Anulare act. Decizia nr. 230/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
Comentarii |
|
Decizia nr. 230/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 230/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A-IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 230A
Ședința publică de la 27 aprilie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. M. S.
JUDECĂTOR - B. A. S.
GREFIER - V. Ș.
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta pârâtă C. NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR cu sediul în București, calea Floreasca nr. 202, sector 1 împotriva sentinței civile nr. 1249/2.10.2014 pronunțată de Tribunalul București Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă R. L. domiciliată în lași, .. 4-6, ., Jud. Iași, având ca obiect: anulare act – Legea nr. 165/2013.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 20.04.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea la data de 27.04.2015.
CURTEA
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 23.06.2014, sub nr._, reclamanta R. L. a contestat Decizia de invalidare nr. 914/2014 emisă de C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, comunicată pe 29 mai 2014, al cărei titular era soțul reclamantei.
Se arată că decizia a fost emisă astfel pentru considerentul că nu s-au comunicat comisiei o . acte de la comisiile locale ori județene de reconstituire a dreptului de proprietate.
A mai arătat reclamanta că deși a solicitat comisiei o prelungire de 60 zile a termenului de comunicare a acelor documente, nu a primit nici un răspuns.
La cerere, au fost atașate documente probatorii.
Intimata emitentă a deciziei de invalidare contestată a depus întâmpinare, solicitând respingerea cererii, arătând că dosarul de despăgubiri înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sub nr. 5246/FFCC din 23.06.2007 a fost constituit în baza cererii nr. 2173/07.03.1991 formulată de R. F., care la propunerea Comisiei Locale Ripiceni a fost înscris în anexa 39, cu suprafața de 0,75 ha, validată prin H.C.J. B. nr. 812/26.07.2002.
S-a mai arătat în întâmpinare că ulterior verificării dosarului din punct de vedere al existenței dreptului persoanei care se consideră îndreptățită la măsuri reparatorii, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 5 din Legea nr. 165/2013, modificată și completată prin Legea nr. 368/2013, s-a constatat lipsa actelor necesare.
Intimata a mai arătat că în temeiul art. 21 din Legea nr. 165/2013, în vederea completării dosarului de despăgubire nr. 5246/FFCC prin adresa din data de 20.11.2013 cu nr. 2455/SCFF/2013 Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor a solicitat atât Comisiei Locale Ripiceni, cât și doamnei R. L.:
- Acte pentru identificarea amplasamentului;
- Copia integrală a Registrului Agricol după autor, copia față-verso a Titlului de Proprietate nr. 4816/25.03.1993;
- Referatul Comisiei Locale însoțit de acte doveditoare privind suprafața de teren intravilan-curți, construcții cu care autorul figurează în Registrul Agricol;
- Hotărârea Comisiei Județene B. prin care a fost validată anexa de despăgubiri în care figurează înscris R. F., prima și ultimă filă din anexa de despăgubiri și eventualele Hotărâri ale Comisiei Județene B. care au intervenit ulterior și care privesc suprafața propusă la despăgubiri;
- Certificatul de moștenitor după defunctul R. F. înscris în anexa de despăgubiri și actele de identitate ale moștenitorilor;
- Cererile de reconstituire formulate pentru diferența de 0,75 ha înscrisă în anexa de despăgubiri;
- Referatul comisiei locale privind cererile de reconstituire formulate după autor și modalitatea de soluționare a acestora.
S-a mai arătat că pentru doamna R. L. termenul de decădere prevăzut de art. 32 din Legea nr. 165/2013 cu modificările și completările ulterioare, s-a împlinit în data de 25.03.2014.
A fost comunicat instanței dosarul de despăgubire nr. 5246/FFCC/26.03.2007.
În apărare, reclamanta a arătat că în ceea o privește, nu se află în posesia unora dintre documentele referitor la care s-a constatat că lipsesc de la acest dosar.
