Legea 10/2001. Hotărâre din 18-09-2014, Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-09-2014 în dosarul nr. 1327/2014
ROMÂNIA
Dosar nr._
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.1327 R
Ședința publică din data de 18.09.2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: G. D. M.
JUDECĂTOR: M. A. M.
JUDECĂTOR: S. G.
GREFIER: M. D.
Pe rol pronunțarea în recursul declarat de recurentul pârât M. SĂNĂTĂȚII împotriva sentinței civile nr.987/30.04.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimata reclamantă FUNDAȚIA G., cauza având, ca obiect, „Legea nr.10/2001 – contestație; anulare act; alte cereri” .
Dezbaterile cauzei și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 04.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la datele de 11.09.2014 și 18.09.2014, când a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă la data de 11.01.2012, sub nr. de dosar_, reclamanta Fundația G. a formulat contestație prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 1078/26.09.2011 a Ministerului Sănătății de respingere a cererii pentru acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul situat în Cluj N., ., nr. 73-75, Județul Cluj, obligarea pârâtei la restituirea în natură a imobilului situat în Cluj N., ., nr. 73-75, Județul Cluj, evidențiat în C.F nr. 248 Cluj, nr. top 4915 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanta a susținut că a avut în proprietate imobilul situat administrativ în Municipiul Cluj-N., str. . nr. 73-75, evidențiat în C.F. nr. 248 Cluj, nr. top. 4915. Acesta a fost confiscat abuziv de către Stat, reclamanta fiind privată de toate drepturile de proprietate, precum și de desmembrămintele acestora.
În conformitate cu Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a formulat cerere de restituire în natură a bunului care face obiectul prezentei contestații.
Față de motivele invocate în cererea de restituire, pârâtul M. Sănătății a emis Decizia nr. 1078/26.09.2011, prin care a respins cererea pentru motive neobiective, decizie pe care reclamanta a considerat-o neîntemeiată.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 26 alin. 3, art. 50 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 republicată.
La data de 18.06.2012, contestatoarea Fundația G. a depus prin serviciul registratură al instanței, o precizare a contestației, prin care a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se dispună anularea deciziei nr. 1078/26.09.2011 de respingere a cererii pentru acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul situat în Cluj N., ., nr. 73-75, emisă de M. Sănătății și obligarea pârâtului la restituirea în natură a imobilului situat în Cluj N., ., nr. 73-75 evidențiat în CF la nr. 248 Cluj nr. top 4915.
În subsidiar, a solicitat instanței obligarea pârâtei la emiterea unei decizii în conformitate cu dispozițiile sentinței civile nr. 1110/13.12.2006, cu obligarea corelativă a pârâtei la plata către contestatoare de daune cominatorii de 100 lei pe fiecare zi de întârziere, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii ce se va pronunța în cauză și până la emiterea deciziei; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a precizării cererii, reclamanta a învederat faptul că prin sentința civilă nr. 1110/13.12.2006, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost admisă contestația formulată de reclamantă împotriva Ministerului Sănătății Publice și a fost obligat acesta să emită dispoziție motivată cu privire la notificarea formulată de reclamantă pentru acordarea măsurilor reparatorii pentru imobilul situat în Cluj-N., .. 73-75. Prin aceeași sentință, a fost respins ca prematur capătul de cerere cu privire la restituirea în natură a imobilului.
La data de 03.10.2008, M. Sănătății a emis o nouă decizie nr._, prin care a respins din nou notificarea înregistrată la Primărie sub nr. 9155/12.02.2002.
Prin sentința civilă nr. 625/24.04.2009, pronunțată în dosarul nr._/3/2008, Tribunalul București a admis contestația împotriva Deciziei nr._/3.10.2008 și a obligat intimatul să emită o nouă dispoziție prin care să restituie în natură imobilul în litigiu.
În cadrul judecății în apel, prin decizia civilă nr. 216A/22.03.2010, Curtea de Apel București a admis apelul declarat de M. Sănătății, a schimbat în parte sentința civilă apelată, în sensul că a obligat intimatul să emită o nouă dispoziție, conform sentinței civile nr. 1110/13.12.2006 a Tribunalului Cluj.
M. Sănătății a emis decizia nr. 1078/26.09.2011, prin care a respins din nou notificarea, cu motivarea că reclamanta nu este persoană îndreptățită.
Având în vedere dispozițiile Deciziei XX pronunțate în interesul legii de Înalta Curte de Casație și Justiție, reclamanta a solicitat soluționarea pe fond a notificării nr. 9155/2002.
Reclamanta a invocat că prin Hotărârea de Guvern nr. 1471/19.12.2003, reclamanta a fost recunoscută ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, care este una și aceeași cu „Fundația G.” înființată de Emanoiul G., prin actul testamentar din 04.11.1869.
Imobilul revendicat în prezenta cauză este același cu cel aparținând în 1949 Fundației G., fiind evidențiat în CF 248 Cluj, actualmente proprietatea Statutului Român, prin M. Sănătății.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 26 (3) din Legea nr. 10/2001, art. 274 Cod procedură civilă.
