Conflict de competenţă. Sentința nr. 176/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 176/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-11-2015 în dosarul nr. 176/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
SENTINȚA CIVILĂ NR.176 F
Ședința din camera de consiliu din 18.11.2015
Curtea constituită din:
Președinte - M. G. R.
Grefier - E. C.
- XX -
Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență ivit în soluționarea cauzei privind pe reclamanta E. M. și pe pârâții S. T., S. M. și S. G..
Cauza se soluționează în condițiile art.135 din Codul de procedură civilă.
Se face referatul cauzei de către grefier, după care instanța reține dosarul în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
CURTEA
Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București la data de 20.11.2014, sub nr._/302/2014, reclamanta E. M. a chemat în judecată pe pârâții S. T., S. M.-V. și S. G., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să constate deschisă succesiunea defunctei S. E. (decedată la data de 23.01.2000), conform certificatului de deces nr. 170/24.01.2000, înregistrat la Primăria Sectorului 5 București, cu ultimul domiciliu în București, ., sector 5; să se constate că au vocație succesorală la succesiune E. M., în calitate de fiică, S. T., în calitate de fiu, S. M., în calitate de nepot de fiu (prin reprezentarea lui S. C., fiu al defunctei, decedat la data de 09.05.2005) și S. G., în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului S. C. și să constate că masa succesorală se compune din următoarele bunuri:
- Teren de 255 mp și construcția (din paiantă) existentă pe acest teren, compusă din 6 camere și dependințe, situată în București, ., sector 5, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3430/25.04.1973, eliberat de notariatul de stat al Sectorului 6 și transcris sub nr. 1137/1973;
- Suprafața de teren arabil de 3 ha și 9000 mp (7000 mp extravilan și 2000 mp intravilan) situat în satul Bila, ., așa cum rezultă din T.P. nr._/02.12.1996, eliberat de Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor;
- Un număr de 222 de acțiuni (cu numerele de ordine_-_) deținute de către defuncta S. E., cu o valoare de 1 000 000 lei, conform certificatului de acționar nr._/13.08.1996 eliberat de . în Registrul acționarilor la poziția nr._/P;
- Două locuri de veci situate în Cimitirul T. V. din București, așa cum rezultă din Actele de concesiune nr. 642/1977 (figura 24, locul 587, având o suprafață totală de 2,50 mp Rg. 10/1977) și nr. 8351/1977 (figura 24, locul 523, având o suprafață totală de 2,50 mp Rg. 366/1977), urmând ca instanța să stabilească cota succesorală cuvenită fiecărui moștenitor.
În motivarea cererii, s-a arătat că în fapt, la data de 29.12.1988 a decedat S. N. și, astfel cum rezultă din certificatele de moștenitor nr. 927/05.09.1989, nr. 927/1989 și nr. 593/30.03.1994 (supliment la certificatul de moștenitor nr. 927/1989), au acceptat moștenirea următorii succesibili: E. M., cu o cotă succesorală de ½ (din ½ masa succesorală) și S. T., cu o cotă de ½ (1/2 din masa succesorală), S. E. (soție supraviețuitoare) și S. C. (decedat ulterior la 09.05.2005, fiul defunctului S. N.) fiind renunțători.
Masa succesorală de pe urma defunctei S. N. era compusă din cota indiviză de ½ din imobilul situat în București, ., sector 5, compus din teren în suprafață de 255 mp și construcție, conform actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3430/1073 și cota indiviză de ½ cu privire la cele două locuri de veci, situate în București, Cimitirul T. V., așa cum rezultă din Actele de nr. 642/1977 (figura 24, locul 587, având o suprafață totală de 2,50 mp Rg. 10/1977) și nr. 8351/1977 (figura 24, locul 523, având o suprafață totală de 2,50 mp Rg. 366/1977).
La data de 26.01.2000 a decedat S. E., cu ultimul domiciliu în București, ., sector 5 și au rămas cu vocație concretă la moștenirea defunctei E. M., în calitate de fiică, S. T., în calitate de fiu, S. M., în calitate de nepot de fiu (prin reprezentarea lui S. C., fiu al defunctei, decedat la data de 09.05.2005) și S. G., în calitate de soție supraviețuitoare a defunctului S. C..
În drept cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 953 C.civ., art. 954 alin. 1 și 2 C.civ., art. 957 C.civ., art. 963 C.civ., art. 964 C.civ., art. 965 C.civ. art. 966 C.civ. și art. 975 C.civ.
În susținerea cererii au fost depuse înscrisuri, filele nr. 4-42.