Prin sentința civilă nr. 1249/02.10.2014, Tribunalul București – Secția a III-a Civilă a admis cererea, a anulat decizia de invalidare nr. 914/10.04.2014 și a amendat pe președintele Comisiei pârâte cu suma de 500 lei, în baza dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 10/2001 modificată prin Legea nr. 165/2013, coroborat cu art. 25 din Legea nr. 10/2001 cu darea în debit la Administrația Financiară Focșani cât și pe pârâta C. Națională pentru Compensarea Imobilelor în sumă de 1000 lei, cu dare în debit la Administrația Financiară Sector 1 București.
Pentru a se pronunța în acest mod, prima instanță a reținut că, motivarea cuprinsă în decizia contestată este una nelegală, pur formală.
C. intimată, în mod greșit, a procedat la decăderea reclamantei din dreptul prevăzut de lege, de a-și completa dosarul cu acte emise de autoritățile statului și mai mult, nici nu i-a acordat beneficiul prevăzut de art. 32 alin. 2 din Legea nr. 165/2013, în sensul prelungirii termenului de completare a dosarului.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a formulat apel în termen legal pârâta C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, criticând-o pentru nelegalitate și arătând următoarele:
Instanța de fond, în mod netemeinic și nelegal, a amendat președintele Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor cu suma de 500 lei în baza art. 38 din Legea nr. 10/2001 modificată prin Legea nr. 165/2013 coroborat cu art. 25 din Legea nr. 10/2001, precum și pe apelantă cu suma de 1000 lei.
Dosarul de despăgubire nr. 5246/FFCC, dosar în care a fost emisă de către C. Națională pentru Compensarea Imobilelor Decizia de invalidare nr. 914/2014, este un dosar constituit în baza legilor fondului funciar și nu în baza Legii nr. 10/2001.
Cu privire la dispozițiile art. 36 lit. h din Legea nr. 165/2003, se precizează că aceste prevederi legale nu sunt aplicabile Președintelui Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor și nici Comisiei pârâte.
Sancțiunile prevăzute de dispozițiile art. 36 din actul normativ mai sus menționat sunt aplicabile următoarelor persoane: membrii comisiilor locale pentru inventarierea terenurilor, președinții comisiilor locale pentru inventarierea terenurilor, etc.
Mai mult decât atât, potrivit prevederilor art. 39 alin. 1 din actul normativ mai sus menționat „Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 36 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 37 se fac de către împuterniciții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților sau de către prefect ori împuterniciții acestuia."
Instanța de fond a reținut în mod greșit faptul că C. Națională pentru Compensarea Imobilelor a procedat la decăderea din dreptul prevăzut de lege și nu a acordat beneficiul prevăzut de art. 32 alin. 2 din Legea nr. 165/2013.
Această cerere a fost făcută, așa cum reiese din conținutul ei, după ce reclamanta a primit Decizia de invalidare.
Adresa transmisă doamnei R. L. prin care au fost solicitate actele mai sus menționate a fost primită de către reclamantă în data de 25.11.2013 potrivit confirmării de primire.
Așa cum rezultă din cele precizate mai sus termenul de decădere prevăzut de Legea nr. 165/2013 s-a împlinit la data de 25.03.2014, iar decizia de invalidare a fost emisă la 10.04.2014.
Instanța de fond, prin sentința apelată nu a ținut cont de faptul că dosarul de despăgubire nr. 5246/FFCC, nu a fost completat cu documentele solicitate.
Secretariatul Comisiei verifică dacă cererea este depusă în termenele prevăzute de legea fondului funciar, iar prin solicitarea privind depunerea cererilor de reconstituire formulate pentru diferența de 0,75 ha înscrisă în anexa despăgubire tocmai acest fapt s-a urmărit.
Practic, prin nedepunerea acestor cereri dar și a referatului comisiei locale privind cererile de reconstituire formulate după autor nu s-a făcut dovada respectării prevederilor art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, republicată nici a prevederilor art. 33 alin. din Legea nr. 1/2000 cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit acestor prevederi nedepunerea în termen a cererii de solicitare a reconstituirii dreptului proprietate conduce la decăderea din termenul de a mai solicita această reconstituire.
