Legea 10/2001. Decizia nr. 613/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 613/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-05-2015 în dosarul nr. 613/2015
DOSAR NR._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 613 R
Ședința publică de la 26.05.2015
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE – D. Z.
JUDECĂTOR – A. R. P.
JUDECĂTOR – M. S. C.
GREFIER – S. V.
………………….
Pe rol soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul T. C. I., împotriva deciziei civile nr. 174R/28.01.2014, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații M. București prin Primarul General și P. M. București prin Primarul General.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatorul T. C. I. personal și mandatarul acestuia T. A. I., cu procură la fila 205 din dosarul de fond, lipsind intimații M. București prin Primarul General și P. M. București prin Primarul General.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se învederează instanței că s-a depus la dosar de către contestatorul T. C. I. o cerere de recuzare a doamnelor judecător D. L. M. și D. F. G., însoțită de taxa de timbru aferentă.
Mandatarul contestatorului T. C. I. precizează că nu își mai menține cererea de recuzare a doamnelor judecător D. L. M. și D. F. G., având în vedere că doamnele judecător nu mai fac parte din completul de judecată, care soluționează contestația în anulare.
Având în vedere constituirea completului la acest termen de judecată, Curtea ia act de declarația contestatorului că nu mai formulează cerere de recuzare împotriva doamnelor judecător D. L. M. și D. F. G., care nu mai fac parte din completul investit cu soluționarea contestației în anulare.
Mandatarul contestatorului T. C. I. arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor contestației în anulare.
Mandatarul contestatorului T. C. I. solicită a se constata că a fost admis recursul depus tardiv de către P. M. București și că, deși au arătat aceste aspecte prin întâmpinarea și prin notele depuse, instanța a făcut o apreciere că nu au studii juridice.
Solicită anularea deciziei pronunțată de instanța de recurs, întrucât recursul a fost depus tardiv, aspect pe care l-au arătat și dovedit cu înscrisurile depuse la dosar, ceea ce le-ar fi dat câștig de cauză. Fără nici un temei legal instanța a admis un recurs tardiv.
Să se constate că au depus înscrisuri din care reiese că zona era destinată pentru retrocedarea în natură a terenurilor care se aflau în Parcul Tineretului, ori terenul lor nu se află situat în acest parc, fiind situat la marginea cartierului Mărțișor.
Pentru aceste motive solicită admiterea contestației în anulare.
CURTEA
După deliberare, asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin decizia nr.174 R din 28 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a fost respinsă, ca nefondată, contestația în anulare formulată de petentul T. C. I. împotriva deciziei nr.1836 din 31 octombrie 2013 a Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimații M. București, prin Primarul General, și P. M. București, prin Primarul General.
În motivare, instanța a reținut că, în cauză, contestatorul a invocat o eroare materială, în sensul dispozițiilor art.318 Cod procedură civilă, precum și o pretinsă greșeală de judecată, săvârșite de instanța care a soluționat recursul, cu referire la greșita apreciere a situației juridice a imobilului în litigiu și a probelor administrate, greșeli care nu pot fi îndreptate pe calea contestației în anulare.
Împotriva acestei decizii petentul T. C. I. a formulat o cerere, care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 21.10.2014, prin care a solicitat anularea și casarea următoarelor hotărâri: sentința nr.2129/22.11.2012 a Tribunalului București – Secția a V-a civilă, decizia nr.1836/31.10.2013 a Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, decizia nr.174/R/28.01.2014 a Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, sentința nr.2117/16.05.2012 a Tribunalului București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, decizia nr.586/11.02.2013 a Curții de Apel București – Secția a VII-a de contencios administrativ și fiscal și sentința nr.5172/02.09.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
În cuprinsul acesteia, petentul și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că, în etapele procesuale anterioare, nu a obținut satisfacția necesară cu privire la recunoașterea și reconstituirea titlului de proprietate asupra terenului situat în București, ..12, sector 4.
În ședința publică de la data de 23 ianuarie 2015, petentul a precizat cererea, în sensul că reprezintă contestație în anulare împotriva deciziei nr.174 R din 28 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă.
Prin decizia civilă nr. 224/23.01.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Secția Civilă, a fost declinată competența de soluționare a contestației în anulare formulată de contestatorul T. C. I. împotriva deciziei nr.174R din 28 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă, în favoarea Curții de Apel București.
Analizând excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, Înalta Curte a reținut următoarele:
În cauză, contestația în anulare a fost formulată împotriva deciziei nr.174 R din data de 28 ianuarie 2014 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă.