La solicitarea instanței, reclamanta a depus la dosarul cauzei cerere precizatoare, la data de 12.12.2014, prin care a evaluat obiectul acțiunii la suma de 228.370 lei, din care 196.975 lei pentru imobilul situat în București, ., sector 5, 27.300 lei pentru suprafața de teren de 3ha și 9000 mp situată în ., jud. G., 4000 lei pentru cele două locuri de veci și 100 lei valoarea celor 222 acțiuni.
Prin sentința civilă nr.4694/17.06.2015, Judecătoria Sectorului 5 București, a admis excepția necompetenței materiale a instanței, invocate din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București – Secția civilă.
A reținut judecătoria că, fiind vorba despre o acțiune evaluabilă în bani, văzând prevederile art. 105 C.pr.civ., precum și valoarea masei succesorale estimată de către reclamantă potrivit art. 98 C.pr.civ. la nivelul sumei de 228,370 lei, ținând cont și de dispozițiile art. 94.1 lit. k din C.pr.civ. („judecătoriile judecă orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei …”), în cauză competența materială de soluționare a cauzei aparține Tribunalului București.
La Tribunalul București cauza a fost înregistrată pe rolul Secției a III-a Civile, sub nr._ .
În ședința publică din data de 24.09.2015, tribunalul a pus în discuția părților prezente competența materială a instanței.
Prin sentința civilă nr.1056/24.09.2015, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a declinat competența materială a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București, a constatat conflict negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Curtea de Apel București pentru soluționare.
Tribunalul a avut în vedere că o procedură judiciară de împărțeală, indiferent de cauza care a determinat-o, nu poate fi analizată decât ca un tot unitar în cazul împărțelii succesorale, ca urmare a deschiderii unei succesiuni, neputându-se rezolva separat, distinct aspecte esențiale ce țin de natura acestei proceduri, începând cu constatarea deschiderii succesiunii, stabilirea moștenitorilor, componenței masei succesorale de împărțit (activ și pasiv) cotele succesorale și în fine, împărțeala efectivă prin stabilirea loturilor, atribuirea lor moștenitorilor îndreptățiți și respectiv, stabilirea eventualelor sulte.
Ca atare, chiar dacă formularea care se regăsește în textul art. 94 lit. i face referire la împărțeala juridică, nu înseamnă că legiuitorul a înțeles să atribuie în competența judecătoriei, exclusiv acțiunile de lotizare a bunurilor succesorale, partajul succesoral, așa cum s-a arătat, cuprinzând în ansamblul său, tot ceea ce ține de moștenirea defunctului și desocotirea dintre moștenitori.
Nu se poate vorbi în materia partajului succesoral, de cereri principale, respectiv accesorii, atunci când se face referire la acele aspecte, arătate anterior, care vizează componentele esențiale de rezolvat ale aceleiași proceduri.
Totodată trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 118 C.pr.civ., care, de asemenea, apare în competența aceleiași instanțe tot ceea ce ține de moștenire.
Toate aceste componente sunt strâns legate și trebuie tratate în mod unitar.
În același sens, sunt dispozițiile art. 979, 983 C.pr.civ., iar, așa cum rezultă din chiar titlul V al Codului de procedură civilă, care reglementează partajul judiciar, acesta presupune o procedură unitară, complexă care se impune a fi tratată ca atare.
A apreciat, deci, tribunalul că art. 94 lit. i C.pr.civ. reglementează competența materială privind judecarea în primă instanță a proceselor de partaj (împărțeală) judiciar, în sarcina judecătoriei astfel încât competența judecării cauzei de față, a fost declinată în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.
Constatând ivit conflict negativ de competență, în sensul art. 133 C.pr.civ., în baza art. 134 C.pr.civ. instanța a dispus înaintarea dosarului către Curtea de Apel București, pentru soluționare, judecata fiind suspendată până la momentul respectiv.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Curtea de Apel București - Secția a III-a Civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie la data de 10.11.2015.
Examinând actele dosarului, ținând seama de motivele de fapt și de drept invocate de părți prin cererile cu care au învestit instanța și având în vedere prevederile legale aplicabile, Curtea constată următoarele:
Cât privește cererea cu care reclamanta a învestit Judecătoria Sectorului 5 București, Curtea reține că aceasta face parte din categoria celor prevăzute de art. 483 alin. 2 C.pr.civ., respectiv de art. 94 alin. 1 lit. j C.pr.civ., fiind o cerere care are ca finalitate împărțeala judiciară.
