Obligaţie de a face. Decizia nr. 253/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 253/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-03-2015 în dosarul nr. 15180/303/2012
Dosar nr._
(1362/2013)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.253
Ședința publică de la 02.03.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - D. A. B.
JUDECĂTOR - C. B. T.
GREFIER - F. D.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta-reclamantă ASOCIAȚIA DE P. ., împotriva deciziei civile nr.283 A din 19.03.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă G. M..
Cauza are ca obiect – obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că pricina a fost suspendată la data de 30.09.2013, pentru lipsa nejustificată a părților, în baza dispozițiilor art.242 pct.2 din Codul de procedură civilă. La data de 05.02.2015, din oficiu, instanța a repus pe rol cauza în vederea discutării perimării, acordând termen la 02.03.2015.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare în ceea ce privește incidentul procedural al perimării, față de împrejurarea că pricina a rămas în nelucrare mai mult de un an de la data suspendării, respectiv de la data de 30.09.2013, având în vedere dispozițiile art.248 Cod procedură civilă și art.254 Cod procedură civilă.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 28.06.2012, reclamanta Asociația de P. . a solicitat obligarea pârâtei G. M. să permită accesul în imobilul, proprietatea pârâtei, situat în Municipiul București, ., ., ., atât a reprezentanților reclamantei, cât și a reprezentanților Primăriei Sectorului 6 în vederea efectuării lucrărilor de dezinsecție. De asemenea, reclamanta a mai solicitat instanței să dispună obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, urmare faptului că pârâta a depozitat în apartamentul său diverse obiecte, în . și un miros neplăcut. La data de 06.04.2012, o echipă de la Direcția de Gospodărie Locală din cadrul Primăriei Sectorului 6 s-a prezentat la apartamentul pârâtei în vederea efectuării lucrărilor de dezinsecție și igienizare ale acestuia. Pârâta a refuzat să permită accesul în apartament și, pe cale de consecință, efectuarea acestor lucrări. Refuzul s-a manifestat constant și în mod repetat, atât față de cererile reprezentanților reclamantei, cât și față de cererile vecinilor din . oferit să sprijine acțiunile de igienizare ale apartamentului în cauză.
În drept, cererea a fost întemeiată pe art.655 Cod civil.
În susținerea cererii, reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: notă de constatare nr.8 control sanitar veterinar și fitosanitar, eliberată de Direcția Gospodărie Locală – Serviciul Control Activități Publice Gospodărești și Sanitar Veterinar, Fitosanitar din cadrul Primăriei Sectorului 6, la data de 06.04.2012, (fila nr.6, respectiv fila nr.22 din dosar); sesizarea depusă de reclamantă la Primăria Sectorului 6, înregistrat la Registratura Generală – Birou Unic sub nr.9957/20.03.2012, (fila nr.7, respectiv fila nr.21 din dosar); proces-verbal al Asociației de P. ., încheiat la data de 20.05.2012 (filele nr.19-20); sesizări ale unor proprietari ai apartamentelor din cadrul respectivului imobil, adresate președintelui Asociației de P. . (filele nr.23-25); fotografii (filele nr.37-42).
Cererea a fost legal timbrată
Pârâta nu a depus întâmpinare.
Prin sentința civilă nr. 8795/19.10.2012 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 6 București – Secția Civilă a fost admisă acțiunea formulată, pârâta fiind obligată să permită accesul reprezentanților reclamantei și ai reprezentanților Primăriei Sectorului 6 București în vederea efectuării lucrărilor de dezinsecție.
Împotriva acestei sentințe, la data de 17.12.2012 a formulat apel pârâta G. M., acesta nefiind motivat în fapt și în drept.
În ședința publică din 19.03.2013, Tribunalul a invocat din oficiu excepția netimbrării apelului declarat de către recurenta reclamantă.
Potrivit art. 137 al. 1 C.p. civ. instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Prin decizia civilă nr.283/A/19.03.2013, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis excepția netimbrării apelului, a anulat ca netimbrat apelul formulat de apelanta pârâtă G. M. și a obligat apelanta pârâtă la plata către intimata reclamantă a sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, reduse în condițiile art. 274 al. 3 C.p. civ.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că la înregistrarea apelului pe rolul acestei instanțe, s-a stabilit prin rezoluție, în baza art.20 alin.2 și art.11 alin.1 din Legea nr.146/1997, obligația apelantei pârâte de a achita taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în cuantum de 0,15 lei.
Aceasta a fost citată cu această mențiune, așa cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 15 din dosar.
La termenul de judecată din 19.03.2013, Tribunalul a constatat că apelanta pârâtă nu a înțeles să se conformeze dispoziției de a timbra.
Având în vedere această împrejurare precum și dispozițiile art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, potrivit cărora taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat sau până la primul termen de judecată, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit sancționându-se cu anularea cererii, Tribunalul a dispus anularea apelului ca netimbrat.
Reținând culpa procesuală a apelantei pârâte, care a formulat o cale de atac și nu a înțeles să achite taxa de timbru aferentă acesteia, Tribunalul în baza art. 274 și a art. 274 al. 3 C.p.civ. a obligat-o pe aceasta la plata cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză de către intimata reclamantă, respectiv a onorariului de avocat, în cuprinsul cheltuielilor de judecată la care va fi obligată apelanta pârâtă fiind inclusă doar suma de 300 lei din cea percepută de către reprezentantul convențional al intimatei.
Pentru a proceda la reducerea cheltuielilor de judecată la care va fi obligată partea care a pierdut procesul, Tribunalul a avut în vedere activitatea efectiv prestată de către avocat în fața instanței de apel (prezența la un singur termen de judecată, la care s-au pus concluzii doar pe excepția netimbrării, neredactarea unei întâmpinări).
Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta ASOCIAȚIA DE P. ., invocând în drept dispozițiile art.304 pct.9 C.proc.civ.
La data de 30.09.2013, instanța de recurs a dispus, în baza art.242 pct.2 Cod procedură civilă, suspendarea cauzei având în vedere că părțile, legal citate pentru acest termen, nu s-au înfățișat la strigarea pricinii și nu au solicitat judecarea acesteia în lipsă.
La data de 05.02.2015, Curtea a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei în vederea discutării excepției de perimare, acordându-se termen la data de 02.03.2015, cu citarea părților, cu această mențiune.
Deliberând cu prioritate, conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă, asupra excepției de perimare a recursului, Curtea reține că este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente:
În conformitate cu art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, perimarea fiind o sancțiune procedurală de aplicație generală care operează atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac, având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găsește, dar și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței un timp îndelungat în judecată.
În raport de aceste considerații și având în vedere că, în cauză, a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecării pricinii, timp în care nici una din părțile din proces nu a solicitat repunerea pe rol a cererii și că, în această perioadă, nu a intervenit nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Curtea, în temeiul art.248 și următoarele Cod procedură civilă, va constata perimată cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimată cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă ASOCIAȚIA DE P. ., împotriva deciziei civile nr.283 A din 19.03.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă G. M..
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică din 2.03.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Doinița M. D. A. B. C. B. T.
GREFIER
F. D.
Red.D.A.B.
Tehnored.B.I
2 ex/18.03.2015
-------------------------------------------
T.B.-Secția a V-a – M.C.B.
- F.L.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 397/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Validare poprire. Decizia nr. 376/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
