Succesiune. Decizia nr. 615/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 615/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-05-2015 în dosarul nr. 830/2/2015
Dosar nr._
(243/2015)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 615
Ședința publică de la 15.05.2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - D. A.
JUDECĂTOR - F. P.
JUDECĂTOR - C. M. T.
GREFIER - RĂDIȚA I.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de recurenții-pârâți, M. V., de M. R., precum și de recurenta-reclamantă, A. N., împotriva deciziei civile nr.1696/30.10.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți, MAGOȘMORTEAN F., MAGOȘMORTEAN I., M. D. și B. E..
P. are ca obiect – succesiune.
Dezbaterile în cauză și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 24.04.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când Curtea - având nevoie de timp pentru a delibera și pentru ca părțile să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 30.04.2015, 08.05.2015, 15.05.2015, când a pronunțat următoarea decizie:
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 18.06.2007 reclamanta A. N., în contradictoriu cu pârâții M. I., M. V., M. R., M. D. și B. E. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate deschisă succesiunea numitului M. M. (cu ultimul domiciliu în orașul Popești-Leordeni, ., județul Ilfov) decedat la 10.09.2005; să se stabilească calitatea de moștenitori a reclamantei (1) și a pârâților (5) și cotele ce li se cuvin; să se stabilească compunerea masei succesorale supuse împărțelii; să se dispună lichidarea stării de indiviziune prin individualizarea și atribuirea bunurilor (în natură ori echivalent bănesc) cuvenite fiecărui moștenitor, cu cheltuieli de judecată.
În cauză a formulat cerere de intervenție numitul M. F. solicitând atribuirea în natura a loturilor de teren astfel: lotul de teren cuvenit pârâtului M. D. în suprafață de aprox. 350 mp și a suprafeței de aproximativ 291 mp.
Prin sentința civilă nr. 1813/2010, Judecătoria Cornetu a admis cererea formulată, așa cum a fost modificată și completată, a constatat deschisă succesiunea defunctului M. M., decedat la 10.09.2005, cu ultim domiciliul în Popești – Leordeni; a constatat că moștenitorii acestuia sunt reclamanta cu o cotă de 5/48, M. D. cu cota de 14/48, Mogoșmorteanu R. cu cota de 14/48, M. V. cu o cotă de 5/48, Magoșmortean I. cu o cotă de 5/48, B. E., cu o cotă de 5/48 din masa succesorală; a constatat că masa succesorală partajabilă este formată din: - teren de 1187 mp situat în oraș Popești - Leordeni, conform Ordinului Prefectului 1792/2008 - teren de_ mp din extravilanul ., adică cota de 1/2 a defunctului din patrimoniul defunctei M. E.; a dispus ieșirea părților din indiviziune conform rapoartelor întocmite în cauză astfel: Pentru terenul de 1187 mp situat în Popești - Leordeni se atribuie: - lotul 1=323 mp lui M. F. - lotul 2=342 mp lui Magoșmortean F. - lotul 3 = 128 mp lui A. N. și M. V. în indiviziune. - lotul 4= 717 mp lui A. N. și M. V. în indiviziune;a obligat-o pe acesta să plătească sulte către următorii astfel: M. R. 82.107 lei, iar B. E. 29.869 lei conform cotelor acestora, sulte primite de la A. N. și M. V.; pentru terenul din intravilanul . astfel: - suprafața de 2183 mp, T 3, P 89/2 - lotul 2A lui A. N. - 1096 mp - lotul 2B lui M. R. - 548 mp - lotul 2C lui Magoșmortea F. - 549 mp - suprafața de 2000 mp, T 49, P 35: - lotul 1A lui A. N. - 1040 mp - lotul 1B lui M. R. - 1040 mp. - suprafața de 13.477 mp, T 613, P 41: - lotul 4 A- M. F. - 10.393 mp - lotul 4 B - M. R. - 3084 mp. - suprafața de 30.000 mp, T 6/4, P 42: - lot 3 A lui A. N. -_ mp - lot 3 B lui B. E. și M. V. - 1090 mp - lot 3 C lui M. R. - 5276 mp.
În motivarea sentinței s-a arătat, în esență, că masa succesorală partajabilă este formată din: - teren de 1187 mp situat în orașul Popești - Leordeni, conform Ordinului Prefectului 1792/2008 - teren de_ mp din extravilanul ., adică cota de 1/2 a defunctului din patrimoniul defunctei M. E..
