Succesiune. Decizia nr. 799/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 799/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-09-2015 în dosarul nr. 1070/2/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.799R
Ședința publică de la 4 septembrie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - AGLAIA VĂLAN
JUDECĂTOR - R. P.
JUDECĂTOR - P. F.
GREFIER - G.-M. V.
**************
Pe rol soluționarea contestației în anulare în apel formulată de contestatorul T. V. împotriva deciziei civile nr.67R/19.01.2015 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele C. M. și C. P..
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul T. V. personal și asistat de avocat C. V., cu împuternicire avocațială la dosar, intimata C. M. personal și asistată de avocat C. N.-E., cu împuternicire avocațială la dosar și intimata C. P. reprezentată de același avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care invederează faptul că a fost atașat dosarul nr._ al Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă, privind contestația în anulare formulată de contestatorul T. V. împotriva aceleiași decizii civile - nr.67R/19.01.2015 a Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă, pentru discutarea conexării la prezenta cauză.
Curtea pune în discuție conexarea dosarului nr._ al Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă la prezenta cauză, în baza art.164 alin.1 C.pr.civ.
Apărătorul contestatorului arată că în cauză se pune problema excepției de litispendență, în sensul că cele două cereri sunt identice. Ca atare, urmează ca dosarele să fie conexate.
Apărătorul intimatelor este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, în baza art.164 alin.1 C.pr.civ. conexează dosarul nr._ al Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă la dosarul nr._ al Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă.
Curtea pune în discuție excepțiile invocate de intimate prin întâmpinare, respectiv excepția tardivității contestației în anulare din cel de-al doilea dosar și excepția nulității primei contestații.
Apărătorul contestatorului depune la dosar precizare a contestației în anulare, în ce privește numărul actului de vânzare-cumpărare al terenului în litigiu, acesta fiind autentificat sub nr._/22.08.1924 și nu nr.924/16.05.2005.
Apărătorul intimatelor solicită să nu fie luată în calcul precizarea făcută la acest moment. Apreciază că contestatorul dorește să schimbe motivele contestației în anulare, respectiv să le modifice în parte.
Susține excepțiile invocate în întâmpinare, respectiv nulitatea contestației în anulare pentru că nu a fost depusă la instanța a cărei hotărâre o atacă, adică la Tribunalul București și excepția tardivității în raport de dispozițiile art.319 alin.2 C.pr.civ.
Apărătorul contestatorului solicită respingerea excepțiilor invocate de intimate. Arată că a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr.67R/19.01.2015 a Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă, întemeiată pe dispozițiile art.318 alin.1 teza I și II C.pr.civ.
Curtea reține că este tardivă precizarea făcută de contestator la acest termen, referitor la motivarea contestației în anulare. Respinge excepția tardivității contestației în anulare, întrucât din dosar nu rezultă data la care contestatorul a luat la cunoștință de hotărârea instanței de recurs. De asemenea, respinge și excepția nulității contestației în anulare pentru că nu a fost depusă la instanța a cărei hotărâre se atacă. Este evident, din conținutul cererii de contestație că se dorește atacarea deciziei din recurs și nu a celei din apel. S-a invederat că după motivarea hotărârii se va motiva și contestația în anulare și este evident că această precizare, din prima contestație, demonstrează eroarea în care s-a aflat partea care a intentat prima contestație în anulare.
Acordă cuvântul părților în dezbaterea contestației în anulare.
Apărătorul contestatorului solicită admiterea în principiu a contestației în anulare și rejudecarea recursului, conform motivelor depuse în scris la dosar, pe care le susține oral, cu obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecată.
Apărătorul intimatelor solicită respingerea contestației în anulare ca inadmisibilă, conform motivelor invocate în întâmpinare, cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA
Prin cererea din 19.02.2015, înregistrată sub nr._, astfel cum a fost precizată ulterior, contestatorul-reclamant T. V. a solicitat, în contradictoriu cu intimatele C. M. și C. P., anularea deciziei civile nr. 67R din 19.01.2015 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă și rejudecarea recursului declarat de el împotriva deciziei civile nr. 135A din 04.02.2014 a Tribunalului București – Secția a III-a Civilă.