Totodată, Secretariatul Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor verifică existența actelor de proprietate (ex. contract de vânzare-cumpărare, contract de donație, carte funciară și altele din care să rezulte calitatea de proprietate asupra terenul solicitat), existența actelor din care solicitantul să dovedească calitatea de persoană îndreptățită (certificat de moștenitor, acte donație, hotărârii judecătorești), existența anexei de despăgubiri prevăzută hotărârea de Guvern în vigoare la data validării întinderii dreptului de proprietate, precum și hotărârea comisiei județene, existența referatului comisiei locale pe a cărei rază teritorială se află vechiul amplasament solicitat (din referat trebuie să reiasă istoricul cererilor formulate după autor, suprafața reconstituită, și altele).
De asemenea, se verifică și declarația prevăzută de art. 10 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, republicată cu modificările și completările ulterioare, care devine foarte importantă pentru stabilirea întinderii dreptului proprietate reconstituit în natură și a stabilirii diferenței de teren care se mai pot acorda despăgubiri.
În afară de cele mai sus arătate, Secretariatul trebuie să verifice și actele privind preluarea terenului solicitat de către stat sau de către alte persoane juridice, situația juridică a terenului solicitat la momentul preluării de către stat și la momentul restituirii în natură, schița amplasamentului cu terenul deținut de autor sau altă informație referitoare la vechiul amplasament, copiile titlurilor de proprietate emise sau a proceselor verbale de punere în posesie, în cazul în care nu s-au emis titluri, toate aceste documente conducând la stabilirea existenței dreptului la măsuri compensatorii pentru care se va emite decizia de compensare.
Intimata-reclamantă R. L. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului precum și obligarea Consiliului Local Ripiceni și C. de pentru fond funciar de pe lângă Prefectura B. la depunerea înscrisurilor solicitate de apelanta-pârâtă pentru completarea dosarului de despăgubire și sancționarea acestor instituții conform art. 36 și 37 din Legea nr. 165/2013.
Analizând actele și lucrările de la dosarul cauzei în raport de criticile și apărările formulate cât și de dispozițiile legale incidente în materie, Curtea reține că apelul este fondat, însă, în limitele ce se vor arăta în continuare:
Critica vizând aplicarea amenzii pentru pârâta C. Națională pentru Compensarea Imobilelor cât și pentru conducătorul acesteia este întemeiată.
Prima instanță a aplicat greșit dispozițiile art. 36 lit. h din Legea nr. 165/2013.
Astfel, conform art. 36 lit. h din Legea nr. 165/2013 – constituie contravenție – nerespectarea termenelor prevăzute de prezenta lege.
Această dispoziție legală este cuprinsă la Capitolul V intitulat Sancțiuni din Legea nr. 165/2013, capitol ce se referă la neîndeplinirea atribuțiilor și termenelor instituite de art. 6, art. 9 și art. 12 din lege ce vizează C. locală pentru inventarierea terenurilor constituită prin Ordin al Prefectului la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale precum și atribuțiile institutelor, stațiunilor de cercetare și instituțiilor publice ce vizează predarea imobilelor către Agenția Domeniilor Statului precum și ale persoanelor ce refuză să pună la dispoziția comisiei locale de fond funciar suprafețele forestiere și care împiedică întocmirea situației terenurilor agricole.
Se mai reține că potrivit dispozițiilor art. 39 din Legea nr. 165/2013 – constatarea contravențiilor prevăzute la art. 36 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 37 se fac de către împuterniciții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților sau de către Prefect sau împuterniciții acestuia.
Dispozițiile art. 38 din Legea nr. 165/2013 au în vedere revocarea Președintelui Comisiei locale de către Prefect sau Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în cazul în care nu se finalizează procedura de validare, punere în posesie și emitere a titlului de proprietate ca urmare a aplicării contravențiilor prevăzute de Legea nr. 165/2013 și de legislația fondului funciar.
De asemenea, se constată că tribunalul nu a fost investit cu o cerere de amendare a pârâtei.
