Succesiune. Decizia nr. 817/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 817/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 02-09-2015 în dosarul nr. 817/2015
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr._
(_ )
DECIZIA CIVILĂ NR. 817
Ședința publică din 02.09.2015
Curtea constituită din:
Președinte - A. D. T.
Judecător - M. G. R.
Judecător - A. P. B.
Grefier - E. C.
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulate de recurenta reclamantă G. D. împotriva încheierii de ședință din 16.04.2015, pronunțate de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul pârât G. M..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă intimatul pârât G. M., asistat de avocatul Z. C., în baza delegației de substituire eliberate de avocatul C. M., pe care o depune la dosar împreună cu împuternicirea avocațială a titularului contractului de asistență juridică, eliberată de Baroul București; lipsește recurenta reclamantă G. D..
Se face referatul cauzei de către grefier, care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, că recurenta nu a achitat taxele de timbru, deși a fost citată cu această mențiune, în schimb a depus la dosar, prin registratura instanței, note cuprinzând precizări, iar intimata a depus, la rândul său, întâmpinare, în două exemplare, dintre care unul i-a fost comunicat recurentei.
Avocatul intimatului arată că nu are cereri prealabile de formulat, iar Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs ce vizează încheierea prin care a fost soluționată cererea de îndreptare eroare materială.
Avocatul intimatului pârât G. M. solicită respingerea, ca nefondat, a recursului, având în vedere că tribunalul a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, apreciind că aspectele invocate de partea adversă nu vizează îndreptarea unor erori materiale din cuprinsul hotărârii.
Solicită și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1240 lei, reprezentând onorariu avocat, pentru dovedirea cărora depune la dosar chitanța și factura fiscală.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr._/06.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta G. D., în contradictoriu cu intimatul pârât G. M., s-a constatat deschisă succesiunea defunctului G. M., decedat la data de 15.02.2012, cu ultimul domiciliu în București, . sector 1, s-a constatat că au calitatea de moștenitori legali reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală și pârâtul, în calitate de frate cu o cotă de ½ din masa succesorală. De asemenea s-a constatat că masa succesorală este compusă din cota indiviză de ½ din bunul imobilul compus din teren și construcții, situat în București, . sector 1, astfel cum au fost identificat prin rapoartele de expertiza efectuate în cauza de experții C. V. V. și I. C.. S-a constatat că reclamanta are un drept de creanța în suma de_ euro reprezentând îmbunătățiri împotriva pârâtului. S-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, s-a atribuit pârâtului în deplină proprietate și posesie imobilul compus din teren și construcții, situat în București, . sector 1 astfel cum a fost identificat prin rapoartele de expertiza efectuate în cauza. A fost obligat pârâtul sa plătească reclamantei suma de_ euro cu titlu de sultă și îmbunătățiri (_ euro sulta și_ euro îmbunătățirile) în termen de 6 luni de la rămânerea definitiva a hotărârii. A fost respins capătul privind instituirea dreptului de retenție. A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 1387,5 lei cheltuieli de judecata. A fost obligată reclamanta la plata diferenței de taxa de timbru în cuantum de 5072,66lei+4850,72lei. A fost dată în debit reclamanta pentru suma de 5072,66lei+4850,72lei diferența taxa de timbru.
Prin decizia civilă nr.966 A/03.07.2014, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis apelul formulat de apelantul-pârât G. M., împotriva sentinței civile nr._/06.12.2013, a schimbat în parte sentința civilă atacată, în sensul că a obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 52.083,75 Euro cu titlu de sultă și îmbunătățiri (33.676,25 euro și respectiv 18.407,5 euro) în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, a menținut celelalte dispoziții și a respins cererea apelantului-pârât de obligare la plata cheltuielilor de judecată de către intimata-reclamantă, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut următoarele:
După defunctul G. M. au calitate de moștenitori intimata reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală, și apelantul pârât, în calitate de frate, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală.
Din masa succesorală face parte cota indiviză de ½ din bunul imobilul compus din teren și construcții, situat în București, . sector 1, dreptul de proprietate fiind dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.353/1952, de către G. G. și G. E.- au cumpărat acest imobil teren și construcție.
