Legea 10/2001. Decizia nr. 1810/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1810/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-11-2013 în dosarul nr. 1810/2013
Dosar nr._ (_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1810
Ședința publică de la 11.11.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - C. M. T.
JUDECĂTOR - D. A.
JUDECĂTOR - F. P.
GREFIER - I. A. G.
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de recurenții - reclamanți R. C., S. O., M. B. P. și S.C. R. G. INVEST S.A. precum și de recurenții - pârâți M. BUCUREȘTI PRIN P. G. și S. R. PRIN COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIRE A DESPĂGUBIRILOR (C.C.S.D.), împotriva sentinței civile nr. 995 din 02.05.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - pârât P. G..
P. are ca obiect - Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat Toia P. în calitate de reprezentant al recurenților - reclamanți S. O., M. B. P., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013 eliberată de Baroul București, pe care o depune la dosar și consilier juridic M. I. în calitate de reprezentant al recurentului - pârât M. București prin P. G. precum și al intimatului - pârât P. G., în baza delegației pe care o depune, lipsind recurenților - reclamanți R. C., S.C. R. G. Invest S.A, recurentul - pârât S. R. prin Comisia centrală pentru stabilire a despăgubirilor (C.C.S.D.).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că la dosarul cauzei, prin serviciul registratură la data de 7.11.2013, Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor a depus cerere de introducere în cauză a Comisiei Naționale pentru compensarea imobilelor (C.N.C.I) - într-un singur exemplar - și întâmpinare la recursul formulat de recurenții - reclamanți - în două exemplare.
Curtea înmânează reprezentantului recurenților - reclamanți un exemplar de pe întâmpinarea formulată de Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor.
Curtea după deliberare, ia act că noua titulatură a Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor este „Comisiei Naționale pentru compensarea imobilelor” (C.N.C.I), având în vedere art. 17 al. 2 și art. 18 al. 1 și 3 din Legea nr. 165/2013.
Reprezentanții părților prezente, având pe rând cuvântul, învederează că nu au alte cereri sau probe de solicitat, motiv pentru care solicită acordarea cuvântului în dezbaterea recursurilor.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Reprezentantul recurenților - reclamanți solicită admiterea recursului care privește capătul principal al cererii de chemare în judecată respectiv soluționarea pe fond a notificării nr. 1638/2001, referitor la suprafața desfășurată a construcției, care în mod greșit a fost reținută la 182 mp., deși din actele de la dosar - fișa tehnică întocmită la momentul preluării abuzive a imobilului și ulterior al demolării, rezultă că suprafața desfășurată era de 299 mp.
Solicită totodată modificarea în parte a sentinței recurate în sensul stabilirii dreptului reclamanților la măsuri compensatorii conform Legii nr. 165/2013, pentru 600 mp. teren și 299 mp. construcție desfășurată.
Cu privire la cheltuielile de judecată arată că acestea trebuia acordate în cuantum de 800 lei, deoarece a fost admisă acțiunea așa cum a fost formulată.
Solicită acordarea cheltuielilor de judecată aferente recursului, sens în care depune la dosar chitanța nr. 912/8.11.2013 în sumă de 300 lei și copia convenției nr. 598/2011.
Reprezentantul recurentului - pârât M. București prin P. G. solicită respingerea recursului formulat de recurenții - reclamanți, ca nefondat, deoarece instanța de fond a avut în vedere o adresă emisă de .>
Cu privire la cheltuielile de judecată arată că acestea au fost micșorate pe considerentul că acțiunea a fost admisă în parte.
Cu privire la recursul formulat de instituția pe care o reprezintă solicită admiterea acestuia deoarece vizează obligarea la emiterea unei dispoziții în baza legii nr. 165/2013, prin compensarea prin puncte cât și obligația de a înainta dosarul administrativ către Comisia Naționale pentru compensarea imobilelor. Solicită ca, critica formulată pe aspectul cheltuielilor de judecată să fie cenzurată de instanță.
Arată cu privire la recursul formulat de Comisia Naționale pentru compensarea imobilelor că solicită admiterea acestuia, modificarea în parte a sentinței recurate în ceea ce privește capătul de cerere privind înregistrarea dosarului administrativ.
