Acţiune în constatare. Decizia nr. 1011/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 1011/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-05-2013 în dosarul nr. 1011/2013
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1011R
Ședința publică de la data de 17.05.2013
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE - C. M. S.
JUDECĂTOR - Z. D.
JUDECĂTOR - M. A. M.
GREFIER - D. L.
Din partea Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București a participat doamna procuror B. D.. Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul – reclamant P. H. împotriva sentinței civile nr. 1691/12.10.2011, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul – pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cauza având ca obiect „ pretenții – despăgubiri Legea nr.221/2009”.
Dosarul a fost strigat la ordinea listei de recursuri.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea pune în discuție perimarea recursului în baza art. 248 C.pr.civ.
Reprezentanta Ministerului Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București pune concluzii de constatare a perimării recursului conform art. 248 C.pr.civ.
Curtea constatând închise dezbaterile reține în pronunțare excepția perimării recursului invocată în cauză.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă sub nr._, astfel cum a fost completată la data de 03.06.2011, reclamantul P. H., în temeiul Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice ca, prin hotărârea se va pronunța, să constate caracterul politic al măsurii administrative de deportare la muncă forțată a mamei petentului, H. C., născută la data de 8.6.1919, decedată la data de 17.11.1945, în URSS din data de 22.01.1945 până la data decesului; să se dispună obligarea Statului R., prin Ministerul Finanțelor Publice, la acordarea unei despăgubiri în cuantumul de cel puțin 10.000 €, reprezentând contravaloarea prejudiciului material și moral suferit ca urmare a măsurii suferite; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că mama sa a fost deportată la muncă forțată în URSS în 22 ianuarie 1945.
Reclamantul a menționat că solicită suma de minim 10.000 € ca despăgubire justă pentru urmărirea suferita și daunele produse prin aceasta.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 3-6 din Legea 221/2009, art. 242 alin. 2 și 274 alin. 1 C.proc.civ.
Prin sentința civilă nr. 1691/12.10.2011 Tribunalul București Secția a IV-a Civilă a respins cererea formulată de reclamantul P. H., cu domiciliul ales la avocat Fabritius/S., în București, ., sector 1, în contradictoriu cu pârâtul S. R., PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, astfel cum a fost completată de reclamant, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că Legea nr.221/2009 nu cuprinde în domeniul său de aplicare pe cei care au fost constituiți în prizonieri de către partea sovietică după data de 23 august 1944 ori, fiind constituiți ca atare, înainte de această dată, au fost reținuți în captivitate după încheierea armistițiului.
Tribunalul a arătat că mama reclamantului nu a suferit o măsură administrativă cu caracter politic, în sensul Legii nr.221/2009, astfel încât singurele drepturi de care poate beneficia sunt cele recunoscute de Decretul-lege nr.118/1990, încadrându-se în dispozițiile art. 1 alin.2 lit. b din decretul-lege menționat.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul P. Hermann.
În motivarea recursului, recurentul-reclamant a arătat că mama reclamantului a fost deportată la muncă forțată în URSS împreună cu alte persoane de apartenență germană, cetățeni români. Prima instanță a aplicat restrictiv legea, fără a reține menținerea în deportare după perioada martie 1945.
Recurentul a mai arătat că plata despăgubirii trebuia acordată și conform art. 5 alin. 1 lit. b din Legea nr. 221/2009, chiar dacă nu se aplică art. 5 alin. 1 lit. a din Legea nr. 221/2009.
Prin încheierea din data de 23.03.2012 Curtea a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 pct. 2 C.pr.civ., pentru lipsa părților.
Cauza a fost repusă pe rol pentru a se pune în discuția părților excepția de perimare a recursului.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că excepția de perimare a recursului este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 248 C.pr.civ. orice cerere de chemare in judecata, contestație, apel, recurs și orice cerere de reformare sau de revocare se perima de drept daca a ramas in nelucrare din vina partii timp de 1 an.
In speta dedusa judecatii, a trecut mai mult de 1 an de cind dosarul a ramas in nelucrare din vina recurentului, care s-a dezinteresat de solutionarea dosarului si nu au mai efectuat nici un demers după suspendarea cauzei.
In consecinta, in temeiul art. 248 si urm. C.p.c. si intrucit nu exista nici o cauza de suspendare sau de intrerupere a termenului perimarii prev. de art. 249-250 C.pr.civ., Curtea va constata perimată cererea de recurs de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimat recursul declarat de recurentul-reclamant P. H. împotriva sentinței civile nr. 1691/12.10.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 17.05.2013.
Președinte, Judecător,Judecător,
C. M. S. Z. D. M. A. M.
Grefier,
D. L.
Red.dact.jud.MSC
2 ex/19.05.2013
← Pretenţii. Decizia nr. 870/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
---|