Din certificatele de moștenitor nr. 1384/26.10.1988 și nr. 29/14.03.2003 rezulta ca defunctul G. M. și apelantul pârât sunt moștenitorii acestora, în cote egale, astfel ca fiecare deține cota indiviza de 1/2, din imobil.
În atare condiții, apelantul pârât deține o cota de 3/4 din imobil teren și construcție, iar intimata deține o cota de 1/4 din imobil teren și construcție.
În ceea ce privește modalitatea de ieșire din indiviziune, s-a constatat că atât intimata reclamanta cât și apelantul pârât au dorit ca imobilul, să fie atribuit apelantului pârât, acesta având o cotă mai mare.
Tribunalul a constatat că imobilul compus din teren și construcții, situat în București, . sector 1 a fost identificat prin raportul de expertiza efectuat în cauza de expertul Constatinescu V. V.. Acest expert a concluzionat ca valoarea de circulație a imobilului este de 208.335 Euro, iar contravaloarea îmbunătățirilor sunt în suma de 36.815 Euro. A mai precizat ca valoarea imobilului după scăderea îmbunătățirilor este de 171.520 Euro.
Expertul I. C. a menționat ca imobilul nu permite ieșirea+ din indiviziune pe loturi exclusive.
În ce privește primul motiv de apel în care se critica cuantumul îmbunătățirilor efectuate, tribunalul a reținut următoarele:
Din raportul de expertiza efectuata de expertul Constatinescu V. V. rezulta ca începând cu anul 2009 intimata reclamanta împreună cu soțul său au efectuat îmbunătățiri în suma de 36.815 Euro, acestea fiind menționate la fila 132 în dosarul de fond. Efectuarea acestor îmbunătățiri o recunoaște în parte și apelantul pârât care a menționat însă ca acestea sunt renovări, însă și în cazul unor renovări se consuma resurse financiare și umane, ceea ce echivalează cu costuri pentru aducerea imobilului la o stare de buna funcționare.
Efectuarea îmbunătățirilor realizate de soții G. a rezultat și din declarațiile martorilor audiați în fata instanței de fond-f. 49, 50. Din declarațiile martorilor audiați în cauza rezultă ca intimata reclamanta și soțul sau au suportat împreună îmbunătățirile efectuate, astfel ca primul motiv de apel este găsit neîntemeiat.
În ce privește cuantumul îmbunătățirilor ce i se cuvin intimatei reclamante, tribunalul a reținut ca regimul comunității de bunuri este aplicabil bunurilor dobândite în timpul căsătoriei. Având în vedere prezumția că soții participa în cote egale la treburile căsătoriei, îmbunătățirile aduse casei, fiind făcute în timpul căsătoriei, se împart în mod egal între cei doi soți.
Regula spune că se prezuma cota egală de participare a fiecărui soț, însă dacă există dovezi solide, această prezumție poate fi răsturnată. În speța apelantul pârât nu a dovedit ca participarea soțului defunct la efectuarea îmbunătățirilor a fost mai mare sau ca intimata reclamanta a participat într-o cotă mai mică, respectiv de 9203,75 Euro.
Așadar, fiecărui soț îi revine o cota de ½ din îmbunătățiri, respectiv suma de 18.407,5 Euro, iar al doilea motiv de apel este neîntemeiat doar în parte.
În acest context, Tribunalul a apreciat că nu i se cuvenea intimatei reclamante toata suma de 36.815 Euro ce reprezintă îmbunătățiri, ci jumătate din aceasta, cealaltă jumătate reprezentând un drept de creanța din lotul soțului decedat, ce echivalează cu pasivul succesiunii ce trebuie scăzut din masa succesorală, respectiv din valoarea a ½ a imobilului. Așadar, din jumătate din valoarea imobilului ce reprezintă activul, respectiv 85.760 Euro se scade ½ din îmbunătățiri, respectiv 18.407,5 Euro ce reprezintă un drept de creanța existent în masa succesorala la data decesului, respectiv-pasivul, ce trebuie suportat de toți moștenitorii, masa succesorală fiind astfel în cuantum de 67.352,5 Euro.