La modalitatea de partajare a imobilelor terenuri s-a avut în vedere că suplimentul la raportul de expertiză tehnică de specialitate a fost cerut de reclamantă.
La întocmirea raportului de expertiză dispus în prezenta cauză s-a ținut cont de solicitările părților, de situația existentă în teren și fără a fărâmița loturile cuvenite fiecărei părți, s-a atribuit acestora lotul cuvenit, în natură, exceptând pârâtul M. R., ce va primi sulta cuvenită și care a fost de acord cu această propunere.
Potrivit art. 6731 Codul de procedură civilă ”Dacă părțile nu se învoiesc, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietar, cota parte ce se cuvine fiecăruia. Dacă se împarte o moștenire, instanța va stabili datoriile transmise prin moștenire. Instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite, potrivit alin. 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazurile în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani.”
Având în vedere și disp. art. 728 cod civil „Nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune”.
Este de principiu că proprietatea în majoritatea cazurilor este pură și simplă. Sunt situații când proprietatea este afectată de modalități și prezintă forme speciale. O astfel de modalitate a proprietății o reprezintă proprietatea indiviză. Această situația nu este întotdeauna avantajoasă și nici favorabilă pentru proprietari, de aceea pentru asigurarea unei bune circulații a bunurilor și în interesul coproprietarilor legea prevede ca indiviziunea să poată lua sfârșit oricând.
Astfel că orice proprietar poate cere ieșirea din indiviziune prin partaj, fără ca ceilalți coproprietari să se poată opune.
Ulterior, prin încheierea de ședință din 16.12.2010 s-a respins cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 1813/2010.
Prin decizia civilă nr.1696 A/30.10.2014, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis apelurile declarate de apelanții-pârâți M. V., M. R., B. E. și de apelanta-reclamantă A. N., împotriva sentinței civile nr. 1813/21.06.2010 și a încheierii de ședință din 16.12.2010 pronunțate de Judecătoria Cornetu, în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații-pârâți Magoșmartean I., M. D., Magoșmortean F., a anulat sentința civilă apelată, și, în rejudecarea apelurilor a admis cererea.
A constatat deschisă succesiunea defunctului M. M., decedat la 10.09.2005.
A constatat că în urma decesului defunctului M. M. au rămas ca moștenitori legali reclamanta A. N. și pârâții Magoșmartean I., M. V., M. R., M. D. și B. E., fiecare cu o cotă de 1/6 din masa succesorală.
A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului M. M. se compune din următoarele bunuri:
- cota parte de 5/8 din dreptul de proprietate asupra terenului de cca. 868 mp situat în oraș Popești - Leordeni, ., județ Ilfov, parte din terenul ce face obiectul Ordinului Prefectului 1792/2008.
- cota parte de 1/8 din dreptul de proprietate asupra terenului de 47.750 mp situat în ., menționat în TP_/1997.
- un loc de veci situat în P. V. V., cu 2 locuri figura 128, loc 1275.
- cota parte de ¼ din acțiunile cuprinse în certificatul de acționar_/2006.
A constatat că în procesul de ieșire din indiviziune asupra terenului de cca. 868 mp situat în oraș Popești - Leordeni, ., în urma decesului numiților M. M. și M. E. au calitatea de părți:
- A. N. cu o cotă de 5/48
-Magoșmartean F. (în urma cumpărării drepturilor litigioase de la Magoșmartean I.) cu o cotă de 5/48
- Magoșmartean F. (în urma cumpărării drepturilor litigioase de la M. D.) cu o cotă de 14/48
-M. V. (în urma cumpărării drepturilor litigioase de la B. E. ) cu o cotă de 5/48
-M. V. în nume propriu cu o cotă de 5/48
-M. R. cu o cotă de 14/48.