Prin cererea din 13.03.2015, înregistrată sub nr._, contestatorul-reclamant T. V. a solicitat, în contradictoriu cu aceleași intimate, anularea deciziei nr. 67Rdin 19.01.2015 a Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă.
În motivarea contestațiilor, contestatorul-reclamant a arătat că hotărârea atacată este rezultatul unor greșeli materiale involuntare, de vreme ce, în considerente, se reține, contrar art. 1133 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, că certificatul de moștenitor reprezentând acordul de voință al părților din proces, nu constituie titlul de proprietate pentru terenul situat în București, Prelungirea Ferentari nr. 19, sector 5 și, în consecință, nu poate fi inclus în masa succesorală. În plus, în afara certificatului de moștenitor, el a depus și titlul său de proprietate, constând în actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 924 din 16.06.2005 la BNP Ș. A., precum și certificatul de atestare fiscală eliberat de Primăria Sectorului 5 București.
Instanța s-a aflat în eroare și când a reținut că el nu a uzat de calea de atac împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. De asemenea, instanța a omis să cerceteze și un motiv de recurs nepronunțându-se asupra cererii de restituire a taxei de timbru din apel.
În drept, și-a întemeiat contestațiile pe dispozițiile art. 318 teza I și art. 318 teza a II-a Cod procedură civilă.
La termenul din 04.09.2015, în baza art. 164 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea a conexat dosarul nr._ al Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă la dosarul nr._ al Curții de Apel București – Secția a IV-a Civilă.
Prin întâmpinare, intimata-pârâtă C. P. a invocat nulitatea primei contestații pe considerentul că acesta nu a fost depusă la instanța a cărei hotărâre se atacă, conform art. 319 alin. 1 Cod procedură civilă, și tardivitatea celei de-a doua contestații, în raport de dispozițiile art. 319 alin. 2 Cod procedură civilă, pe considerentul că au trecut mai mult de 15 zile de la data când contestatorul a luat la cunoștință de hotărârea atacată. Pe fond, a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată, arătând că motivele de contestație vizează eventualele greșeli de judecată și că nu sunt îndeplinite nici una din ipotezele de admisibilitate a contestației.
Curtea reține netemeinicia contestației.
Astfel, constată că prin sentința civilă nr. 5495 din 26.06.2012, Judecătoria Sectorului 4 București a admis în parte cererea formulată de reclamantul T. V., în contradictoriu cu pârâtele T. I. P., C. P. și C. M., în sensul că a constatat deschisă succesiunea de pe urma defunctului T. G., decedat la data de 09.12.2009 și calitatea de moștenitori a lui T. I. P., a reclamantului T. V. și a pârâtei C. P.. Totodată, au fost respinse, ca neîntemeiate capetele de cerere privind constatarea caracterului simulat al contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 924 din 16.06.2005 de BNP Lexus și raportul donației. Tot ca neîntemeiat a fost respins și capătul de cerere formulat de reclamant privind includerea în masa succesorală a cotei de ½ din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 16, situat în București, .-16, ., ., și a cotei de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului situat în București, .. 19, sector 5.
Apelurile declarate de către reclamant și pârâta C. P. împotriva sentinței au fost respinse, ca nefondate, prin decizia civilă nr. 135A din 04.02.2014 a Tribunalului București – Secția a III-a Civilă.
Recursul declarat de către reclamantul T. V. împotriva deciziei din apel a fost respins, ca nefondat, prin decizia civilă nr. 67R din 19.01.2015 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă.
În considerentele deciziei, Curtea a reținut că în mod just nu a fost inclus în masa succesorală de după defunctul T. G., decedat la 09.12.2009, terenul situat în București, .. 19, sector 5, căci reclamantul nu a prezentat un titlu de proprietate asupra acestuia, iar certificatul de moștenitor indicat de acesta nu are acest caracter.