În raport de această masa succesorală se va calcula sulta ce se va cuveni intimatei reclamante, respectiv sulta e în suma de_,25 Euro. Din aceasta perspectiva motivul de apel referitor la cuantumul sultei este întemeiat în parte, întrucât sulta menționata în cererea de apel nu este cea corectă.
La această sultă se adăuga jumătate din contravaloarea îmbunătățirilor, ce reprezintă dreptul de creanța pe care îl are intimata reclamanta, respectiv suma de 18.407,5 Euro. În acest context intimata reclamanta va primi de la apelantul pârât suma de 52.083,75 Euro.
Motivul de apel în care se critica termenul acordat pentru plata sultei, este apreciat de tribunal ca neîntemeiat. Faptul că apelantul pârât este pensionar nu atrage schimbarea acestui termen, în condițiile în care a îmbrățișat ideea atribuirii întregului imobil. La acest moment, apelantul pârât trebuia să aibă reprezentarea faptului că în cazul în care i se va atribui imobilul va trebui să plătească o sulta părții adverse. Termenul de 6 luni stabilit de instanța de fond este un termen rezonabil, intimata reclamanta neputând fi obligată să aștepte un timp prea îndelungat să primească sulta, în contextul în care nu i s-a atribuit imobilul.
Tribunalul a găsit neîntemeiat motivul de apel referitor la cheltuielile de judecata, considerând ca onorariul avocațial de 1387,5 lei este un onorariu rezonabil în funcție de complexitatea speței și munca depusă de avocat.
Tribunalul a respins cererea apelantului-pârât de obligare la plata cheltuielilor de judecată de către intimata-reclamantă, ca neîntemeiată, având în vedere ca nu s-a făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată în etapa procesuală a apelului, în condițiile art. 274 Cod de procedură civilă.
Recursul declarat de pârâtul G. M. împotriva deciziei civile nr.966A/03.07.2014 a fost anulat ca netimbrat, prin decizia civilă nr.456/07.04.2015 a Curții de Apel București – Secția a III-a.
Prin cererea formulată la data de 20.11.2014 petenta G. D. a formulat cerere de îndreptare, lămurire și completare a considerentelor și dispozitivului deciziei civile nr. 966A/03.07.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civila, considerând că s-au trecut eronat anumite aspecte legate de cuantumul masei succesorale, a sultei.
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 16.04.2015, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a dispus respingerea cererilor de îndreptare a erorii materiale, de lămurire formulate de petenta G. D. a considerentelor și dispozitivului deciziei civile nr. 966A/03.07.2014 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, ca neîntemeiate.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a apreciat că cererea de față nu este o cerere de completare, în condițiile art. 281/2 Cod de procedură civilă, întrucât instanța nu a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere, calificând-o ca fiind o cerere de îndreptare eroare materială și de lămurire în funcție de cele menționate în cerere.
Potrivit art. 281 Cod de procedură civilă erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Potrivit art. 281/1 Cod de procedură civilă în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Verificând mențiunile din considerentele și dispozitivul deciziei civile, tribunalul a apreciat că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 281 Cod de procedură civilă, constatând că în hotărâre nu exista erori sau omisiuni și nici ale 281/1 Cod de procedură civilă, deoarece dispozitivul hotărârii este clar, necuprinzând dispoziții potrivnice ce nu pot fi aduse la îndeplinire. Aspectele menționate în prezenta cerere sunt de fapt critici ale hotărârii care vor fi analizate în calea de atac.
Împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 16.04.2015 a Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, a declarat recurs reclamanta G. D., criticând-o pentru următoarele motive:
Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii - art. 304 pct. 9 Cod proc. civ.
În fapt, intimata – reclamantă G. D. a formulat cerere de îndreptare, lămurire, completare a considerentelor și dispozitivului deciziei civile nr. 966A/03.07.2017 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civila în dosarul nr._/299/2012.
Prin încheierea de ședință pronunțată în camera de consiliu din 16.04.2015 de Tribunalul București - Secția a IV-a civila în dosarul nr._/299/2012 instanța a respins cererea ca neîntemeiată.