Reprezentantul recurenților - reclamanți solicită respingerea recursului formulat de recurentul - pârât M. București prin P. G. deoarece obligația stabilită în sarcina acestuia este legală avându-se în vedere dispozițiile legilor 10/2001, 245/2007 și 165/2013, dosarul ajunge la Comisia pentru compensare imobilelor.
În ceea ce privește obligarea Comisiei Naționale pentru înregistrarea dosarului administrativ solicită să se mențină această obligație, chiar dacă dosarul nu a ajuns la această instituție.
Depune concluzii scrise pentru recursurile formulate de recurenții - pârâți.
CURTEA,
Asupra recursului de față:
Prin decizia civilă nr.995/02.05.2013, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții R. C., S. O., M. B. P., ., în contradictoriu cu parații M. BUCURESTI PRIN PRIMAR G., S. R. PRIN COMISIA CENTRALA DE STABILIRE A DESPAGUBIRILOR, a constatat că reclamanții persoane fizice au calitatea de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilul din București, ., sectorul 5, compus din teren în suprafață de 600 mp și construcție demolată cu o suprafață construită desfășurată de 182,34 mp, a obligat pârâtul M. București prin P. G. să emită dispoziție cu propunere de acordare de despăgubiri ce vor fi stabilite în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005, având în vedere și încheierea contractului de cesiune de creanță autentificat prin încheierea nr.1912/27.09.2011 de BNP F. M. și Asociații, a obligat pârâtul M. București prin P. G. să transmită dosarul de notificare către CCSD, a obligat pârâtul CCSD să înregistreze dosarul ce i se va transmite de paratul M. București prin P. G., a luat act de renunțarea la judecata capătului 4 de cerere în contradictoriu cu pârâtul M. București prin Primar G., a admis în parte cererea reclamanților de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată și a obligat pârâtul M. București prin P. G. la plata către reclamanți a sumei de 600 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată –onorariu de avocat redus proporțional cu admiterea capetelor de cerere.
Pentru a pronunța această decizie civilă, tribunalul a reținut în esență că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București Secția a IV-a Civilă, la data de 05.12.2011, sub nr. de dosar_, R. C., S. O., M. B. P., în contradictoriu cu pârâții M. BUCURESTI PRIN PRIMAR G., S. R. PRIN COMISIA CENTRALA DE STABILIRE A DESPAGUBIRILOR au solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța 1. să se soluționeze pe fond, în conformitate cu Legea nr.10/2001 notificarea transmisă prin executor judecătoresc sub nr. 1638/2001, pentru imobilul situat în București ., sector 5 compus din teren în suprafață de 600 mp și construcție demolată cu o suprafață construită desfășurată de 250 mp din care suprafața utilă de 192,50 mp, în sensul de a se constata calitatea de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, constând în despăgubiri la valoarea de piață, potrivit standardelor internaționale de evaluare, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 10/2001; 2.Obligarea M. București să transmită imediat și direct către CCSD dosarul aferent notificării, însoțit de hotărârea judecătorească ce se va pronunța în prezenta cauză ; 3.Obligarea paratului S. R. PRIN COMISIA CENTRALA DE STABILIRE A DESPAGUBIRILOR să înregistreze dosarul; 4.obligarea pârâtului M. BUCUREȘTI în solidar cu P., la plata unei despăgubiri pentru repararea prejudiciului cert actual creat datorită refuzului nejustificat de a soluționa notificarea prin emiterea unei dispoziții, despăgubire care se va determina prin expertiză tehnică și care se compune din prejudiciu efectiv reprezentat de diferența între valoarea de piață a imobilului la data la care trebuia soluționată notificarea respectiv 11.03.2009 și valoarea de piață actuală la momentul soluționării și câștigul nerealizat reprezentând dobânda legală; 5.Obligarea pârâtului M. BUCUREȘTI în solidar cu P. la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces.
La data de 23.01.2012 pârâtul M. București a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei capacitații de folosință a Primarului G..
La data de 06.06.2012 pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a depus prin intermediul serviciului registratură al instanței întâmpinare prin care a invocat: excepția necompetenței materiale a Tribunalului București privind solicitarea reclamantei din cuprinsul capătului 3 de cerere; excepția lipsei calității procesuale pasive cu privire la capătul unu de cerere; excepția prematurității capătului 3 de cerere; excepția inadmisibilității stabilirii valorii de circulație a terenului.