A constatat că în procesul de ieșire din indiviziune asupra terenului de 47.750 mp situat în ., în urma decesului numiților M. M., M. E. și D. G. au calitatea de părți:
- A. N. cu o cotă de 25/48
- Magoșmartean F. (în urma cumpărării drepturilor litigioase de la Magoșmartean I.) cu o cotă de 1/48
- Magoșmartean F. (în urma cumpărării drepturilor litigioase de la M. D.) cu o cotă de 10/48
-M. V. (în urma cumpărării drepturilor litigioase de la B. E.) cu o cotă de 1/48
-M. V. în nume propriu cu o cotă de 1/48
-M. R. cu o cotă de 10/48
A acordat termen în vederea soluționării cauzei sub aspectul ieșirii din indiviziune la 8.01.2015, cu citare părți, respectiv reclamanta A. N. și pârâții Magoșmartean F., M. V. și M. R..
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că în urma decesului defunctului M. M. au rămas ca moștenitori legali reclamanta A. N. și pârâții Magoșmartean I., M. V., M. R., M. D. și B. E., fiecare cu o cotă de 1/6 din masa succesorală.
Faptul că ulterior unii dintre acești moștenitori au vândut drepturile lor altor părți nu determină schimbarea calității de moștenitori legali ai descendenților, ci numai calitatea părților în procesul de ieșire din indiviziune care este o chestiune distinctă de constatarea efectivă a calității de moștenitori legali.
Având în vedere că defunctul M. M. are calitatea de moștenitor al defunctei M. E. având o cotă de 2/8 potrivit C.M 99/2000 (fila 4), pe cale de consecință, cota deținută de defunct din terenul rămas de 47.750 mp este de 1/8 (adică 2/8 din cota de ½ deținută de soția sa din teren).
În ceea ce privește imobilul situat în Orașul Popești Leordeni, Tribunalul a constatat că acesta a fost dobândit cu destinația de loc de casă și avea o suprafață inițială de 1500 mp potrivit chitanței din 15.11.1970 prin care M. M. a dobândit acest imobil de la vânzătorul Sutru R. (fila 7).
Cu toate că această chitanță fiind un act sub semnătură privată nu face în sine dovada dreptului de proprietate, tribunalul a reținut că ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1513/1991 la notariatul de Stat Ilfov soții M. M. și E. au vândut numiților A. N. și M. V. un imobil teren în suprafață de 319 mp precum și o construcție formată dintr-o cameră și un hol, imobilul fiind situat în Șoseaua Olteniței nr. 188, . din terenul dobândit pe baza chitanței sub semnătură privată sus menționată (fila 31).
Totodată, potrivit Ordinului Prefectului nr. 1267/2002 s-a constatat dreptul de proprietate privată pentru un teren în suprafață de 323,33 mp, situat în Șoseaua Olteniței nr. 188, . ca beneficiar pe numitul Magoșmortean I. (fila 151).
Tribunalul a reținut că din masa partajabilă face parte cota parte de 5/8 din dreptul de proprietate asupra terenului de cca. 868 mp situat în oraș Popești - Leordeni, ., județ Ilfov, parte din terenul ce face obiectul Ordinului Prefectului nr.1792/2008.
C. de 5/8 rezultă din adunarea cotei de ½ deținută de M. M. cu cota de ¼ (2/8) pe care a moștenit-o de la soția M. E. cu privire la același imobil (1/2+1/4 din ½).
Tribunalul a mai făcut precizarea că terenul inițial de circa 1500 mp, precum și cel de 1187 mp, pentru care s-a emis Ordinul Prefectului reprezintă bun comun dobândit în timpul căsătoriei de către soți, conform chitanței sub semnătură privată, chiar dacă Ordinul Prefectului s-a emis numai pe numele lui M. M..
Totodată, caracterul de bun comun rezultă și din certificatul de moștenitor nr. 99/2000 unde se menționează în mod expres că terenul a fost dobândit în timpul căsătoriei prin chitanța din 1970, cu precizarea că în mod evident terenul aferent casei de locuit de 500 mp nu a fost menționat cu suprafața sa reală, certificatul de moștenitor fiind încheiat ca și celelalte două acte de vânzare-cumpărare fără a se depune vreun act de proprietate valabil.
Deși unii dintre apelanți au susținut că în masa succesorală trebuie inclusă și construcția existentă pe terenul de 868 mp, situat în oraș Popești - Leordeni, ., județ Ilfov, parte din terenul ce face obiectul Ordinului Prefectului nr.1792/2008, tribunalul a respins această solicitare întrucât la dosarul cauzei nu există absolut nici un titlu de proprietate valabil pentru o eventuală construcție ce ar intra în masa partajabilă.
