Strămutare. Decizia nr. 953/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 953/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-06-2014 în dosarul nr. 3315/2/2014
Dosar nr._
(1165/2014)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ și PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Decizia civilă nr.953
Ședința din camera de consiliu din 04.06.2014
Curtea constituită din:
Președinte - Andreea Doris Tomescu
Judecător - M. G. R.
Judecător - E. V.
Grefier - N. C. I.
**********
Pe rol se află soluționarea cererii de strămutare formulate de petentul I. I., în contradictoriu cu intimații T. G., T. V. și S. G..
La apelul nominal, făcut în ședința din Camera de Consiliu, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează obiectul și stadiul dosarului, precum și împrejurarea că petentul I. I. a depus note scrise, la data de 30.05.2014, precum și dovada achitării taxei judiciare de timbru stabilită în sarcina sa, în cuantum de 4,00 lei și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției necompetenței materiale a Curții de Apel București în soluționarea prezentei cereri.
CURTEA,
Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 16.05.2014 pe rolul Curții de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie, sub nr._, petentul I. I. a solicitat strămutarea dosarului nr._ având ca obiect – recurs – evacuare revizuire declarat împotriva deciziei nr.111 A pronunțată la data de 04.02.2013 a Tribunalului București - Secția a V-a Civilă.
Menționează că în cauză nu s-a mai formulat altă cerere de strămutare.
Solicită petentul, în esență, admiterea cererii și trimiterea recursului la o altă instanță de același grad, în vederea judecării în bune condiții a cererii sale de revizuire, prin care a solicitat constatarea pe cale incidentă a 3 infracțiuni săvârșite în dosarul său de evacuare nr. 6871/2000, strămutarea fiind absolut necesară pentru înlăturarea oricăror suspiciuni privind judecata imparțială și independentă a recursului pe care l-a declarat împotriva deciziei Tribunalului București (prin care i-a fost respins apelul împotriva sentinței pronunțată la B. prin care solicita să se constate pe cale incidentă săvârșirea infracțiunilor).
In fapt, la dl. judecător P. I. de la Secția a IV-a Civila au ajuns cu „dedicație" 2 cauze de la B.: cauza de revendicare Imobiliara nr. _ si cauza de „revizuire" de fata nr._ - in vederea judecării recursurilor împotriva deciziilor din apel pronunțate de Tribunalul Ilfov, respectiv de Tribunalul București - în condițiile în care la Tribunalul București lucrează dna judecător S. G. la Secția l penala - intimata în cauza de „revizuire” nr.5677/2009 a cărei strămutare o solicită. DL JUDECĂTOR P. I. recunoscând că au lucrat împreuna multi ani la B..
Deși petentul și-a exprimat neîncrederea în corpul de judecători ai Secției a IV-a Civila unde lucrează și judecătorul P. I. - atât în fata dnei L. S., cât si în fața dlui P. I. căruia i-a adresat si o scrisoare deschisa cu prilejul judecării cauzei de revendicare - si făcând totodată, comparație între judecătorii acestei Secții a IV-a cu judecătorii de la secția a III-a Civila (numai secția a lll-a demonstrând încredere si profesionalism în aceeași cauza „revendicare imobiliara") - ajungându-se în final la o dezlegare diferita a unei probleme de drept ce necesita ori intervenția ICCJ in conformitate cu disp. art. 512 - 514 Noul Cod.pr.Civ.,ori admiterea cererii de strămutare pe care o formulase și în cauza de revendicare.
Arăta, deci, prin sesizările adresate Conducerii C. ca exista pericolul pronunțării unei decizii irevocabile în materie de „revendicare" imobiliara contrara celei pronunțate - în aceeași cauză - de Secția a III-a Civila, si care constatase irevocabil prin Dec.civ. 1168/06.10.2011 ca „un act de adjudecare nul nu mai poate produce efecte juridice, chiar reînscris în cartea funciara".
