Legea 10/2001. Decizia nr. 307/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 307/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-03-2015 în dosarul nr. 40660/3/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR.307 R
Ședința publică din data de 05.03.2015
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: GAVRIȘ DUMITRU MARCEL
JUDECĂTOR: M. A. M.
JUDECĂTOR: S. G.
GREFIER: M. D.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenții reclamanți C. G. T., LOWENTON G., LOWENTON I. L., M. L. și LOWENTON M. ANATOLE – decedat pe parcursul procesului, prin moștenitori Lowenton G. și Lowenton I. L., împotriva sentinței civile nr.405/03.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți A. BUCUREȘTILOR, P. O. SF. M., M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, cauza având, ca obiect, „Legea nr.10/2001”.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurenții reclamanți reprezentați de avocat G. R., cu împuternicire avocațială la fila 30, intimata pârâtă A. Bucureștilor prin consilier juridic C. Valerie P., cu delegație la fila 31, intimata pârâtă P. O. Sf. M., reprezentată de avocat B. Scotnițchi, cu împuternicire avocațială la fila 32, lipsind intimatul pârât M. București prin Primarul General.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurenților reclamanți depune la dosar copia traducerii legalizate a actului notarial prin care s-a dovedit deschiderea succesiunii de pe urma defunctului Lowenton M. Anatole, comunicând și celorlalte părți câte un exemplar. Precizează că cei doi moștenitori ai defunctului sunt Lowenton G. și Lowenton I. L., pe care îi reprezintă.
Curtea, verificând actele dosarului, constată că cei doi moștenitori sunt menționați pe împuternicirea avocațială, iar în temeiul art.243 C.pr.civ., dispune introducerea în cauză a moștenitorilor Lowenton G. și Lowenton I. L..
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau acte de depus, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs.
Apărătorul recurenților reclamanți solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, apreciind soluția primei instanțe ca fiind nelegală, având în vedere cele două elemente de specialitate aflate la dosar, respectiv expertiza C. și expertiza U., prin care se evidențiază în mod foarte clar faptul că terenul revendicat este inclus în curtea Parohiei Sf. M., iar în urma întâmpinărilor depuse de cele două intimate unități bisericești, reclamanții au achiesat la cele două excepții, care au fost și admise. Mai arată că reclamanții au recurat hotărârea primei instanțe și pentru considerentul că a fost admisă și excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului București, chiar dacă nu a fost ridicată de această parte.
Pentru aceste motive și având în vedere că cele două entități bisericești se derobează de terenul revendicat, apărătorul recurenților reclamanți apreciază că judecata trebuia să continue în contradictoriu cu M. București, întrucât acesta are calitate procesuală, fiind entitatea deținătoare a terenului.
Apărătorul intimatei pârâtă P. O. Sf.M. solicită respingerea recursului, apreciind că instanța de fond în mod corect a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Arhiepiscopiei Bucureștilor și a Parohiei Ortodoxe Sf. M., iar în ceea ce privește M. București, a fost invocată din oficiu, de către instanță, excepția autorității de lucru judecat întrucât pentru acest teren a mai existat o judecată între reclamanți și M. București. pentru aceste considerente, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond.
Reprezentantul intimatei pârâte A. Bucureștilor solicită respingerea recursului, față de motivarea formulată de recurenți cu privire la nulitatea și contradicția dintre minută și dispozitivul hotărârii, întrucât modalitatea de expunere a minutei în formă electronică prin Ecris, nu are relevanță față de dispoziția din hotărârea propriu-zisă. Î_ ceea ce privește calitatea procesuală a Arhiepiscopiei Bucureștilor, reprezentantul acesteia arată că recurenții au achiesat deja la punctul de vedere în sensul că nu are calitate procesuală în cauză.