Mai mult decât atât, prin cele două contracte de vânzare-cumpărare sus menționate nr. 1513/1991 și 726/1997 (filele 31 și 227) s-a vândut imobilul construcție (sau cel puțin o parte din el) care se regăsește în proprietatea altor persoane și nu în proprietatea defunctului.
În fine, chiar dacă s-ar lua în considerarea existența unei construcții, potrivit raportului de expertiză efectuat de expert D. Z. și potrivit susținerilor tuturor apelanților în motivele de apel, aceasta este în stare de degradare și nu ar avea nici o valoare de circulație.
Tribunalul a apreciat că susținerile unor părți de a nu se ține cont de aceste contracte întrucât vizează doar imobilul din Popești Leordeni nu pot fi luate în considerare întrucât prin aceste contracte de vânzare a drepturilor litigioase s-au vândut toate drepturile litigioase ce rezultă din acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, astfel cum se menționează în mod expres în cuprinsul contractelor și nu numai un drept cu privire la un bun individual determinat.
În consecință, raportat la masa succesorală și la contractele de drepturi litigioase sus menționate, calitatea de părți a fost greșit stabilită de instanța de fond, și soluționând apelurile tribunalul a constatat că în procesul de ieșire din indiviziune asupra terenului de cca. 868 mp situat în oraș Popești - Leordeni, ., în urma decesului numiților M. M. și M. E., a stabilit moștenitorii și cotele lor.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs reclamanta A. N. și pârâții M. V. și M. R..
Recurenta – reclamantă A. N. și recurentul - pârât M. V. au formulat motive de recurs identice prin care au arătat că instanța de apel nu a avut în vedere că cererea de chemare în judecată la instanța de fond a avut în vedere stabilirea moștenitorilor și deschiderea succesiunii numai după defunctul M. M., apreciind la acea dată că, succesiunea după mama lor M. E. se realizase anterior prin Certificatul de moștenitor nr. 99/2000, depus la dosarul cauzei
În aceste condiții, vânzarea drepturilor litigioase în cauză la instanța de fond în cazul numitului M. D. în favoarea lui Magoșmortean F. a fost exclusiv numai după M. M. și numai pentru suprafața de teren situată în Popești-Leordeni, ., județ Ilfov. După defuncta mamă M. E. nu a existat nici un litigiu întrucât Certificatul de moștenitor nr.99/2000 a fost rezultatul unei, înțelegeri fără putință de tăgadă a părților. Instanța de apel a constatat că masa succesorală partajabilă reprezintă suprafața comună a celor doi soți M. M. și M. E. și a subliniat expres că suprafața ce i s-ar fi cuvenit defunctului M. M. trebuia să aibă în vedere și Certificatul de moștenitor nr.99/2000 după M. E., aspect pe care instanța, de fond nu l-a avut în vedere deși a subliniat existenta Certificatului de moștenitor după E..
Recurenta a apreciat că tribunalul în mod greșit a constatat că prin actul devânzare-cumpărare de drepturi litigioase autentificat sub nr. 1987/2008, M. D. a vândut lui Magoșmartean F. toate drepturile litigioase ce fac obiectul dosarului prezent, cumpărătorul substituindu-se in toate drepturile vânzătorului și, pe cale de consecință, excluzându-l pe M. D. de la masa succesorală după mama M. E. si atribuirea unei cote aferente. În anul 2008, voința lui M. D. și imaginea vânzării unui drept litigios se referea strict la M. M. și nu la M. E..
Pe suprafața de teren de cca.868 mp. situat în Popești-Leordeni, ., județ Ilfov, pentru care instanța de apel a stabilit cine are calitatea de pârâți în procesul de indiviziune, în urma decesului lui M. M. și M. E. și care este cota fiecăruia din masa succesorală există casa părintească care a fost deținută și construită de părinții recurenților M. M. și M. E., care a făcut obiectul cererii de chemare în judecată și care a fost identificată de expert în expertiza topo dispusă în cauză la instanța de fond.
Instanța de fond nu s-a pronunțat asupra acestui capăt de cerere, dar instanța de apel a respins solicitarea de a include în masa succesorală a acestei construcții, întrucât în dosarul cauzei nu există absolut nici un titlu de proprietate valabil pentru o eventuală construcție ce ar intra în masa partajabilă.
