge la situații extreme, în așa fel încât pentru prejudicii similare cuantumul despăgubirilor este cu totul diferit.
Pentru aceste motive se va solicita admiterea apelului, majorarea cuantumului daunelor materiale și morale acordate reclamanților la un nivel decent și în acord cu suferința acestor persoane, cât și acordarea de penalități de întârziere, calculate în cuantum de 0,1% zi de întârziere la sumele acordate prevăzute de art. 36(1) din Norma CSA/27.11.2009 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto.
Analizând actele și motivele de apel ,Curtea a constatat următoarele:
Prin cererea introductivă, reclamanții au solicitat obligarea paratei . ASIGURARE-REASIGURARE SA, la plata daunelor morale și materiale, ca urmare a decesului fiului B. M. A., cât și vătămarea corporală gravă a numitului S. M., în accidentul de circulatie,
produs la data de 06.05.2011, după cum urmează: I. D.-S. - 6.983.400 lei daune morale și 30.000 lei daune materiale; 2.I. V. - 6.953.400 lei daune morale; 3.S. M. - 412.000 lei cu titlu de daune morale și 41.200 lei cu titlu de daune materiale.
Apelanții au înțeles să critice hotărârea instanței de fond sub aspectul cuantumului daunelor materiale acordate apelantului-reclamant S. M., cât și a daunelor morale acordate tuturor apelanților-reclamanți, cât și a neacordării de penalități de întârziere, calculate în cuantum de 0,10/0 pe zi de întârziere la sumele acordate, conform dispozițiilor prevăzute de art. 36(1) din Norma CSA/27.11.2009 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto :" despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximul de 10 zile... de la data când asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privirile la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească", completat cu disp. art. 37 care prevede ca: " dacă asigurătorul își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 .. .la suma de despăgubire cuvenită se aplică o penalizare de 0,1 % calculată pentru fiecare zi de întârziere.
În ceea ce privește spre critica privind despăgubirile materiale, Curtea constată că acestea se stabilesc pe bază de probe directe. În lipsa unui raport de expertiză solicitat dar neadministrat în lipsa plătii onorariului de expert de către apelant precum și a altor probe care să confirme cuantumul acestora la valoarea indicată de reclamant suma stabilită de prima instanță la 3000 lei apare ca justă.
În ceea ce privește despăgubirile pentru daunele morale ,acestea se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată. Dauna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică a omului, sănătatea și integritatea corporală, la cinste, demnitate, onoare, prestigiu profesional și alte valori similare. Chiar dacă este adevărat că stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză de aproximare, instanța trebuie să aibă în vedere o . criterii, cum ar fi: consecințele negative suferite de cel în cauză pe plan fizic și psihic, importanța valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori și intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situația familială, profesională și socială.
În cazul vătămărilor fizice cauzate de un accident de circulație, la evaluarea despăgubirilor pentru daunele morale, în scopul de a nu fi una pur subiectivă sau pentru a nu tinde către o îmbogățire fără just temei, cum, de altfel, chiar reclamanții o recunosc, trebuie să se țină seama de suferințele fizice și morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin respectivul accident, precum și de toate consecințele acestuia, relevate de actele medicale ori de alte mijloace de dovadă, cum ar fi declarații de martori.
Este fără putință de tăgadă că reclamanții au suferit traume fizice și psihice accentuate, ca urmare a accidentului rutier prin care au și decedat în urma impactului numitul B. M. A..
Instanța de control judiciar nu contestă, în raport de toate elementele de la dosar (acte medicale,, bilete de ieșire din spital, declarațiile martorilor) că suferințele victimelor accidentului au fost unele accentuate.
Dar, cu toate acestea, se impune menținerea unei proporționalități între suferințele provocate, care, deși nu pot fi cuantificate, trebuie cel puțin estimate, raportat la gradul de rudenie a,vârsta victimei și alte particularități ale acesteia, și sarcina impusă societății de asigurare de a suporta efectiv plata despăgubirilor ce vor fi acordate cu titlu de daune morale.
Față de cele arătate, Curtea apreciază că, în contextul circumstanțelor cauzei, fără a minimaliza în vreun fel suferințele reale ale reclamanților apelanți, suma de lei acordate fiecăruia de către tribunal cu titlu de despăgubiri morale constituie o satisfacție echitabilă, iar o majorare a despăgubirilor solicitate cu acest titlu ar reprezenta o sarcină disproporționată și excesivă ce i-ar reveni societății de asigurare, motiv pentru care, sub acest aspect, se impune și respingerea criticilor pârâtei apelantei.
Pe de altă parte, atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate, adică procedează la o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare a cauzei, relativ la suferințele fizice și psihice pe care le-au suferit victimele unui accident de circulație, precum și consecințele nefaste pe care acel accident le-a avut cu privire la viața lor particulară, astfel cum acestea sunt evidențiate prin probele administrate. Ca atare, în materia daunelor morale, atât jurisprudența națională, cât și hotărârile Curții de la Strasbourg pot furniza judecătorului cauzei doar criterii de estimare a unor astfel de despăgubiri și, respectiv, pot evidenția limitele de apreciere a cuantumului acestora, iar față de argumentele prezentate mai sus instanța de control judiciar apreciază că sumele acordate de judecătorul fondului cu acest titlu nu sunt exagerat de mari, fiind în deplină concordanță cu dispozițiile legale în materie, dar și cu soluțiile jurisprudențiale .
Critica apelanților este însă fondată în ceea ce privește neacordarea de penalități de întârziere, calculate în cuantum de 0,10/0 pe zi de întârziere la sumele acordate, conform dispozițiilor prevăzute de art. 36(1) din Norma CSA/27.11.2009 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto potrivit cărora:" despăgubirea se plătește de către asigurătorul RCA în maximul de 10 zile... de la data când asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privirile la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească", completat cu disp. art. 37 care prevede ca: " dacă asigurătorul își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 .. .la suma de despăgubire cuvenită se aplică o penalizare de 0,1 % calculată pentru fiecare zi de întârziere.
Pentru considerentele arătate admite apelul formulat de apelanții-reclamanți I. D., I. V. și S. M.. Schimbă în parte sentința în sensul că obligă pârâta la plata de penalități de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere la sumele acordate, începând cu a 11 zi de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești pronunțată în prezenta cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanții-reclamanți I. D., I. V. și S. M., cu domiciliul ales la SCPA „JGV&Asociații”, în G., ..141, ., ., împotriva sentinței civile nr.2236/F/27.08.2013 pronunțată de Tribunalul Ialomița, în contradictoriu cu intimata-pârâtă .-Reasigurare SA.
Schimbă în parte sentința în sensul că obligă pârâta la plata de penalități de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere la sumele acordate, începând cu a 11 zi de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești pronunțată în prezenta cauza.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 martie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
F. C. A. V.
GREFIER
G. – M. V.
RED.FC
Tehnored.MȘ/ 6 ex.
31.03.2014
| ← Cereri. Decizia nr. 300/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Prestaţie tabulară. Decizia nr. 783/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
