Obligaţie de a face. Decizia nr. 243/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 243/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-05-2015 în dosarul nr. 39070/3/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR._
(254/2015)
DECIZIA CIVILA NR.243 A
Ședința publică de la 13.05.2015
Curtea constituită din:
P. - A. P. B.
JUDECATOR - A. D. T.
GREFIER - Ș. P.
***** *****
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul – reclamant C. E., împotriva sentinței civile nr.1678 din 12.12.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. R. și R. A. MONOTIRUL OFICIAL.
P. are ca obiect acțiune civilă pentru obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă apelantul – reclamant C. E., intimații-pârâți S. R. și R. A. MONOTIRUL OFICIAL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că apelantul-reclamant a solicitat atât prin motivele de apel, cât și prin cererea depusă la dosar la data de 07.05.2015, aplicarea dispozițiilor art.411 al.2 din Noul Cod de procedură civilă privind judecata în lipsă.
Curtea, deliberând asupra excepțiilor privind nulitatea apelului invocate de intimații-pârâți S. R. și R. A. Monitorul Oficial le respinge.
În ceea ce privește excepția nulității pentru neindicarea sentinței apelate, interpretând dispozițiile art.470 al.3 și art.470 al.1 lit.b din Noul Cod de procedură civilă, Curtea apreciază că sancțiunea nulității nu se poate aplica, întrucât prezumția de vătămare instituită de art.470 al.3 din Noul Cod de procedură civilă a fost înlăturată prin împrejurarea că apelantul a oferit suficiente elemente în vederea identificării hotărârii, chiar dacă nu a precizat numărul acesteia, respectiv a indicat numărul dosarului și în baza acestuia a fost identificată și hotărârea.
Referitor la excepția nulității pentru încălcarea dispozițiilor art.470 al.1 lit.c și d din Noul Cod de procedură civilă, Curtea constată că o astfel de sancțiune nu este prevăzută de art.470 al.3 din Codul de procedură civilă, care prevede doar sancțiunea decăderii pentru neindicarea motivelor și a probelor pe care se întemeiază apelul.
De asemenea, Curtea constată tardivă completarea motivelor de apel prin memoriul înregistrat la data de 9.04.2015, în raport de dispozițiile art.470 al.1 lit.c, art.470 al.3 și art.468 al.1 din Noul Cod de procedură civilă, și reține cauza spre soluționarea apelului, având în vedere că apelantul-reclamant a solicitat aplicarea dispozițiilor art.411 al.2 din Noul Cod de procedură civilă privind judecata în lipsă.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 21.11.2013 și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 sub nr._/302/2013, reclamantul C. E. I. a chemat în judecată pe pârâtul S. R., solicitând limitarea daunelor aduse Statului Român prin neconformare cu legislația în vigoare.
În motivarea cererii, se arata că pe baza referendumului din data de 22.11.2009, S. R. nu are numărul necesar de 300 membri, decizie luată printr-un scrutin legal și democratic.
Prin cererea modificatoare formulata la data de 04.03.2014 (fila nr. 45), reclamantul solicita introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Regiei Autonome Monitorul Oficial al R. si sa se constate caducitatea actelor normative elaborate de Parlament.
La 14.04.2014 pârâtul S. R. formulează întâmpinare (fila nr. 21), prin care invoca excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului și excepția lipsei calității procesuale pasive a Senatului R., iar pe fond, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
La 29.04.2014, pârâta R. Autonoma Monitorul Oficial formulează întâmpinare (fila nr. 27), prin care invoca excepția lipsei competenței materiale a Judecătoriei Sector 5, ca urmare a solicitării anulării unor acte normative adoptate de către Parlamentul R., precum și excepția lipsei calității procesuale pasive, nefiind emitentul actelor normative a căror anulare se solicită.
Prin sentința civilă nr. 6226/19.09.2014, a fost admisă excepția necompetentei materiale a Judecătoriei sectorului 5 București si a fost declinata competenta de soluționare a cererii în favoarea Tribunalului București.
Pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a III-a Civila, cauza a fost inregistrata la data de 11.11.2014, sub nr._ .
Prin sentința civilă nr.1678/12.12.2014, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis excepția de inadmisibilitate a acțiunii și, în consecință, a respins acțiunea ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată, reclamantul solicită să se constate caducitatea actelor normative elaborate de Parlamentul R., ca urmare a nerespectării referendumului desfășurat în toamna anului 2009.