Instanța de apel a omis că cealaltă jumătate din construcție este specificată în Certificatul de moștenitor nr.99/2000 după M. E. – ½ din imobilul situat în Popești-Leordeni, ., județul Ilfov „compus din casă de locuit și teren aferent 500 mp imobilul fiind dobândit în timpul căsătoriei cu M. M.”. Nu în ultimul rând la dosarul cauzei se află și a fost invocat inclusiv în decizia atacată, existența documentului olograf al Iui M. M. din care rezultă că nu a vândut nici teren și nici construcție lui Magoșmortean I..
Având în vedere că prezenta cauză se află pe rolul instanțelor din anul 2007 și privește succesiunea după părinți a copiilor acestora, situația atipică a compunerii masei succesorale, recurenții consideră că numai în urma lămuririi acestor aspecte se va putea proceda la ieșirea din indiviziune și nu în ultimul rând la o soluționare temeinică și legală a prezentei spețe.
Recurentul – pârât M. R. critică decizia pentru următoarele motive:
1. În ceea ce privește primul motiv de nelegalitate (art. 304 pct.8 C.proc.civ.) are în vedere faptul că instanța a interpretat greșit actele deduse judecății, astfel încât a reținut o situație de drept contrară probelor administrate în cauză.
Astfel, cota indiviză de 5/8 din construcția (casa părintească) situată pe terenul din Popești Leordeni, nu este inclusă în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului M. M., deși existența acestei construcții rezultă din toate probele administrate, inclusiv din Raportul de expertiză judiciară efectuat la instanța de fond.
Al doilea motiv de nelegalitate vizează greșita aplicare a legii cu privire la interpretarea și efectele actului juridic (art.969, 984 C.civ.), cu referire la actele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 1987/2008 și nr.2908/2008, încheiate între Magoșmortean F., pe de o parte și M. D., respectiv M. loan, pe de altă parte, privind drepturile litigioase ce rezultă din dosarul nr._, asupra imobilului din Popești Leordeni, ..
Astfel, obiectul vânzării - cumpărării din cele două contracte sus menționate, constă doar în drepturile litigioase asupra masei succesorale de pe urma defunctului M. M., și numai pentru imobilul compus din teren și construcție din Popești-Leordeni, ., județ Ilfov. Recurentul – pârât precizează că, întrucât succesiunea defunctei sale mame M. E. nu fost niciodată în litigiu, fiind emis Certificatul de moștenitor nr.99/2000, cota indiviză a acesteia a intrat în patrimoniul celor trei moștenitori (M. R., M. M. și M. D.) încă din anul 2000.
Verificând legalitatea deciziei recurate, Curtea a constatat că recursurile sunt nefondate și în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă le-a respins, pentru următoarele considerente:
În principal, se impune precizarea aspectelor legate de cadrul procesual de învestire din perspectiva cauzei cererii de recurs, deoarece recurenții prin cererile lor de recurs fac o descriere a situației de fapt.
În reglementarea procedurală actuală, conform art. 304 C.pr.civ., „Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate."
Recursul este reglementat ca fiind o cale de atac extraordinară care nu are caracter devolutiv pentru ca instanța astfel investită să treacă la examinarea fondului litigiului, reanalizând probatoriul administrat și reapreciindu-l, lucru care este firesc câtă vreme cauza a beneficiat de o astfel de cale de atac, în speță, apelul.
Pentru prezentul recurs, instanța a reținut drept cauză a cererilor formulate prevederile art.304 pct.8 și 9 Cod de procedură civilă – ceea ce înseamnă că hotărârea atacată ar fi lipsită de temei legal sau a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Față de caracterul nondevolutiv al căii de atac a recursului, Curtea în prezenta cauză, va răspunde punctual motivelor de recurs ce pot fi susținute și analizate din perspectiva dispozițiilor art.304 pct.8 și 9 Cod de procedură civilă. Părțile au beneficiat de o judecată în primă instanță și una în apel, ambele judecăți de fond, situația de fapt fiind configurată prin pronunțarea unei hotărâri definitive în privința pretențiilor concrete formulate. Pentru că părțile au beneficiat concret de sistemul dublului grad de jurisdicție, situația de fapt fiind pe deplin stabilită în fața instanțelor anterioare, în prezenta cauză nu pot fi aduse spre analiză decât exclusiv aspecte de nelegalitate, nu de netemeinicie.