Așadar, Curtea reține că prima instanță a dispus în mod greșit amendarea apelantei-pârâte și a conducătorului acesteia, cu încălcarea dispozițiilor art. 36 lit. h și art. 38 din Legea nr. 165/2013, precum și cu încălcarea dispozițiilor art. 9 alin. (2) și dispozițiilor art. 22 alin. (6) din Noul Cod de procedură civilă, ce dispun că judecătorul nu poate depăși limitele investirii prin cererile și apărările părților.
În ceea ce privește însă, petitul cererii deduse judecății și anume, legalitatea deciziei de invalidare nr. 914/2014, Curtea reține că acesta a fost soluționat în mod legal de către prima instanță.
Deși apelanta-pârâtă a solicitat la data de 20.11.2013, prin adresa nr. 2455/SCFF atât Comisiei Locale Ripiceni cât și reclamantei-intimate completarea dosarului de despăgubire nr. 5246/FFCC/2007 cu o . înscrisuri iar reclamanta-intimată prin soțul acesteia, R. I., a depus actele ce se aflau în posesia sa, apelanta-pârâtă a emis decizia de invalidare, sancționând-o în acest mod pe intimata-reclamantă, care și-a îndeplinit obligațiile legale.
Dispozițiile art. 32 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 prevăd că instituțiile deținătoare au obligația de a elibera, în termen de 30 de zile, de la data înregistrării cererii, actele doveditoare solicitate.
Conform acestor dispoziții legale apelanta-pârâtă avea obligația ca după trecerea unui termen de 30 de zile în interiorul termenului de 120 de zile de decădere prevăzut de art. 32 alin. (1) să sesizeze Prefectul pentru a dispune amendarea Comisiei Locale Ripiceni pentru nedepunerea actelor solicitat de Comisie, independent de cererea formulată de reclamantă pentru prelungirea termenului de 120 de zile.
Această modalitate de a obliga C. Locală Ripiceni la depunerea înscrisurilor ce se află în posesia sa este singura cale prevăzută de lege pentru a asigura completarea dosarului de despăgubire, în condițiile în care reclamanta a făcut dovada că s-a adresat în acest sens atât Comisiei Județene B., cât și Comisiei Locale Ripiceni.
În aceste condiții, chiar dacă intimata-reclamantă a formulat cererea de prelungire a termenului de 120 de zile prevăzut de art. 32 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 după expirarea acestuia, cu încălcarea dispozițiilor art. 32 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, Curtea reține că decizia de invalidare nr. 914/10.04.2014 este nelegală întrucât apelanta-pârâtă nu a respectat dispozițiile art. 32 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 în sensul obligării Comisiei Locale Ripiceni și Comisiei Județene B. de a înainta înscrisurile solicitate de comisie.
Cererea formulată de intimata-reclamantă în apel și care vizează amendarea Consiliului Local Ripiceni și a Comisiei de Fond Funciar din Prefectura B. și de obligarea acestor instituții la depunerea actelor și documentelor solicitate de apelanta-pârâtă este inadmisibilă în calea de atac a apelului și în raport de prezentul cadru procesual cât și în raport de considerentele expuse mai sus.
Față de aceste aspecte, în baza dispozițiilor art. 480 alin. (2) Noul Cod de procedură civilă, Curtea urmează să admită apelul, să schimbe în parte sentința civilă apelată în sensul înlăturării dispoziției referitoare la amendarea președintelui Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor cât și la amendarea Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.
Vor fi păstrate restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de apelanta-pârâtă C. Națională pentru Compensarea Imobilelor, cu sediul în București, Calea Floreasca nr. 202, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 1249/02.10.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-reclamantă R. L., domiciliată în lași, .. 4-6, ., județul Iași.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul înlăturării dispoziției referitoare la amendarea Președintelui Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor și a Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.
Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.04.2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. M. S. B. A. S.
GREFIER,
V. Ș.
Red. CMS
Tehnored. PS 4 ex.
07.05.2015
Jud. fond: Ș. Ț.
← Legea 10/2001. Decizia nr. 522/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 515/2015. Curtea de Apel... → |
---|