De asemenea, reclamantul nu a dovedit caracterul simulat al contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 924 din 16.06.2005, prin care T. G. și T. I. P. au vândut fiicei lor, C. P. și nepoatei lor, C. M., nuda proprietate asupra apartamentului nr. 16 situat în municipiul București, .-16, sector 4, astfel încât, nici acest imobil nu poate fi inclus în masa succesorală de după defunctul T. G..
Contestatorul-reclamant pretinde că greșit Curtea, în considerentele deciziei contestate, reține că certificatul de moștenitor în care este inclus imobilul – teren situat în București, .. 19, sector 5, nu constituie titlu de proprietate a terenului și nu poate fi inclus în masa succesorală. În plus, în baza dispozițiilor art. 1133 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, certificatul de moștenitor constituie titlu de proprietate pentru terenul înscris în acesta. De asemenea, a arătat că pentru acest teren a depus titlu de proprietate constând în actul de vânzare autentificat sub nr. 924 din 16.06.2005 la BNP Ș. A.. Ulterior, a pretins că, în realitate, a vrut să se refere la actul de vânzare-cumpărare nr._ din 22.08.1924 autentificat de Tribunalul Ilfov – Secția notariat.
Curtea reține că aceste critici ale deciziei din recurs, pot avea caracterul unor pretinse greșeli de judecată ce vizează nelegalitatea deciziei și nu aspecte ce țin de caracterul formal al judecății și de erori materiale evidente în legătură cu actele și lucrările dosarului. Practic, aceste critici au caracterul unui recurs la recurs, ceea ce este inadmisibil, să poată fi verificat într-o contestație în anulare.
Referitor la faptul că instanța de recurs s-ar fi aflat în eroare când a motivat că asupra modului de stabilirea a taxei judiciare de timbru din apel el nu ar fi formulat cerere de reexaminare, Curtea constată că, într-adevăr, instanța s-a aflat în eroare sub acest aspect, căci prin încheierea din 06.12.2013, Tribunalul București – Secția a III-a Civilă a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de apelantul-reclamant T. V., ca neîntemeiată.
Curtea reține că scopul acestui motiv de contestație este acela declarat de contestator de a i se restitui taxa judiciară de timbru achitată pentru cota de ½ din cele două imobile neincluse în masa succesorală, însă, de vreme ce criticile referitoare la cele două imobile au făcut obiectul judecății în recurs, taxa judiciară de timbru nu putea fi restituită. În plus, de vreme ce cererea de reexaminare a fost respinsă cu caracter definitiv, ar fi fost inadmisibil să se reia judecata aceleiași critici din reexaminare, în recurs.
Or, pentru ca eroarea materială în legătură cu exercitarea căii de atac a reexaminării să fi putut conduce la anularea deciziei în cadrul contestației în anulare promovate, ar fi trebuit să aibă un caracter determinant și să poată conduce la o altă soluție în recurs.
Cum această eroare nu poate conduce la o altă soluție în legătură cu cererea de restituire a taxei de timbru achitată, nu poate fi inclusă în categoria greșelilor materiale sau a omisiunii instanței de a se pronunța asupra unui motiv de recurs, în sensul art. 318 Cod procedură civilă.
Așa fiind, reținând netemeinicia contestației sub toate aspectele invocate, Curtea urmează a respinge contestația, ca neîntemeiată.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, reținând că recurentul-contestator a căzut în pretenții prin respingerea contestației, urmează a fi obligat la plata sumei de 1300 lei cheltuieli de judecată, justificate cu plata onorariul de avocat, către intimatele C. M. și C. P..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul T. V. împotriva deciziei civile nr. 67R/19.01.2015 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatele C. M. și C. P..
Obligă pe contestator să plătească intimatelor C. M. și C. P. suma de 1300 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.09.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. V. R. P. P. F.
GREFIER,
G.-M. V.
Red. AV
Tehnored. PS 2 ex.
23.09.2015
Jud. recurs: I. P.
D.F. B.
C.M. S.
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 152/2015. Curtea de Apel... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 153/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