Ori, având în vedere că litigiul a fost supus controlului instanței de apel, cauza fiind analizată sub toate aspectele, recurenții nu mai pot beneficia de acest lucru prin promovarea recursului, această instanță de control judiciar fiind chemată să cenzureze doar aspectele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de lege.
Curtea constată că recurenții prin motivele de recurs fac o reproducere a evoluției istoricului cauzei, a stării de fapt, a probațiunii administrate în cauză.
Ca urmare a abrogării punctului 10 al art. 304 C.pr.civ., prin art. I pct. 1111 din OUG nr. 138/2000, punct introdus ulterior prin art. I punctul 49 din Legea nr. 219/2005, respectiv, ca urmare a abrogării punctului 11 al art. 304 prin art. I pct. 112 din OUG nr. 138/2000, în recurs nu mai pot fi invocate niciun fel de aspecte de netemeinicie a hotărârii recurate, ci doar chestiuni de strictă nelegalitate, dintre cele care se circumscriu art. 304 pct. 1-9 C.pr.civ..
În consecință, în recurs nu mai pot fi invocate motive care să vizeze modalitatea în care primele două instanțe au administrat ori au interpretat probele din dosar, care să se refere la reproduceri ale stării de fapt, ale istoricului cauzei, a raporturilor dintre părți, ori care să tindă la o reapreciere a probațiunii administrate, ori la o schimbare a stării de fapt, instanța de recurs fiind ținută să se raporteze strict la starea de fapt stabilită de primele două instanțe și fiind obligată de a se abține de la orice reanalizare a probelor deja administrate.
Curtea a constatat că în cauză nu sunt incidente prevederile art.304 pct.9 Cod de procedură civilă, care sancționează nelegalitatea deciziei recurate, respectiv lipsa de temei legal sau încălcarea, respectiv aplicarea greșită a legii.
Curtea a constatat că tribunalul a făcut o corectă aplicare a prevederilor art.6732 și 6735 Cod de procedură civilă, respectiv art.728 Cod civil.
Reclamanta avea obligația, la momentul promovării acțiunii, să indice prin cererea introductivă de instanță toate bunurile supuse împărțelii, evaluarea lor, locul unde acestea se află, precum și persoana care le deține și le administrează, conform art.6732 Cod de procedură civilă.
Reclamanta s-a limitat a face trimitere la certificatul de moștenitor nr.99/2000 pentru stabilirea masei succesorale, ori, certificatul de moștenitor a fost emis în urma înțelegerii părților asupra masei succesorale rămasă de pe urma defunctei M. E., cotele de moștenire fiind legale.
Cum reclamanta nu a respectat obligația legală prevăzută de art. 6732 Cod de procedură civilă, tribunalul, admițând apelul, s-a pronunțat cu prioritate asupra criticilor din apelurile declarate privitoare la compunerea masei succesorale și cotele părților.
În mod corect tribunalul a reținut că obiectul cererii îl reprezintă partajarea bunurilor succesorale rămase în urma decesului defunctului M. M., decedat la 10.06.2005. Reclamanta a învestit instanța cu o acțiune având ca obiect principal partajul succesiunii defunctului. Particularitatea partajului succesoral e că obiectul său îl reprezintă o universalitate juridică. Părțile în acest dosar, din acțiunea introductivă, sunt fiii defunctului, cumpărătorii din vânzările de drepturi litigioase fiind succesorii lor. În calitate de moștenitori universali și cu titlu universal părțile au preluat patrimoniul defunctului, așa cum acesta a existat în momentul deschiderii succesiunii – 10.06.2005, respectiv cu drepturile și obligațiile aferente universalității juridice moștenite. Acesta presupune că părțile au preluat inclusiv dreptul succesoral al autorului lor, așa cum a fost acesta individualizat în certificatul de moștenitor nr.99/2000, eliberat în urma decesului defunctului M. E., decedată la 10.04.2000.
Certificatul de moștenitor nr.99/2000 a fost indicat și de reclamantă prin acțiunea introductivă de instanță ca bază pentru determinarea masei succesorale. Din fila 5 a dosarului de fond rezultă că defunctul a cărui succesiune face obiect al prezentului dosar, a avut o cotă de 2/8 din masa succesorală rămasă în urma defunctei M. E..