Toate aceste demersuri în a scoate de pe rolul Secției a IV-a dosarul de revendicare cu nr._ înregistrat prin repartizare „manuala"(si nu r,aleatorie") sub nr._ ) s-au dovedit a fi zadarnice, chiar si in condițiile în care petentul a adresat o „scrisoare deschisa" personal dlui judecător P. I., chiar dacă a formulat si o „CERERE DE STRĂMUTARE"- dar care însă nu a fost judecata si nici înaintata la ICCJ - toate aceste neajunsuri având loc ca urmare a imixtiunilor si influentelor primite de judecătorul P. I. de la persoane cunoscuta si interesate in ambele cauze încredințate personal de la B. - unde la B. avocații se cunosc cu judecătorii, în cauza de revendicare partea adversa fiind chiar un avocat M. I. care nu mai deținea un titlu de proprietate valabil, fiindu-i desființat actul de adjudecare obținut fraudulos într-o procedura de „vânzare silita", iar in cauza de fața, partea adversa ~ intimata fiind chiar judecătorul S. G. care in dosarul de evacuare 6871/2000 a comis infr. 242. 246 si 248 V.CP. CONSTATATE DE P-C.. SI CARE BENEFICIAZĂ DE PRESCRIPȚIA LEGALA cum rezulta si dintr-o încheiere a l.C.C.J.
Finalitatea judecații în procesul de revendicare a unei case de familii din B., a fost anticipată, încă din ziua când cauza de revendicare a ajuns pe rolul C., astfel încât, recursul a fost respins si menținute hotărârile de la B. (judecătorie și tribunal ce funcționează în aceeași clădire sub președinția - în realitate - a aceleași persoane P. R. (la data judecării cauzei, înainte de venirea stimatei doamne E. O.).
Cele două hotărâri au fost menținute de judecătorul si președintele de complet P. I. care a dat dovadă nu de gravă neglijență în judecarea cauzei de revendicare, ci, cu intenție si cu intenție depășita („praeter-intentie" în accepția Noului Cod Penal), a comis clar infracțiuni in legătura cu exercitarea serviciului, atrăgând in aceasta activitate – acțiune directă sub aspectul laturii obiective și pe ceilalți 2 membrii din compunerea completului de judecata, iar sub aspectul laturii subiective, a intenționat, în mod voit, sa creeze drept de proprietate în favoarea avocatului ce - si desfășoară activitatea la B., deși luase la cunoștința înainte de a se pronunța, ca Secția a ll-a penala a aceleași instanțe, dispusese prin hotărâre definitiva - prin Dec.pen. nr.107F, în dos. pen. nr._ - ca PCAB să înceapă urmărirea penală împotriva avocatului pentru înșelăciune si fals in legătura cu atribuirea calității de proprietar si transmiterea succesivă in anii 2009 si 2011 a unui drept de proprietate desființat încă din anul 2005 (fără efecte de la data nașterii dreptului: 12.03.2003).
Se impunea fără niciun fel de restricție ca cerere de strămutare formulată în cauza de revendicare să fie ori trimisa la ICCJ, ori acordat termen în vederea soluționării, astfel cum a procedat si C nr.17 al aceleiași secții, în cauza de „revizuire" nr._ înregistrând strămutarea si acordându-i petentului alt nr.-_, cu termen la 27.05.2014 in vederea soluționării - fără sa mai suporte presiunile psihologice în legătură cu suspiciunile privind independența și obiectivitatea judecătorilor - astfel cum petentul a suportat în cauza de revendicare judecata cu rea - credința
Petentul opinează că, față de modul de lucru al dlui judecător P. I. in cauza de revendicare imobiliară nr._ (nerepartizată „aleatoriu" sub nr._ ) față de nesoluționarea cererii de strămutare prin lipsirea de o procedura legala la care petentul avea dreptul în vederea unei judecați echitabile prev.si de instanțele internaționale, față de eroarea unui drept de proprietate în favoarea avocatului de la B. (in loc ca judecătorul sa aplice ,,dreptul" prevăzut prin normele juridice in vigoare specifice obiectului si naturii juridice a unei cauze de revendicare prin comparare de titluri), ca si prin interpretarea voita – intenționata - abuziva a unor convenții care au putere de lege numai între partite contractante (in cauza judecata de revendicare), cât si, ceea ce este si mai grav, a încălcat puterea de lucru judecat a hot.irevocabile nr. 674/23.09.2005 a Jud.B., prin care a fost desființată executarea silită
Susține petentul că nu va putea beneficia de o judecata imparțială nici în cauza_ a cărei stramutare o solicită, câtă vreme urmează să fie judecată tot de către Dl. P. I. la Secția a IV-a Civila, chiar si în condițiile în care a formulat cerere de abținere în această cauză la termenul din 10.03.2014.