În replică, apărătorul recurenților reclamanți arată că în celelalte dosare despre care s-a făcut vorbire a fost vorba despre despăgubiri, or în acest dosar se solicită restituirea în natură a terenului, deoarece este liber și se află în deținerea Primăriei Municipiului București.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 19.10.2012, pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă, sub nr._, reclamanții L. M.-Anatole, L. G., L. I.-L., C. G.-T. și M. L. au chemat în judecată pe pârâții M. București prin Primarul General, P. O. Sf. M. și A. Bucureștilor, solicitând instanței obligarea entităților pârâte la măsuri reparatorii prin restituirea în natură a terenului în suprafață de 71 mp situat în București, .. 41 - 41 B (parte din fostul amplasament al „Corpului A” - demolat în anul 1987), precum și obligarea entităților pârâte la plata cheltuielilor de judecată în ipoteza în care se vor opune la admiterea demersului lor judiciar.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1 și art. 10 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, art. 44 din Constituția României și art. l al Primului Protocol Adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin întâmpinările fomulate, pârâta P. O. „Sfântul M.”, reprezentată prin Preot paroh G. I. și pârâta A. Bucureștilor au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond, au solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate de reclamanți.
Prin sentința civilă nr. 405 din 03.04.2014, Tribunalul București – Secția a V-a Civilăa respins, ca neîntemeiată, excepția autorității de lucru judecat, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, acțiunea formulată de reclamanții L. M.-Anatole, L. G., L. I.-L., C. G.-T. și M. L., în contradictoriu cu pârâții M. București prin Primarul General, A. Bucureștilor și P. O. „Sfântul M.”.
Pentru a hotărî astfel, analizând cu prioritate excepția autorității de lucru judecat prin raportare la sentința civilă nr. 933/25.06.2010 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, definitivă și irevocabilă prin decizia civilă nr. 515A/16.05.2011 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă, tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată dedusă judecății, reclamanții L. M.-Anatole, L. G., L. I.-L., C. G.-T. și M. L. au solicitat în contradictoriu cu pârâții M. București prin Primarul General, P. O. Sf. M. și A. Bucureștilor, obligarea acestora la măsuri reparatorii prin restituirea în natură a terenului în suprafață de 71 mp situat în București, .. 41 - 41 B (parte din fostul amplasament al „Corpului A” - demolat în anul 1987), temeiul juridic fiind reprezentat de prevederile Legii nr. 10/2001.
Din raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expert U. I. depus de reclamanți la dosarul cauzei (fila 82-85), a reținut că suprafața de teren asupra căruia poartă prezentul litigiu face parte dintr-o suprafață mai mare de 141 mp afectată de modernizarea arterei de circulație Calea Călărașilor, actual . de curtea Bisericii Sf. M., astfel, 70 de mp pentru modernizarea străzii și 71 mp pentru Biserica Sf. M..
Prin decizia civilă nr. 515A/16.05.2011 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă care a schimbat în parte sentința civilă nr. 933/25.06.2010 pronunțat de Tribunalul București – Secția a V-a, s-a constat în mod irevocabil că reclamanții L. M.-Anatole, L. G., L. I.-L., C. G.-T. și M. L. au dreptul la despăgubiri prin echivalent pentru terenul în suprafață de 141 mp afectat de elemente de sistematizare.
Prin urmare, solicitarea reclamanților de restituire în natură a suprafeței de 71 mp inclusă în suprafața de 141 de mp, pentru care acestora le-a fost stabilit în mod irevocabil dreptul la despăgubiri nu ar mai putea fi primită, opunându-se puterea de lucru judecat a hotărârii judecătorești menționate.
Tribunalul nu a reținut însă, autoritatea de lucru judecat în condițiile art. 1201 din Codul civil de la 1864, aplicabil în cauză, față de lipsa identității de părți, sub aspectul pârâților.
În acest sens, a avut în vedere că litigiul soluționat irevocabil s-a purtat în contradictoriu cu pârâtul M. București prin Primarul General, în timp ce în prezenta cauză reclamanții au îndreptat pretențiilor lor împotriva pârâților A. Bucureștilor și P. O. „Sfântul M.”.
În consecință, față de considerentele ce preced, tribunalul a respins excepția autorității de lucru judecat, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, tribunalul a constatat că reclamanți nu au justificat chemarea în judecată a pârâților A. Bucureștilor și P. O. „Sfântul M.”.