Caducitatea, alături de nulitate, rezoluțiune, reziliere, revocare și inopozabilitate, este o cauză de ineficacitate a unui act juridic. În cazul caducității, acesta constă în lipsirea actului juridic de efecte ca urmare a intervenirii unor cauze ulterioare încheierii actului juridic si independente de voința autorului actului. Așadar, caducitatea presupune un act juridic si nicidecum un act normativ.
În consecință, o instanță de judecată nu poate constata caducitatea actelor normative elaborate de parlament, motiv pentru care a fost admisă excepția și, pe cale de consecință, cererea a fost respinsă, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul C. E. I., în termen legal.
În motivare, apelantul reclamant susține că, deoarece România este membră a Uniunii Europene, Titlul VI din Constituție invocă:
“(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Președintele R., Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2)”.
De asemenea, Tratatul de la Lisabona cu Protocolul aferent pg.2, 3 a fost însușit de Președintele R., iar acesta a înștiințat Parlamentul conform capitolul IV din Constituția R..
România, prin europarlamentarii săi, aplică principiul subsidiarității și proporționaltiății prevăzut în Protocolul cu aceeași denumire, pg.4, 5, prevăzut în Tratatul de la Lisabona.
Intimatul pârât R. A. „MONITORUL OFICIAL” a formulat întâmpinare la apelul formulat de reclamant, invocând excepția inadmisibilității cererii.
În motivare a arătat următoarele:
Potrivit art.470 alin.1 NCPC, cererea de apel cuprinde indicarea hotărârii atacate, precum și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul. Lipsa indicării hotărârii atacate atrage, potrivit art.470 alin.3, nulitatea cererii formulate, ceea ce consideră că se impune asupra prezentei cereri.
În cazul în care reclamantul înțelege să atace sentința civilă nr.1678/12.12.2014, pronunțată în dosarul nr._ de către Tribunalul București, intimatul pârât invocă excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivat de faptul că nu este emitentul actelor la care face referire reclamantul, astfel că nu are abilitatea de a le anula.
În motivare, se arată că R. A. "Monitorul Oficial" este, potrivit H.G. nr.358/1991 privind înființarea și organizarea Regiei Autonome "Monitorul Oficial", republicată, persoană juridică care desfășoară activitate de interes public național, având ca obiect principal de activitate editarea și tipărirea Monitorului Oficial al R., părțile I-VII, în conformitate cu prevederile Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al R., republicată, precum și potrivit altor acte normative, respectiv producția editorială și tipografică, precum și difuzarea publicațiilor executate.
Actele normative sus menționate stabilesc atribuțiile Regiei Autonome "Monitorul Oficial", aceasta neavând nicio competență în a constata nulitatea sau "caducitatea" unor acte normative, ci numai în editarea și tipărirea publicației oficiale a statului român.
De altfel, intimatul pârât consideră întemeiată motivarea instanței de fond, în sensul în care caducitatea fiind o cauză de ineficacitate a unui act juridic, ulterioară încheierii acestuia, și nu a unui act normativ, instanța nu poate constata existența acesteia în cazul unor acte normative.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 NCPC.
Intimatul pârât S. R. a formulat întâmpinare, solicitând a se constata nulitatea apelului, motivat de nerespectarea dispozițiilor art.470 alin.(1) lit.b), c) și d), în conformitate cu prevederile alin.(3) al art.470 din codul de procedură civilă iar, în măsura în care au fost sau mai pot fi îndreptate neregularitățile actului de procedură, solicită respingerea apelului ca nefondat și păstrarea hotărârii instanței de fond ca temeinica și legală, în conformitate cu prevederile art.480 alin.(1) din Codul de procedură civilă.
În cauza în care a fost declarat prezentul apel, reclamantul a chemat în judecată S. R., justificând calitatea procesuală pasivă a acestuia pe considerentul că, potrivit art.67 din Constituția R. „Camera Deputaților și S. adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor"; „ca urmare a referendumului desfășurat în toamna anului 2009 trebuia ca structura legislativă a R. sa aibă un număr maxim de 300 membri"; „conform art.90 din Constituția R. s-a inițiat referendumul național din data de 22 noiembrie 2009 având ca scop pentru viitorul legislativ limitarea la un număr de membri, corelat fiind cu alte legi și hotărâri guvernamentale cum ar fi: Legea nr.129/2007, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.34/2007, Decizia Curții Constituționale nr.392/2007, Legea nr.243/2006, Legea nr.3/2000, Decizia Curții Constituționale nr.567/2006, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.27/2007".
