Contestaţie la executare. Decizia nr. 580/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 580/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-05-2015 în dosarul nr. 1930/116/2014
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 580 R
Ședința publică de la 19.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – D. F. G.
JUDECĂTOR – DANIELA LAURA MORARU
JUDECĂTOR – D. Z.
GREFIER – S. V.
…………………..
Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul revizuent . deciziei civile nr. 971/11.12.2014, pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații P. H., . și B.E.J.A. M. și Ș., având ca obiect „contestație la executare”.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimatul . reprezentat de avocat P. A. F., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsind recurentul revizuent . intimații P. H. și B.E.J.A. M. și Ș..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că s-a depus la dosar de către recurentul revizuent . cerere prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă.
Curtea pune în discuția părților cererea de repunere pe rol, formulată de recurentul revizuent .>
Apărătorul intimatului . solicită admiterea cererii de repunere pe rol a cauzei.
După deliberare, Curtea în baza art. 245 pct. 1 C.pr.civ. dispune reluarea judecății și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul intimatului . solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică. Să se constate că niciodată executorul judecătoresc nu s-a prezentat la fața locului să identifice bunurile, trebuia întocmit procesul verbal de situație, iar acest proces verbal de situație din 05.11.2007 este depus la fila 140 din dosarul Tribunalului Călărași.
Arată că s-a scos la licitație inclusiv partea de imobil deținută de P. H. și construită ca o anexă a ., drept urmare s-a formulat contestație la executare, care a fost admisă și s-au anulat toate formele de executare. Față de faptul că recurentul a obținut ulterior o hotărâre de anulare a uneia dintre autorizațiile pentru imobilul deținut de P. H., air temeiul de drept indicat, respectiv art. 322 pct. 5 C.pr.civ. nu se încadrează și nu este admisibilă prezenta cerere.
Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea introdusă la Tribunalul Călărași la data de 10.11.2014 și înregistrată sub nr._ revizuenta . solicitat revizuirea deciziei civile nr. 9/ 29.01. 2013, pronunțată de Tribunalul Călărași în dosarul nr. 5141/202/ 2011 în contradictoriu cu intimații P. H. și ., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună schimbarea în tot a hotărârii atacate.
În motivarea în fapt a cererii se arată de revizuentă că prin decizia civila nr. 9/29.01. 2013, care a judecat apelul formulat de P. H. împotriva sentinței civile nr. 3833/ 18.10.2011 a Judecătoriei Călărași, Tribunalul Călărași, a admis apelul si a exclus de la executarea imobilului, construcție fără teren din Călărași, ..34, jud. Călărași, ce face obiectul executării: supraetajarea acestei clădiri efectuată în baza autorizației nr. 180/ 02.08.1999 emisă de Primarul Mun. Călărași pe numele contestatorului, supraetajare delimitată în raportul de expertiză efectuat în apel de către expert tehnic D. V., cu culoare maro, corpurile 1 si 3. A mai arătat revizuenta că pentru a admite apelul, instanța de apel a motivat ca a ridicat supraetajarea cu acordul tacit al debitoarei bazându-se pe existența autorizației nr.180/ 02.08.1999 emisa de Primarul Mun. Călărași pe numele contestatorului. Menționează revizuenta că prin decizia civilă nr. 521/2014 pronunțată în cauza ce formează obiectul dosarului nr._, Tribunalul Călărași a admis acțiunea pe care a formulat-o în contradictoriu cu P. H. și Primarul Mun. Călărași și a dispus anularea autorizației de construcție nr.180/ 02.08.1999 emisă de pârâtul Primarul Mun. Călărași, hotărâre care a rămas definitivă prin decizia nr.7939/29.10.2014 în care instanța a dispus respingerea recursurilor ca nefondate.
A precizat de asemenea revizuenta că la data judecării dosarului nr._, pe rolul Tribunalului Călărași se afla înregistrat începând cu data 14.11.2011 dosarul nr.4575/ 116/2011 în care s-a pronunțat sentința de respingere a cererii pe cale de excepție, cu ocazia judecării recursului, C.A. București a admis recursul și a trimis cauza spre rejudecare, cauza judecându-se la data de 08.05.2014, pronunțându-se sentința la data de 29.05.2014, iar decizia nr.9 din dosarul nr._ s-a soluționat la data de 29.01.2013.
În drept a invocat dispozițiile art. 322 pct.5 C.pr.civilă.