Consideră recurenta – reclamantă că încheierea de ședință pronunțată în camera de consiliu din 16.04.2015 de Tribunalul București - Secția a IV-a civila în dosarul nr._/299/2012 este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Sunt erori de calcul în sensul că:
1.- în considerentele deciziei în pagina 8 alineatul 10 în loc de „Așadar, din jumătate din valoarea imobilului ce reprezintă activul, respectiv_ Euro se scade 1/2 din îmbunătățiri, respectiv_.5 EURO ce reprezintă un drept de creanța existent în masa succesorală la data decesului, respectiv-pasivul, ce trebuie suportat de toți moștenitorii, masa succesorală fiind astfel în cuantum de 67.352.5 Euro." Corect este: Așadar, din jumătate din valoarea imobilului ce reprezintă activul, respectiv_ Euro se aduna ½ din îmbunătățiri, respectiv_,5 EURO ce reprezintă un drept de creanța existent în masa succesorală la data decesului, respectiv-pasivul, ce trebuie suportat de toți moștenitorii, masa succesorală fiind astfel în cuantum de_,5 Euro.
- în considerentele deciziei, în pagina 8 alineatul 11 în loc de „În raport de aceasta masa succesorală se va calcula sulta ce se va cuveni intimatei reclamante, respectiv sulta e în suma de _.25 Euro." Corect: În raport de aceasta masă succesorală se va calcula sulta ce se va cuveni intimatei reclamante, respectiv sulta e în suma de _,75 Euro.
- în considerentele deciziei, în pagina 9 alineatul 1 teza a doua în loc de „În acest context intimata reclamanta va primi de la apelantul pârât suma de 52.083.75 Euro". Corect: În acest context intimata reclamanta va primi de la apelantul pârât suma de 70.491,25 Euro.
2. în dispozitivul deciziei în pagina 9 alineatul 3 în loc de „Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 52.083.75 Euro cu titlu de sultă și îmbunătățiri (33.676.25 euro și respectiv 18.407.5 euro) în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii." Corect: Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 70.491,25 Euro cu titlu de sulta și îmbunătățiri (_,75 euro și respectiv 18.407,5 euro) în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În mod nelegal și netemeinic instanța a respins cererea deoarece:
În pagina 8 alineatul 2 din considerentele deciziei instanța precizează: „Tribunalul constată ca imobilul compus din teren și construcții, situat în București. . sector 1 a fost identificat prin raportul de expertiza efectuat în cauza de expertul C. V. V.. Acest expert a concluzionat ca valoarea de circulație a imobilului este de 208.335 Euro, iar contravaloarea îmbunătățirilor sunt în suma de 36.815 Euro. A mai precizat ca valoarea imobilului după scăderea îmbunătățirilor este de 171.520 Euro."
Instanța omite faptul că din suma totală de 208.335 Euro reprezentând valoarea de circulație a imobilului, s-a scăzut contravaloarea îmbunătățirilor în suma de 36.815 Euro și că valoarea imobilului după scăderea îmbunătățirilor este de 171.520 Euro.
În pagina 8 alineatul 10 din considerentele deciziei se menționează eronat „Așadar, din jumătate din valoarea imobilului ce reprezintă activul, respectiv_ Euro se scade ½ din îmbunătățiri, respectiv_,5 EURO, deoarece suma de_ Euro fiind ½ din 171.520 Euro, care reprezenta valoare imobil fără îmbunătățiri.
Astfel la suma de_ Euro (reprezentând ½ valoare imobil fără îmbunătățiri se aduna ½ din îmbunătățiri, respectiv_.5 EURO ce reprezintă „un drept de creanța din lotul soțului decedat".
La ambele sume de_ Euro (reprezentând ½ valoare imobil fără îmbunătățiri) și suma de_.5 EURO ce reprezintă „un drept de creanța din lotul soțului decedat", vin în concurs ambii moștenitori în cota de 1/2, cu titlu de moștenire, respectiv câte_.75 Euro de fiecare moștenitor.
Reclamantei i se adaugă la partea s-a de_,75 Euro cu titlu de moștenire suma de_,5 EURO reprezentând ½ îmbunătățiri aduse personal imobilului în valoare totală de 36.815 Euro.