Sub acest aspect, tribunalul a avut în vedere că, în cauză, nu a fost dovedită calitatea de unitate deținătoare a celor două pârâte, în condițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001, nefiind probat că suprafața de teren de 71 mp era deținută la data intrării în vigoare a legi de către acestea, cu atât mai mult cu cât prin decizia civilă nr. 515A/16.05.2011 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă a fost recunoscut în condițiile Legii nr. 10/2001, în mod irevocabil și cu putere de lucru judecat, dreptul reclamanților la despăgubiri inclusiv asupra terenului de 71 mp solicitat, Curtea statuând în contradictoriu cu pârâtul Municipiului București, a cărui calitate procesuală nu a fost contestată.
Așa fiind, constatând că reclamanții nu au justificat chemarea în judecată a pârâților A. Bucureștilor și P. O. „Sfântul M.”, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive și a respins acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Împotriva sentinței tribunalului au declarat recurs reclamanții C. G. T., Lowenton G., Lowenton I. L., M. L. și Lowenton M. Anatole – decedat pe parcursul procesului, prin moștenitori Lowenton G. și Lowenton I. L., care au susținut următoarele critici:
1. Sentința recurată este lovită de nulitate, ca urmare a contradicției dintre minuta ce constituie dispozitivul hotărârii, întocmită în condițiile art. 258 alin. 1 Cod procedură civilă și dispozitivul hotărârii motivată și comunicată părților (motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă).
Astfel cum rezultă din examinarea minutei în formularea comunicată pe ecris, instanța s-a pronunțat în sensul respingerii acțiunii față de pârâtele P. O. Sf. M. și A. Bucureștilor, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. În ceea ce îl privește pe pârâtul M. București prin Primarul General, minuta nu face nici o referire.
Cu prilejul motivării hotărârii, în dispozitivul acesteia acțiunea este respinsă ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă și cu privire la pârâtul M. București prin Primarul General, această completare fiind lovită de nulitate.
De altfel, motivarea sentinței nu cuprinde nici un cuvânt sau vreun considerent potrivit căruia pârâtul M. București prin Primarul General ar fi lipsit de calitate procesuală pasivă.
2. Sentința recurată este lovită de nulitate și în raport de statuarea că M. București, prin Primarul General nu ar avea calitate procesuală pasivă, fără ca această statuare să fie motivată (motiv de casare prevăzut de art. 304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă).
Recurenții au arătat că prin acțiunea introductivă au solicitat măsuri reparatorii prin restituirea în natură a suprafeței de 71 m.p, teren care a făcut parte din amplasamentul corpului A al imobilului din .. 41–41 B.
În cadrul procesului care a format obiectul dosarului nr._/3/2008 al Tribunalului București, recurenții au avut calitatea de persoane îndreptățite cărora li s-au retrocedat corpurile B și C (parțial) cu terenurile aferente precum și parte din amplasamentul corpului A, demolat.
În procesul de mai sus nu s-a pus nici un moment problema că M. București, prin Primarul General nu ar avea calitatea de deținătoare a imobilului din .. 41 – 41 B. Suprafața de 71 m.p, care este parte din amplasamentul corpului A are particularitatea că este situată în afara perimetrului îngrădit, fiind alipit în fapt terenului situat între proprietatea Parohiei și trotuarul Bulevardului C. C., motiv pentru care recurenții au declanșat procesul în contradictoriu cu toți cei trei pârâți.
Având în vedere că ambele entități bisericești, prin întâmpinările depuse au declarat fără echivoc că nu dețin terenul în litigiu și că nu au nici un titlu asupra lui, recurenții au arătat că achiesează la excepțiile pe care le-au ridicat în sensul că nu au calitate procesuală pasivă.
Recurgând la un raționament per a contrario, rezultă că dacă nu aparține acestor pârâte, calitatea de entitate deținătoare revine M. București prin Primarul General, această calitate fiind de altfel reținută și în dosarul nr._/3/2008.