Prin decizia civilă nr. 971/11.12.2014 pronunțată de Tribunalul Călărași, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuenta ..
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a retinut urmatoarele considerente:
În fapt, cererea de revizuire formulată de . referă a decizia pronunțată în apel de Tribunalul Călărași sub nr. 9/2013 într-o contestație la executare formulată de P. H.. Prin decizia supusă revizuirii, instanța de apel a modificat judecata fondului și a admis contestația la executare cu consecința desființării formelor de executare în privința unei supraetajări la clădirea urmărită silit de creditoarea ..
În prezenta cerere de revizuire revizuenta - creditoare . s-a prevalat de dispozițiile art.322 pct.5 C.pr.civilă arătând că Tribunalul Călărași a pronunțat sentința civilă nr.521/2014 și a desființat autorizația de construcție deținută de P. H. pentru a edifica supraetajarea imobilului executat silit. În ședința publică din 11.12.2014 a fost pusă în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire conform art. 326 C.pr.civilă.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare prin care se solicită instanței ce a pronunțat o hotărâre să o desființeze pentru motive expres și limitativ prevăzute de lege.
Motivul invocat de revizuenta creditoare este cel de la pct.5 al art.322, punct ce cuprinde două teze distincte.
Prima se referă la ipoteza în care după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părții. Autorizația de construcție căreia revizuenta îi atribuie valoare de înscris probator exista la data pronunțării deciziei recurate (împrejurare evidentă și evocată în cuprinsul deciziei precum și al cererii de revizuire), a fost prezentată în instanță și pusă în discuția părților astfel că judecătorii și părțile au avut-o în vedere la data de 29.01.2013. Cu atât mai puțin se poate afirma că înscrisul a fost reținut de partea potrivnică.
A doua teză pleacă de la ideea că s-a desființat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere. Este dincolo de orice dubiu că nu se poate pune semnul egalității într-o autorizație de construcție (desființată ce-i drept prin sentința civilă nr. 521/2014) și o hotărâre judecătorească prin urmare nici a doua ipoteză de lucru nu este incidentă în contextul prezent.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, in termen legal, prezentul recurs revizuenta ., in esenta, urmatoarele critici:
În legătură cu prima ipoteză analizată de către instanța recurentul consideră că analizarea actelor depuse la dosarul cauzei, o abordare ruptă de contextul hotărârii judecătorești pronunțată in cauza aceea de desființare a autorizației de construcție duce inevitabil la o pronunțare si o abordare greșita in incadrarea ipotezei de lucru.
In aceasta materie a primei ipoteze a art 322 pct 5 C pr civ - înscrisului doveditor reținut de partea potrivnica sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința pârtilor este analizat de către instanța numai la situația existentei înscrisului reținut de partea potrivnica sau existentei acestuia la momentul procesului ignorând situația ca împrejurări mai presus de voința pârtilor a împiedicat depunerea unui act in ceea ce privește Autorizația nu a analizat cerința de admisibilitate a caracterului determinat al înscrisului, nu a făcut o disctinctie intre condiția noutății înscrisului cat si a caracterului determinant al înscrisului respectiv.
Recurentul explicită aceasta situație prin următoarele:
- la data soluționării cauzei_ exista pe rolul Tribunalului Călărași dosarul de anulare a autorizației de construcție înregistrat sub nr 4575 la data de 14.11.2011. La data de 23.04.2013 a fost înregistrat dosarul_ * ca urmare a faptului ca decizia din dosarul_ a fost casata si trimisa spre rejudecare, iar Decizia nr 9 a Tribunalului Călărași suspusa revizuirii a fost pronunțata la data de 29.01.2013.
Instanța nu a verificat, prin serviciul grefierului, existenta unor dosare cu aceleași părți si natura acestora, in vederea luării unor masuri procedurale chiar de natura suspendării cauzei. In afara de acest aspect instanța trebuia sa analizeze daca împrejurarea data de judecarea unei dovezi, in speța autorizația de construcție, poate reprezenta o împrejurarea mai presus de voința pârtilor cu privire la existenta/ inexistenta acesteia, si sa analizeze cauza si sub aspectul daca aceasta autorizație de construcție prin anularea ei efectele unei astfel de autorizații de construcții mai puteau fi produse sau nu.
Chiar instanța de revizuire recunoaște ca autorizația de construcție este desființată prin sentința civila nr. 521/2014 a Tribunalului Călărași, dar care ,se pare, ca in accepțiunea instanței nu poate fi considerat ca un înscris întrucât nu se poate pune semnul egalității intre o hotărâre judecătoreasca si respectiv autorizație de construcție.