În ședința publica din data de 02.10.2012 tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului P. G. al Municipiului București și a respins excepțiile invocate de CCSD.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri, fiind depus în acest sens și dosarul administrativ format în urma înaintării notificării.
Analizând materialul probator administrat, tribunalul a constatat următoarele:
Prin notificarea nr. 1638/24.10.2001 - fila 7, transmisă prin Biroul de executor judecătoresc Staiculescu D., numitul M. P. a solicitat masuri reparatorii pentru imobilul situat în București ., sector 5 compus din teren în suprafață de 600 mp și construcție compusă din 2 corpuri de clădire.
Tribunalul a observat ca la dosarul administrativ-depus la filele 76-204, existau suficiente înscrisuri care puteau conduce la soluționarea notificării, iar pârâtul M. București nu a mai solicitat depunerea și a altor înscrisuri.
Așa fiind, tribunalul a constatat că este îndreptățit și obligat să analizeze fondul cererii de restituire prin echivalent formulată de reclamanta în condițiile în care această cerere nu a fost soluționată în termenul prevăzut de lege.
Astfel, prin decizia nr. 20/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite s-a stabilit că instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv, ci și acțiunea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.
Analizând pe fond notificarea reclamanților persoane fizice, s-a constatat că aceștia au făcut dovada calității de persoane îndreptățite la obținerea de masuri reparatorii în sensul art. 3 și 4 alin.2 din Legea nr. 10/2001.
Astfel, imobilul-teren în suprafață de 600 mp situat în București, ., sector 5 a fost dobândit de către M. G. și M. M. în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2531/20.01.1945- f.18
Conform Autorizației de construire nr. 10F/07.06.1947 – fila 21 și certificatului de aliniere și regim din 30.05.1947 - fila 23 pe acest teren s-a aprobat ridicarea unei construcții cu pivniță și parter.
Potrivit fisei tehnice a imobilului depusa la filele 24-25 reiese ca s-au construit 2 corpuri de casa pe o suprafața desfășurata de 299 mp cu suprafața locuibila de 123,90 mp și cu suprafața utila de 239,51 mp.
Conform adresei emise de AFI sector 5 București-f. 97 imobilul a avut deschis rol fiscal începând cu anul 1953.
Conform adresei emisa de CGMB –f. 42 imobilul situat în București, ., sector 5 a fost naționalizat în baza Decretului nr. 92/1950, menționându-se în actul de preluare ca avea o suprafața construita desfășurata de 118 mp.
Conform adresei emise de .. 43 rezulta ca imobilul a avut o suprafața totala de 600 mp și construcție cu 2 corpuri A și B care aveau o suprafața construita desfășurata de 182,34 mp. În aceasta adresa s-a arata ca întregul imobil a fost demolat și nu s-au acordat despăgubiri.
Conform certificatului de moștenitor nr. 649/1975-f. 26 după defunctul M. G. au rămas ca moștenitori M. P., S. O., R. C., I. Ortanza, M. B. P. și M. M..
Prin certificatul de moștenitor nr. 189/19.03.1996-f. 27 după defuncta M. M. au rămas ca moștenitori M. P., S. O., R. C., I. Ortanza, M. B. P. Hanschel.
Prin certificatul de moștenitor nr. 34/29.05.2009-f.28, de pe urma defunctului M. P. au rămas ca moștenitori S. O., R. C., M. B. P. Hanschel.
Prin contractul de cesiune autentificat nr. 1912/27.09.2011-f. 54-56, reclamanții au cesionat către . SA cota parte de 28% din drepturile la masurile reparatorii.
Prin urmare, din probatoriul administrat rezulta ca imobilul a fost preluat de stat cu titlu valabil, fiind însă un imobil preluat abuziv, în sensul art. 2 alin.1 lit.h din Legea nr. 10/2001, potrivit cărora sunt preluate în mod abuziv și „orice alte imobile preluate de stat cu titlu valabil, astfel cum este definit la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare.”