În contextul celor de mai sus, cuprinderea în dispozitivul sentinței recurate, în discordanță cu minuta hotărârii a Municipiului București, prin Primarul general, ca persoană fără calitate procesuală pasivă, este greșită.
În consecință, recurenții au solicitat admiterea recursului, modificarea soluției atacate, în sensul admiterii acțiunii, astfel cum a fost formulată.
Intimata–pârâtă P. O. Sf. M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și arătând că nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor expuse mai sus, Curtea următoarele:
Critica referitoare la contradicția dintre minută și dispozitiv este nefondată.
Astfel, minuta întocmită conform art. 258 C.pr. civ., respectiv soluția pe scurt la care a ajuns instanța este următoarea: “ Respinge excepția autorității de lucru judecat ca neîntemeiată. Admite excepția lipsei calității procesuale passive. Respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.”
În acest sens este și dispozitivul hotărârii întocmit conform art. 261 pct. 6 C.pr.civ., respectiv: Respinge excepția autorității de lucru judecat, ca neîntemeiată. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive. Respinge, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, acțiunea privind pe reclamanții L. M.-Anatole, L. G., L. I.-L., C. G.-T. și M. L. și pe pârâții M. București prin Primarul General, A. Bucureștilor și P. O. „Sfântul M.”.
În schimb, Curtea constată ca fiind fondată critica referitoare la faptul că hotărârea nu este motivată în privința soluției pronunțată în contradictoriu cu pârâtul M. București, prin Primarul General.
Astfel, reclamanții au formulat cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu trei pârâți: M. București prin Primarul General, P. O. „Sfântul M.” și A. Bucureștilor.
Tribunalul a respins excepția autorității de lucru judecat și a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, respingând acțiunea în contradictoriu cu toți pârâții, dar în considerentele hotărârii soluționarea excepțiilor s-a făcut prin raportare exclusiv la pârâtele P. O. „Sfântul M.” și A. Bucureștilor, hotărârea nefiind deloc motivată cu privire la pârâtul M. București, prin Primarul General, astfel cum prevăd dispozițiile art. 261 alin. 5 C.pr.civ.
În atare condiții, nu este posibilă exercitarea controlului judiciar pentru verificarea legalității soluției pronunțate cu privire la pârâtul M. București, prin Primarul General, astfel că, în temeiul art. 304 pct. 5 și art. 312 alin. 1, 2, 3 și 5 teza I C.pr.civ., se impune admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea soluționării cererii în contradictoriu cu acest pârât.
Având în vedere că recurenții reclamanții nu au criticat soluția dată cu privire la pârâții P. O. „Sfântul M.” și A. Bucureștilor, Curtea constată că sub acest aspect hotărârea a intrat în puterea lucrului judecat.
În consecință, Curtea va admite recursul declarat de recurenții-reclamanți, va casa în parte sentința recurată, va trimite cauza spre rejudecare în contradictoriu cu pârâtul M. București, prin Primarul General, la aceeași instanță și va menține celelalte dispoziții ale sentinței, privind respingerea excepției autorității de lucru judecat și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor A. Bucureștilor și P. O. „Sfântul M.”.
Văzând și disp. art. 377 alin. 2 pct. 4 C.pr. civ.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de recurenții-reclamanți C. G. T., Lowenton G., Lowenton I. L., M. L. și Lowenton M. Anatole – decedat pe parcursul procesului, prin moștenitori Lowenton G. și Lowenton I. L., împotriva sentinței civile nr. 405 din 03.04.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimații-pârâți A. Bucureștilor, P. O. Sf. M., M. București prin Primarul General.
Casează în parte sentința civilă recurată.
Trimite cauza spre rejudecare în contradictoriu cu pârâtul M. București, prin Primarul General, la aceeași instanță.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței, privind respingerea excepției autorității de lucru judecat și admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor A. Bucureștilor și P. O. „Sfântul M.”.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.03.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. D. M. M. A. M. S. G.
GREFIER,
M. D.
Red./Tehnored MAM
Tehnored. /PS/ 2 ex.
Jud. fond: E. P.-J.
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 375/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 397/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