În raport de această situație și, având în vedere, faptul că norma de competență aplicabilă în cauză pentru determinarea soluționării acesteia este de ordine publică, instanța a avut în vedere dispozițiile art.319 alin.1 din Codul de procedură civilă, care stabilesc, în mod imperativ, introducerea contestației în anulare la instanța a cărei hotărâre se atacă.
Având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, precum și faptul că, în cauză, instanța care a pronunțat hotărârea atacată cu contestație în anulare este Curtea de Apel București, singura în măsură să-și retracteze propria hotărâre, competența de soluționare a contestației în anulare a revenit acestei instanțe.
Prin urmare, în temeiul prevederilor art.158 alin.3 coroborat cu art.319 alin.1 Cod procedură civilă, Înalta Curte a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București.
Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Curții de Apel București sub nr._ .
În ședință publică, contestatorul a învederat că instanța sesizată cu soluționarea contestației în anulare a făcut o greșeală materială în ceea ce privește soluția pronunțată de către instanța de recurs, deoarece recursul era depus tardiv.
Analizând contestația în anulare în raport de criticile formulate și de dispozițiile art. 318 din Codul de Procedură Civilă, Curtea constată că prezenta contestație în anulare este nefondată, în raport de dispozițiile art. 318 cu aplicarea art. 321 din Codul de Procedură Civilă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 318 din Codul de Procedură Civilă, pentru admisibilitatea contestației în anulare este necesar ca dezlegarea dată de către instanța de recurs să fie rezultatul unei erori materiale sau atunci când instanța de recurs, respingând recursul a omis să cerceteze un motiv de casare sau de modificare.
Instanța învestită cu soluționarea contestației în anulare învederează că noțiunea de greșealã materialã nu vizeazã acele erori care pot fi îndreptate pe calea unei cereri de îndreptare a erorilor materiale, ci greșelile de fapt, involuntare, realizate prin confundarea unor elemente importante sau a unor date aflate la dosarul cauzei, cum ar fi respingerea greșitã a unui recurs, ca tardiv formulat, deși recursul s-a depus la oficiul poștal în termen legal, anularea greșitã a unui recurs ca netimbrat, deși la dosar exista depusã dovada achitãrii taxei judiciare de timbru, anularea recursului ca fãcut de un mandatar fãrã calitate ori ca nemotivat, deși motivele de recurs s-au depus la dosar în termenul legal, pronunțarea instanței de recurs asupra altei hotãrâri decât cea recuratã.
În cauza de față, în realitate, contestatorul invocă existența unei greșeli materiale cu privire la modalitatea de calcul a termenului de exercitare a căii de atac a recursului. Astfel, se constată că nu formulează critici împotriva soluției pronunțate de către instanța de judecată, în cadrul unei contestații în anulare, ci reiterează criticile care au fost deja cercetate și analizate de către instanța de judecată prin decizia civilă nr. 174/28.01.2014.
Criticile formulate se referă exclusiv la soluția pronunțată de către instanța de recurs prin decizia civilă 1836/31.10.2013 de către Curtea de Apel București, nu și la decizia pronunțată de către instanța de judecată sesizată cu soluționarea contestației în anulare.
Astfel, se constată că temeiul de drept al contestației în anulare nu este incident în cauză, deoarece nu se atacă o decizie pronunțată de către instanța de recurs, iar motivele invocate nu se referă la decizia civilă nr. 1836/31.03.2013, dată în recurs, și nu la decizia civilă nr. 174/28.01.2014, dată în cadrul primei contestații în anulare.
De asemenea, se constată că nu se formulează alte critici cu privire la decizia civilă nr. 174/28.01.2014, pronunțată de către Curtea de Apel București, care ar fi putut fi încadrate în dispozițiile art. 317 din Codul de Procedură Civilă.
Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 321 din Codul de Procedură Civilă, va respinge contestația în anulare formulată de contestatorul T. C. I., împotriva deciziei civile nr. 174R/28.01.2014, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații M. București prin Primarul General și P. M. București prin Primarul General.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul T. C. I., împotriva deciziei civile nr. 174R/28.01.2014, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații M. București prin Primarul General și P. M. București prin Primarul General.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.05.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. Z. A. R. P. M. S. C.
GREFIER
S. V.
Red. D.Z./09.06.2015
Tehnored. T.I./DZ
2 ex./08.06.2015
| ← Excepţie de neconstituţionalitate. Decizia nr. 651/2015.... | Uzucapiune. Decizia nr. 660/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