Conform Notei de reconstituire emisă de PMB-fila 135 rezulta ca terenul imobilului este afectat în totalitate de elemente de sistematizare- spațiu verde aferent blocului de locuințe, trotuar pietonal, alee, carosabil, parcaj, . sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent, după cum rezultă din dispozițiile art. 6 alin.1, art. 7 alin.2 a contrario, art. 10 alin.2 partea finală din Legea nr. 10/2001, fiind incidente și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 10/2001.
S-a constatat că în cauză nu s-a susținut ori dovedit că Primăria Municipiului București are posibilitatea de a oferi bunuri ori servicii în compensare.
Ca urmare, tribunalul a admis acțiunea, a constatat că reclamanții au calitatea de persoane îndreptățite la acordarea de măsuri reparatorii în echivalent .
Tribunalul a apreciat ca reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea masurilor reparatorii prin echivalent în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv (în prezent, Titlul al VII-lea din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției), sens în care a obligat pârâtul M. București prin P. G. sa emită dispoziție cu propunere de acordare de despăgubiri pentru imobilul din București, ., sectorul 5, compus din teren în suprafața de 600 mp și construcție demolata cu o suprafața construita desfășurata de 182,34 mp, despăgubirile urmând să fie stabilite în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005 din care se va scădea despăgubirea primită - în cazul în care pe parcurs se va descoperi ca s-au plătit despăgubiri.
În consecința a obligat pârâtul M. București prin P. G. să emită în favoarea reclamanților dispoziție cu propunere de acordare de despăgubiri ce vor fi stabilite în condițiile Titlului VII al Legii nr.247/2005.
Tribunalul a luat act în considerarea prevederilor art. 246 Cod de procedură civilă de faptul ca reclamanții renunța la judecarea capătului de cerere prin care au solicitat în contradictoriu cu pârâtul M. București prin Primar G. repararea prejudiciului ca urmare a refuzului de soluționare a notificării.
În ce privește solicitarea reclamanților de înaintare a dosarului către CCSD, tribunalul a reținut ca acesta solicitare este întemeiată.
De asemenea, a obligat pârâtul CCSD sa înregistreze dosarul ce i se va transmite de pârâtul M. București prin P. G..
Văzând prevederile art. 274 Cod de procedură civilă, în condițiile în care reclamanții au făcut dovada achitării cheltuielilor de judecată, a obligat pârâtul aflat în culpă procesuală – M. București, la plata cheltuielilor de judecată în suma de 600 lei-onorariu de avocat redus proporțional cu capetele de cerere admise.
Văzând și art. XXVI din Legea nr. 202/2010, calea de atac împotriva prezentei hotărâri este recursul.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs R. C., S. O., M. B. P., ., precum și M. București prin P. G. și S. R. prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
În recursul formulat de persoanele fizice R. C., S. O., M. B. P., precum și . se arată (în esență) că potrivit art.304/1 Cod de procedură civilă greșit s-a reținut că suprafața construcției demolată ar fi de 182,34 mp, când din fișa tehnică rezultă o suprafață de 299 mp, locuibilă și de 123,90 mp și utilă de 239,51 mp. Deci nu se putea reține numai 184,34 mp.
Mai mult, cheltuielile datorate fiind de 800 lei și nu de 600 lei și au fost admise toate capetele de cerere (la capătul de cerere numărul patru au renunțat), motive recurs fila 12-13 dosar.
Recursul este nefondat.
Susținerile recurenților persoane fizice și a . sunt nefondate, deoarece prin adresa emisă de . 43 fond) imobilul a avut suprafața totală de 600 mp și construcție două corpuri A și B, care aveau o suprafață construită desfășurată de 182,34 mp (întreg imobilul a fost demolat și nu s-au acordat despăgubiri).
Așa fiind, față de mijloacele de probă de la dosar, criticile formulate de recurenții persoane fizice și . sunt neîntemeiate și conform art.312 alin.1 Cod de procedură civilă recursurile vor fi respinge ca nefondate.
În recursul său M. București prin P. G. arată că greșit s-a admis în parte acțiunea și a fost obligat M. București la măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile Titlului VII din Legea nr.247/2005 și să trimită dosarul la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și cheltuieli de 600 lei, deoarece din actele din litigiu a rezultat că imobilul nu mai poate fi restituit în natură, iar conform Legii nr.165/2013, Titlul VII din Legea nr.247/2005 nu mai este aplicabil. Conform Legii nr.163/2013 (art.1 alin.1 și art.2, art.4 și art.16 și 50) urma să fie obligat să emită dispoziție de compensare prin puncte pentru imobilul în litigiu (motive filele 8 – 9 dosar).