Recurentul revizuent arată și precizează ca autorizația de construcție desființată printr-o hotarare judecatoresca, hotărâre judecatoresca care la momentul pronunțării deciziei nu era posibil sa existe decât sub forma litigiosului si la momentul actual acea hotărâre judecatoresca care face obiectul unei cauze a Tribunalului Călărași inca din anul 2011 cele doua cauze desfasurandu-se concomitent insa dosarul 4575 suferind o casare cu trimitere spre rejudecare, ceea ce a condus la neputința de a se pune la dosarul cauzei_ a soluției referitoare la autorizația de construcție.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. pr.civ.
Soluționând recursul formulat, în raport de criticile dezvoltate, Curtea îl constată nefondat și, în baza art. 312 Cod procedură civilă, îl va respinge ca nefondat.
Astfel, în mod corect a reținut tribunalul că cererea de revizuire prezentă întemeiată pe art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă și în care se invocă drept înscris nou sentința civilă nr. 521/2014, prin care s-a desființat autorizația de construire deținută de P. H. pentru edificarea supraetajării imobilului, este ulterioară deciziei civile a cărei revizuire se cere, respectiv decizia civilă nr. 9/29.01.2013.
Or, în condițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă se poate cere revizuirea unei hotărâri, fie în situația în care după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișare dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, fie s-a desființat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
În ce privește prima teză a art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, referitoare la descoperirea unui înscris nou, o condiție esențială de admisibilitate a revizuirii în acest caz este ca înscrisul să fi existat la data judecății în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se cere, fiind doar descoperit ulterior de către revizuent.
Or, în cauză, înscrisul invocat ca fiind nou, anume sentința civilă nr. 521/2014, este un înscris care nu exista la data judecății în discuție, fiind ulterior deciziei a cărei revizuire se cere, ceea ce semnifică neîndeplinirea unei condiții esențiale de admisibilitate a cererii de revizuire.
Nu mai era necesară analizarea celorlalte condiții de admisibilitate, astfel cum invocă recurenta, atâta timp cât aceasta era neîndeplinită și funcționa peremptoriu.
Instanța nu putea, câtuși de puțin, să facă analiza pe care o cere recurenta referitoare la efectele juridice ale autorizației de construire și ale anulării acesteia, o astfel de analiză vizând fondul cauzei, fond care mai putea fi rediscutat numai în măsura în care cererea de revizuire era declarată admisibilă.
Este absolut ilogică susținerea recurentului că, devreme ce a fost anulată autorizația de construire, aceasta nu exista la momentul judecății cauzei, nu produce efecte juridice și „o astfel de dovadă se poate încadra ca un înscris doveditor”.
În mod corect a reținut tribunalul și că nu se poate pune semnul egalității între o hotărâre judecătorească prin care s-a anulat autorizația de construire și autorizația de construire însăși, pentru a fi sub incidența tezei a doua a textului art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
În concepția acestei teze, ipoteza este aceea în care hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe o hotărâre judecătorească, iar, ulterior, acea hotărâre judecătorească pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere este desființată.
Nu are nicio legătură această ipoteză cu situația din speța prezentă, când la baza hotărârii a cărei revizuire se cere a stat o autorizație de construire (care urma să fie desființată), iar nu o hotărâre judecătorească, cum reglementează în mod expres textul legal.
Nu constituie motive ale unei cereri de revizuire oportunitatea luarii anumitor masuri de catre instanta de fond anterior pronuntarii deciziei a carei revizuire s-a solicitat, astfel ca aceste imprejurari nu au relevanta sub aspectul admisibilitatii cererii de revizuire prezente.
În concluzia celor expuse, Curtea constată legală și temeinică soluția tribunalului și va respinge recursul ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, va fi obligată recurenta la 4.200 lei cheltuieli de judecată, către ..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta revizuenta . deciziei civile nr. 971/11.12.2014, pronunțată de Tribunalul Călărași – Secția Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații P. H., . și B.E.J.A. M. și Ș..
Obligă pe recurentă la 4200 lei cheltuieli de judecată către ..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.05.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. F. G. D. L. M. D. Z.
GREFIER,
S. V.
Red. D.F.G.
Tehnored. T.I./PS
2 ex./28.05.2015
| ← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 566/2015. Curtea... | Obligaţie de a face. Decizia nr. 243/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