În considerentele deciziei civile recurate instanța a explicat pe larg și argumentat modul de determinare a masei succesorale, faptul că la stabilirea masei succesorale rămase de pe urma defunctului M. M. a fost avută în vedere și cota de 2/8 dobândită de acesta în urma decesului soției sale și consemnată în certificatul de moștenitor nr.99/2000.
Cum tribunalul prin hotărârea pronunțată a suplinit carențele acțiunii introductive de instanță, stabilind bunurile ce formează masa succesorală și cotele cuvenite părților, Curtea nu a reținut criticile recurenților privitoare la stabilirea masei succesorale.
Totodată, tribunalul a avut în vedere faptul că au fost realizate vânzări succesive prin contractele de vânzare – cumpărare nr.1513/1991 și nr.726/1997, vânzări făcute cu nerespectarea obligațiilor legale dar de care tribunalul a ținut cont la stabilirea bunurilor obiect al succesiunii. În urma acestor vânzări terenul de 1.500 mp cumpărat de M. M. și E. în anul 1970 cu chitanță de mână are în prezent o suprafață de 878 mp, fiind situat în Popești – Leordeni, ., județ Ilfov, așa cum rezultă din Ordinul Prefectului nr.1792/2008. Terenurile vândute și pe care se află și construcția demolabilă – așa cum susțin recurenții – sunt în proprietatea altor persoane și nu în proprietatea defunctului, astfel că nici construcția și nici aceste terenuri nu fac parte din masa succesorală obiect al partajului. De altfel, cu privire la construcția ce se solicită de recurenți a fi inclusă în masa partajabilă, în fața celor două instanțe de fond nu au fost administrate probe din care să rezulte edificarea acesteia, autorizații de construire, titlu de proprietate, probele administrate fiind contrare, respectiv că există o construcție dar pe terenurile înstrăinate, în proprietatea altor persoane.
Curtea nu a reținut nici criticile privitoare la obiectul vânzărilor de drepturi litigioase, deoarece din contractele aflate la fila 79 din dosarul de fond, prin care M. D. a vândut drepturile litigioase obiect al dosarului civil nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Cornetu către Magoșmortean F., fila 88, prin care Magoșmortean I. a vândut drepturile litigioase obiect al dosarului civil nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Cornetu către Magoșmortean F. și fila 212 din dosarul de fond, prin care B. E. a vândut drepturile litigioase obiect al dosarului civil nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Cornetu către M. V., rezultă o situație contrară celei susținute de recurenți.
Curtea nu a reținut critica întemeiată pe prevederile art.304 pct.8 Cod de procedură civilă, care presupune o schimbare a naturii actului juridic sau o denaturare a înțelesului actului. Ori, tribunalul a interpretat corect conținutul clar și neechivoc al contractelor de vânzare a drepturilor litigioase, obiect al dosarului civil nr._, aflat pe rolul Judecătoriei Cornetu. În contracte este indicat expres numărul dosarului, obiectul acestuia și ce au dobândit cumpărătorii în urma încheierii acestor contracte - subrogarea în drepturile vânzătorilor în dosar.
Recurenții au invocat prevederile art.304 pct.8 Cod de procedură civilă, apreciind că instanța a interpretat greșit actele deduse judecății, argumentele prezentate pentru respingerea criticilor întemeiate pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod de procedură civilă fiind comune pentru respingerea criticilor întemeiate pe art.304 pct.8 Cod de procedură civilă.
Constatând că tribunalul a respectat prevederile art.6732 și 6735 Cod de procedură civilă și principiile ce guvernează partajul succesoral, Curtea a respins recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de recurenta-reclamantă A. N., de recurentul - pârât M. V. și de recurentul - pârât M. R., împotriva deciziei civile nr.1696/30.10.2014, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți MAGOȘMORTEAN F., MAGOȘMORTEAN I., M. D. și B. E..
Obligă recurenții la plata cheltuielilor de judecată către intimatul M. F. în cuantum de 1.000 lei, conform chitanței de la fila 56 dosar.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. A. F. P. C. M. T.
GREFIER
RĂDIȚA I.
Red.D.A.
Tehdact.R.L.
2 ex./24.06.2015
TB-S.4 – I.Târțău; C.E. C.
Jud.Cornetu – A.L.F.
| ← Acţiune în constatare. Decizia nr. 550/2015. Curtea de Apel... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 592/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