În recursul său fosta Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, actuala Comisie Națională pentru Compensarea Imobilelor, susține, în esență, că prima instanță a greșit pentru că pe cale administrativă notificarea nu a fost soluționată, că ulterior trebuie centralizate la Prefecturi unde se va acorda aviz de nelegalitate, conform titlului VII din Legea nr.245/2005. Totodată, prin Legea nr.165/2013 (Monitorul Oficial nr.278/17.05.2013) Comisia și-a schimbat denumirea și în prezent sunt în vigoare art.21 alin.3 din Legea nr.165/2013 (motive recurs filele 2-6 dosar).
Recursurile formulate de M. București și Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor sunt fondate, după ceea ce se va arăta în continuare.
Prin schimbarea legislativă intervenită la 17 mai 2013 și urmare intrării în vigoare a Legii nr.163/2013 s-a modificat (abrogându-se implicit și Titlul VII din Legea nr.247/2005) regimul de acordare a măsurilor compensatori9i care s-au dat sub formă de puncte.
Or, grefat pe situația de fapt care nu are critici decât pentru acordarea de „măsuri reparatorii în echivalent”, se reține că sub acest aspect motivele de recurs ale ambelor recurente sunt întemeiate.
Ca atare, conform art.312 alin.1 Cod de procedură civilă se vor admite aceste recursuri, se va schimba în parte sentința recurată în sensul că va fi obligat pârâtul M. București prin P. G. să emită dispoziție motivată, cu propunerea de măsuri compensatorii prin puncte pentru imobilul în litigiu descris în sentință, în favoarea reclamanților și a cesionarului, în baza contractului de cesiune autentificat sub nr.1912/27.09.2011 de BNP F. M. și Asociații.
Totodată, pe cale de consecință, se vor respinge cererile de înaintare a dosarului aferent notificării în cauză la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și respectiv de obligare a Comisiei Centrale de la înregistrarea dosarului, ca neîntemeiată ca urmare a noilor reglementări date de Legea nr.163/2013.
Celelalte dispoziții ale sentinței recurate vor fi menținute.
Se va respinge cererea de obligare a intimaților – pârâți conform art.274 Cod de procedură civilă la cheltuieli de judecată formulată de recurenții – reclamanți în recurs, ca nefondată.
Nici critica formulată de M. București prin P. G. referitoare la obligarea la cheltuieli de judecată la fond, nu va fi primită, fiind acordate aceste cheltuieli conform art.274 Cod de procedură civilă.
Văzând și dispozițiile art.316 Cod de procedură civilă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenții – reclamanți R. C., S. O., M. B. P. și S.C. R. G. INVEST S.A., împotriva sentinței civile nr. 995 din 02.05.2013, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu recurenții – pârâți M. BUCUREȘTI PRIN P. G. și S. R. PRIN COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR și intimatul - pârât P. G., ca nefondat.
Admite recursurile pârâților M. BUCUREȘTI PRIN P. G. și COMISIA NAȚIONALĂ PENTRU COMPENSAREA IMOBILELOR, împotriva aceleiași sentințe.
Schimbă în parte sentința recurată în sensul că obligă pârâtul M. BUCUREȘTI prin P. G. să emită dispoziție motivată cu propunere măsuri compensatorii prin puncte pentru imobilul în litigiu, descris în sentință, în favoarea reclamanților și cesionarului în baza contractului de cesiune autentificat sub nr.1912/27.09.2011 de BNP F. M. & Asociații.
Respinge cererile de înaintare a dosarului aferent notificării în cauză la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și respectiv de obligare a Comisiei Centrale la înregistrarea dosarului – ca neîntemeiate.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge cererea de obligare a intimaților – pârâți la cheltuieli de judecată, formulată de recurenții – reclamanți în recurs, ca nefondate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 11.11.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. M. T. D. A. F. P.
GREFIER
I. A. G.
Red.C.M.T.
Tehdact.R.L.
2 ex./10.01.2014
TB-S.4 – L.F.
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Anulare act. Decizia nr. 1799/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