Totodată, reclamantul a susținut faptul că „prin neaplicarea respectivului referendum s-a adus atingere unității poporului român (art.4 din Legea fundamentală) cât și încălcarea tratatelor internaționale și a protocoalelor la care România este parte".
Instanța de fond, prin sentința civilă nr.1678 din data de 12.12.2014, a admis excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului, excepție invocată de instanța de judecată, din oficiu. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a constatat că, prin cererea de chemare în judecată, așa cum a fost precizată de către reclamant, acesta a solicitat să se constate caducitatea actelor normative elaborate de Parlamentul R., ca urmare a nerespectării referendumului desfășurat în toamna anului 2009.
În mod corect, s-a apreciat că o instanță de judecată nu poate constata caducitatea actelor normative elaborate de Parlament, caducitatea fiind, alături de nulitate, rezoluțiune, reziliere, revocare si inopozabilitate, o cauză de ineficacitate a unui act juridic și nicidecum a unui act normativ,
Față de toate aceste considerente, intimatul pârât solicită a se constata nulitatea apelului, motivat de nerespectarea dispozițiilor art.470 alin.(1) lit.b), c) si d), în conformitate cu prevederile alin.(3) al art.470 din Codul de procedură civilă iar, în măsura în care au fost sau mai pot fi îndreptate neregularitățile actului de procedură, solicită respingerea apelului ca nefondat și păstrarea hotărârii instanței de fond ca temeinică și legală, în conformitate cu prevederile art.480 alin.(1) din Codul de procedură civilă.
La data de 09.04.2015, apelantul reclamant a depus la dosar cerere prin care solicită completarea motivelor de apel, susținând următoarele:
- nici una dintre cele două părți nu au adus probe care să reflecte aplicarea unei decizi obligatorii în ceea ce privește legea referendumului cu modificările aduse;
- dosarul, deși este în apel, nu și-a schimbat numărul și nu este secret, deci de sentință au luat la cunoștință, sentință care face obiectul acestui apel, Prin prima întâmpinare, Monitorul Oficial specifică „considerăm că este competentă în soluționarea prezentei cauze secția de contencios administrativ a Curții de Apel București, potrivit dispozițiilor Legii contenciosului administrativ”;
- prin acțiunea introductivă, reclamantul să nu face decât să reamintească părților faptele și deciziile lor precum și efectul acestora;
- S. R., din prima întâmpinare, precizează „ referendumul nu poate fi inițiat de cetățeni. Potrivit art.90 din Constituția R., Președintele R., după consultarea Parlamentului, spre deosebire de cele cu privire la revizuirea Constituției și demiterea Președintelui R., care au caracter obligatoriu, obligativitate ce se aplică chiar și pentru referendumul anterior acel de existența a 300 parlamentari”.
În ședința publică de astăzi, 13.05.2015, Curtea a respins excepțiile privind nulitatea apelului, invocate de intimați, și a constatat tardivă completarea motivelor de apel, pentru considerentele consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând sentința apelată prin raportare la motivele de critică dezvoltate în apel, în limitele stabilite de art.476-478 C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
Prin cererea dedusă judecății, reclamantul a solicitat constatarea caducității actelor normative elaborate de Parlament.
Soluția tribunalului de respingere a cererii ca inadmisibilă este corectă, întrucât, potrivit dispozițiilor art.126 al.1 din Constituția R. și ale art.2 al.2 din Legea nr.304/2004, instanțele judecătorești sunt îndrituite să înfăptuiască justiția, respectiv să aplice legea la spețe concrete. Orice depășire a acestor atribuții atrage nulitatea hotărârii, în raport de dispozițiile art.5 al.4 și ale art.488 al.1 pct.4 C.pr.civ.
Chiar dacă susținerile apelantului-reclamant privind aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene sunt fondate, nu există norme europene care să înlăture principiile enunțate anterior.
Față de considerentele expuse și în raport de dispozițiile art.480 C.pr.civ., Curtea urmează să respingă apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul – reclamant C. E., domiciliat în Rădăuți, ..17, județ Suceava, CNP_, împotriva sentinței civile nr.1678 din 12.12.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. R., cu sediul în București, Calea 13 Septembrie nr.1-3, sector 5, și R. A. MONITORUL OFICIAL, cu sediul în București, ., sector 1.
Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel București.
Pronunțată în ședința publică din 13.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
A. P. B. A. D. T.
GREFIER
Ș. P.
Red.A.P.B.
Tehnored.APB/B.I.
5 ex/03.07.2015
T.B-Secția a III-a – C.V.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 580/2015. Curtea de Apel... | Acţiune în constatare. Decizia nr. 575/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