Formularea cererii de abținere demonstrează doar că a încercat să-si „acopere" intenția si să-și „mascheze" reaua-credință si interesul - astfel cum a demonstrat-o propria-i decizie nr. 498/10.03.2014 pronunțată în cauza de revendicare_ (repartizată „manual" sub un alt număr_ ), cauză în care - fiind convins ca rămâne irevocabilă decizia sa, și-a depășit atribuțiile judecătorești - creând drept în loc sa aplice drept - validând actul de adjudecare al avocatului de la B. ce fusese desființat irevocabil în cadrul unei vânzării silite frauduloase (deasemeni desființată încă din anul 2005 prin hot. 674/23.09.2005 a Jud. B., irevocabilă prin respingerea a 2 recursuri), conferind cu de la sine putere valabilitate unei executări silite imobiliare si interpretând după bunul plac dispozițiile cuprinse in normele juridice – art.518-520 Vechiul Cod, proc.civ. - contrar acelorași probleme de drept dezlegate anterior, irevocabil, prin dec.civ. 1188/06.10.2011 de Secția a IV-a.
Astfel încât, față numai de aceste câteva aspecte există temerea că recursul petentului în cauza_ nu va beneficia de o judecată independentă și imparțială la Secția a IV-a Civila - chiar la Completul 13 R condus de dI P. I. care a judecat și cererea de revendicare în condițiile arătate, și, mai mult, care avea la îndemână și dovada ca împotriva avocatului de la B. s-a dispus și începerea urmăririi penale pentru infracțiuni ce priveau revendicarea judecata (cauza penala_ -S. a ll-a penala C.).
Mai mult, în cauza ce se solicită a fi strămutată este implicată chiar judecătoarea S. G. de la TB pe care dI.P. recunoaște ca l-a fost colega la B., iar in condițiile in care obiectul cererii de revizuire îl constituie chiar constatarea pe cale incidența a unor infracțiuni săvârșite de aceasta judecătoare, va fi deci, cu neputință, ca acest complet de judecată C13 – recurs, sa-i dea câștig de cauza petentului și să constate existența infracțiunilor - astfel cum a solicitat si la judecătorie, si la T.B. - la aceasta din urmă instanță unde lucrează dna S. G. - nu a putut beneficia nici măcar de dreptul la un apărător ales (deja încuviințat cu cerere trimisă de avocatul Prostebi A. la dosar înaintea termenului de judecata), sau de dreptul de administrare a probelor cu înscrisuri si cel puțin 1 martor - pentru a face dovada existentei infracțiunilor si a înscrisului sustras din dosar- alături de constatările Parchetului de pe Iângă C.A.B.