Apreciază Curtea că o astfel de calificare a cererii trebuie reținută în principal din perspectiva scopului urmărit de reclamantă prin promovarea sa, aceasta urmărind să se constate că urmare a decesul defunctei S. E. care sunt bunurile ce compun masa succesorală, moștenitorii și drepturile succesorale ale acestora.
Partajarea bunurilor imobile la care reclamanta a făcut referire în cerere presupune constatarea apartenenței acestora la masa succesorală și a calității părților din proces de moștenitori ai defunctei și a cotelor ce le revin din moștenire, o constatare în sensul celor solicitate de reclamantă trebuind a fi făcută oricum, chiar în lipsa unei cereri expres din partea reclamantului, de instanța care face partajul, în conformitate cu dispozițiile art 983 alin. 1 C.pr.civ.
Constatarea ca deschisă a succesiunii unui defunct nu reprezintă un capăt principal de acțiune civilă de sine-stătător, deoarece prin el însuși nu produce niciun fel de efecte juridice, în afara cererilor privind constatarea compunerii masei succesorale și stabilirea cotelor succesorale (primul capăt fiind de altfel și evaluabil în bani). Prin urmare, nu se poate aprecia că aspectul prealabil al constatării deschiderii succesiunii poate determina distinct o acțiune care să formeze un litigiu având ca obiect o contestație asupra unui drept civil.
Ceea ce se solicită prin această cerere este o constatare a unei situații de fapt, nu de drept și prezintă relevanță doar din perspectiva solicitărilor privind stabilirea masei succesorale, a cotelor succesorale și realizării partajului succesoral, dar nu poate prezenta relevanță prin el însuși, din punct de vedere al unei acțiuni civile care să implice analiza unor drepturi sau obligații.
Cererile privind constatarea ca deschisă a succesiunii, stabilirea masei succesorale și a cotelor succesorale reprezintă cereri având ca obiect stabilirea unor aspecte prealabile judecății cererii de partaj succesoral care reprezintă finalitatea urmărită de reclamant și care poate fi cerut oricând.
De altfel, în procedura specială privind partajul, care se aplică indiferent de cauza proprietății comune (art. 979 NCPC), prin hotărârea de partaj trebuie stabilite bunurile supuse partajării, calitatea de coproprietar, cota parte ce revine fiecăruia, creanțele născute din starea de coproprietate.
Art. 983 NCPC prevede că dacă se împarte o moștenire, instanța va mai stabili: datoriile transmise prin moștenire, datoriile și creanțele moștenitorilor față de defunct, sarcinile moștenirii.
Este deci evident că aspectele referitoare la constatarea deschiderii moștenirii, stabilirea cotelor, a calității de moștenitor, stabilirea datoriilor și sarcinilor moștenirii se realizează în cadrul partajului succesoral, nu în afara acestuia.
Art. 983 NCPC este relevant în acest sens și demonstrează că toate aspectele prealabile analizei efective asupra ieșirii din indiviziune, fac parte din procedura de partaj succesoral și nu reprezintă capete de cerere principale, ci cereri formulate în cadrul partajului succesoral.
Inclusiv situația în care cererea de partaj succesoral este formulată împreună cu o altă cerere în materie succesorală, spre ex. împreună cu o cerere de reducțiune a liberalităților excesive ori o cerere în anularea certificatului de moștenitor, este supusă dispozițiilor art. 94 lit. i N.C.pr.civ. Astfel, raportul donațiilor sau reducțiunea liberalităților excesive se soluționează, conform art. 984 N.C.pr.civ., nu prin hotărârea de partaj, ci prin încheierea de admitere în principiu, fiind așadar etape în realizarea partajului succesoral care constituie în realitate cererea principală.
În condițiile arătate, Curtea va constata că, potrivit art. 94 lit. i) NCPC, judecătoria este competentă să soluționeze prezentul dosar.
Așa fiind, în temeiul prevederilor art. 135 alin. 1 și 4 C.pr.civ., Curtea va stabili, în soluționarea conflictului de competență, că Judecătoria Sectorului 5 București este instanța competentă material să judece cauza.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta E. M., CNP_, domiciliată în București, ., ..3, . și pe pârâții S. T., CNP_, domiciliat în București, ., sector 5, S. M., CNP_ și S. G., CNP_, ambii cu domiciliul în București, ., sector 4, în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 București.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.11.2015.
PREȘEDINTE
M. G. R.
GREFIER
E. C.
Red.M.G.R.
Tehdact.R.L./M.G.R.
6 ex./24.11.2015
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1144/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Constatare nulitate act juridic. Decizia nr. 1154/2015. Curtea... → |
|---|