Astfel reclamanta trebuie să primească de la pârât suma de 70.491,25 Euro cu titlu de sulta și îmbunătățiri (_,75 Euro +_,5 EURO = 70.491,25 Euro)
Pentru a se scade suma de_,5 EURO cu titlu de îmbunătățiri, instanța trebuia să se raporteze la 104.167,5 Euro reprezentând jumătate din valoarea imobilului ce reprezintă activul (respectiv 1/2 din suma de 208.335 Euro ce reprezintă prețul total al imobilului).
În mod nelegal și netemeinic instanța precizează în încheiere faptul că în cerere ar fi critici ale hotărârii, deoarece sunt simple greșeli de calcul ale instanței, necriticând hotărârea pronunțată de către instanță.
Instanța face greșeli de calcul, pentru ca mai apoi să îndrume partea spre căi de atac supuse timbrajului, pe un timbraj foarte mare și imposibil de suportat de către intimata-reclamanta.
Sintetizând cele arătate mai sus (toata cererea se rezuma la aceasta frază) recurenta – reclamantă a învederat instanței faptul că sunt erori de calcul în sensul ca: în loc să scadă suma de_,5 EURO cu titlu de îmbunătățiri din suma bruta de 104.167,5 Euro (reprezentând 1/2 din suma totala de 208.335 Euro imobil cu îmbunătățiri) a scăzut din suma de_ Euro (fiind ½ din 171.520 Euro, care reprezenta valoare imobil fără îmbunătățiri).
Astfel că toate cele arătate mai sus fac parte din calcule și sunt greșeli de calcul nu critici ale hotărârii pronunțate.
Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare, dar a fost prezent la dezbateri, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Analizând încheierea recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate și cu observarea dispozițiilor art.304 pct.9 C.pr.civ., Curtea constată următoarele:.
Recurenta pretinde că dubla scădere a jumătate din contravaloarea îmbunătățirilor aduse imobilului, în cadrul operațiilor realizate de instanța de apel pentru determinarea valorii obligației stabilite în sarcina apelantului-pârât, ar reprezenta o simplă eroare materială. În realitate, aceasta reprezintă o eroare de raționament juridic, care nu poate fi îndreptată decât prin intermediul căilor de atac prevăzute de lege.
Prin urmare, instanța de apel a făcut o corectă interpretare și aplicare în cauză a dispozițiilor art.281 C.pr.civ., constatând că nu sunt întrunite cerințele impuse de acest text legal.
În raport de considerentele expuse și observând dispozițiile art.312 C.pr.civ., Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Reținând culpa procesuală a recurentei-reclamante, Curtea urmează a face aplicarea dispozițiilor art.274 C.pr.civ., obligând-o la plata sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatului-pârât. Suma reprezintă parte din valoarea onorariului avocațial achitat de intimatul-pârât conform chitanței nr.564/02.09.2015, în cauză fiind incidente dispozițiile art.274 al.3 C.pr.civ., care permit instanței să cenzureze cuantumul acestui onorariu. În raport de natura litigiului (recurs împotriva unei încheieri de respingere a cererii de îndreptare a erorii materiale), de miza acestuia (în cazul admiterii recursului, cuantumul obligației stabilite în sarcina intimatului-pârât putea fi semnificativ majorat), de volumul de muncă depus de avocat (a participat la dezbateri, fără a formula întâmpinare), Curtea apreciază excesivă suma de 1240 lei, achitată de parte cu titlu de onorariu avocațial, considerând că o sumă de 700 lei are caracter rezonabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta – reclamantă G. D., împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 16.04.2015 a Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, pronunțată în dosarul nr._/299/2012, în contradictoriu cu intimatul – pârât G. M..
Obligă recurenta la pata sumei de 700 de lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat redus conform art.274 alin.3 Cod de procedură civilă.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 02.09.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
A.-D. T. M. G. R. A. P. B.
GREFIER
E. C.
Red.A.P.B.
Tehdact.R.L./A.P.B.
2 ex.11.11.2015
TB-S.4 – L.I.F.; R.E.G.
Jud.S.1-M.T.
| ← Anulare act. Decizia nr. 793/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 766/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