Susține petentul că este convins ca prezența sa în fața instanței care judecă strămutarea nu este necesară pentru a expune starea emoțională cu privire la motivarea acestei cereri de strămutare, având in vedere ca tot ceea ce a redactat corespunde adevărului și este expresia temerii pe care o are cu privire la afectarea stării de imparțialitate a judecătorului P. I. si a tuturor colegilor săi de la Secția a lV-a Civila, și care, la fel ca și în cauza de revendicare_ va beneficia de o judecată părtinitoare, cu atât mai mult cu cât s-a creat o stare de dușmănie prin formularea plângerii la CSM si la P. de pe lângă ICCJ pentru reaua-credința și încălcarea atribuțiilor de serviciu, prin ignorarea dreptului de a beneficia de o judecată echitabilă in cauza de revendicare ce reprezintă fără echivoc un precedent juridic si care se poate repeta și în cauza_ a cărei strămutare o solicită la o instanța de grad egal.
Cu privire ia cererea de strămutare in cauza_ ce a rămas în ,.nelucrare" din vina Judecătorilor de la C. - indiferent de soluția ce se putea adopta - se impunea acordarea unui termen in acest sens-cum s-a procedat si in cauza_ cu obiect „revizuire". Ori se impunea a fi înaintata la organul competent (I.C.C.J.) - în situația când cererea ar fi fost greșit depusa la C., însă nicidecum nu trebuia ignorată cum greșit s-a procedat.
Examinând actele dosarului, asupra excepției necompetenței materiale, invocate din oficiu, reține următoarele:
Cererea de strămutare formulată de petent, ce are calitatea de revizuent în dosarul a cărei strămutare o solicită (aflat pe rolul Curții de Apel București), vizează motive de bănuială legitimă, determinate, în opinia acestestuia de lipsa de imparțialitate a unuia dintre judecătorii completului învestit cu soluționarea cauzei sale.
Petentul și-a întemeiat cererea de strămutare pe dispozițiile Noului Cod de procedură civilă, considerând că acestea sunt aplicabile prin raportare la data la care această cerere a fost formulată.
Curtea constată că cererea de strămutare vizează un proces început anterior datei de 15.02.2013, cererea de chemare în judecată fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei B. în anul 2009. Or, potrivit prevederilor art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..
În conformitate cu art. 1 din OUG nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, art. 81 se modifică și va avea următorul cuprins: „Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu completările ulterioare, intră în vigoare la data de 15 februarie 2013.”
Curtea observă că cererea de strămutare nu poate fi considerată ca având o existență de sine stătătoare, ea neputând fi formulată decât în legătură cu un proces aflat pe rolul instanțelor de judecată și nici apreciată, ca declanșând, în sine, un astfel de proces, această din urmă noțiune vizând, în accepțiunea art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 un proces de fond ori, cel puțin, de sine stătător.
Ca atare, se impune concluzia că cererii de strămutare formulate de petent, îi este aplicabilă, pentru determinarea prevederilor legale ce o pot fundamenta, legea ce guvernează procesul de fond, respectiv cererea de chemare în judecată.
Întrucât, astfel cum s-a arătat, procesul în legătură cu care s-a formulat cererea de strămutare a fost pornit anterior datei de 15 februarie 2013, aceasta nu se putea întemeia decât pe prevederile vechiului Cod de procedură civilă, anume pe dispozițiile art. 37 și următoarele.
Or, potrivit art. 39 alin. 2 C.pr.civ., cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă este de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În consecință, ținând seama de considerentele arătate, Curtea, în temeiul art. 159 pct. 2 raportat la art. 159 alin. 2 C.pr.civ., va admite excepția de necompetență materială și va declina competența de soluționare a cererii de strămutare în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București în soluționarea cererii de strămutare.
Declină cererea formulată de petentul – revizuient I. I., domiciliat în B., ., ..A, ., județ Ilfov, în contradictoriu cu intimații T. G. și T. V., domiciliați în B., ., ., ., județ Ilfov și S. G., cu domiciliul ales la Tribunalul București – Secția a I-a Penală, în București, ., sector 3, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Civilă, spre competentă soluționare.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.06.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A.-D. T. M. G. R. E. V.
GREFIER
N. C. I.
Red.M.G.R.
Tehdact.R.L./M.G.R.
2 ex./10.06.2014
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 505/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Uzucapiune. Decizia nr. 206/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