La data de 19.06.2012, pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității cererii, având în vedere data primirii de reclamantă a Deciziei nr. 1078/26.09.2011 – 09.12.2011 și data înregistrării cererii 11.01.2012, conform portalului instanțelor judecătorești, a invocat excepția puterii lucrului judecat, iar pe fond, a solicitat respingerea contestației, ca neîntemeiată.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus la dosarul cauzei următoarele documente, în copie conformă cu originalul: Decizia nr. 1078/26.09.2011 dată de Ministrul Sănătății (filele 3-9); hotărârile judecătorești pronunțate în dosarul nr._/3/2008 (filele 166-171); Contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, între Fundațiunea G. și Societatea C. Roșie Ungară din 4 noiembrie 1937 (filele 197-200).
La data de 08.06.2012, M. Sănătății a depus dosarul administrativ constituit în baza notificării nr. 9155/12.02.2002 (filele 17-135), completat ulterior cu alte înscrisuri depuse la filele 178-190, 207-212.
În cauză, s-au solicitat și depus de către Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară informații despre înregistrarea în Cartea Funciară a municipiului Cluj-N. a imobilului (filele 218-222).
În cauză s-a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnica judiciară în specialitatea topografie, cu obiectivele stabilite în încheierea de ședință din data de 11.01.2013.
La data de 01.04.2013, s-a depus la dosarul cauzei, prin serviciul registratură al instanței, raport de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de expert M. M. R. (fila 246 și urm).
Din oficiu, s-a dispus atașarea dosarului nr._/3/2008 al Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă.
La termenul de judecată din data de 18.09.2012, au fost soluționate excepțiile invocate de pârâtul M. Sănătății CCSD – excepția tardivității formulării cererii și excepția autorității de lucru judecat pentru capătul 2 al cererii, dezlegarea acestora și motivele care au stat la baza soluționării fiind consemnate în încheierea de la acel termen.
În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, tribunalul a reținut că diferența de obiect în cele două cauze a constituit-o solicitarea formulată în prezenta cauză de a se analiza pe fond notificarea, în timp ce în cauza nr._/3/2008, reclamanta a solicitat doar obligarea unității deținătoare la emiterea unei dispoziții potrivit sentinței civile nr. 1110/13.12.2006. Mai mult, obiectul contestației a fost diferit, în prezenta cauză se contestă Decizia nr. 1078/26.09.2011 dată de Ministrul Sănătății, iar în cauza nr._/3/2008, se contestă Decizia nr._/3.10.2008 dată de Ministrul Sănătății.
În ceea ce privește excepția tardivității formulării contestației, tribunalul a reținut că data depunerii la poștă a contestației a fost 09.01.2012, iar data comunicării deciziei către reclamant a fost 09.12.2011, astfel cum a susținut însuși pârâtul care a invocat excepția, prin întâmpinare (fila 155). Prin urmare, a fost respectat termenul legal de 30 de zile, prevăzut de art. 26 alin. 3 din Legea nr. 10/2001.
Prin sentința civilă nr. 987 din 30.04.2013, Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă a admis contestația formulată de reclamanta Fundația G., în contradictoriu cu pârâtul M. Sănătății, a anulat Decizia nr. 1078 emisă de M. Sănătății la data de 26.09.2011 și a obligat pârâtul la restituirea în natură către reclamant a imobilului situat în Cluj-N., . nr. 73 (fostă .. 78), județul Cluj, înscris în Cartea Funciară nr._ (număr vechi CF 248), compus din următoarele:
- teren A1, în suprafață de 5525 mp (nr. topografic 4915);
- construcție A1.1., constând în casă din cărămidă, acoperită cu țiglă, cu 15 camere și dependințe (nr. cadastral C1, nr. topografic 4915-C1);
- construcție A1.2., constând în casă din cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din: subsol: 8 camere și dependințe, la parter: 11 camere și dependințe, la etaj: 11 camere și dependințe (nr. cadastral C2, nr. topografic 4915-C2);
- construcție A1.3., constând în casă din cărămidă acoperită cu țiglă, cu 7 camere și dependințe (nr. cadastral C3, nr. topografic 4915-C3);
- construcție A1.4., constând în casă din cărămidă acoperită cu țiglă, cu 7 camere, dependințe (nr. cadastral C4, nr. topografic 4915-C4).
Totodată, a pus în vedere reclamantului că are obligația legală de a menține afectațiune actuală a imobilului, stabilită pentru o perioadă de 5 ani de la data restituirii imobilului.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele:
Deși excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește capătul 2 al cererii, având ca obiect restituirea în natură a imobilului, a fost respinsă, constatându-se că obiectele cauzelor nr._ și_/3/2008 sunt diferite, tribunalul a avut în vedere aspectele dezlegate în mod irevocabil de instanțe în cauze anterioare, care se impun în prezenta cauză cu putere de lucru judecat, în virtutea efectului pozitiv al lucrului judecat.
Astfel, prin sentința civilă nr. 1110/13.12.2006 pronunțată de Tribunalul Cluj – Secția Civilă în dosarul nr._, irevocabilă, s-a stabilit că reclamanta are dreptul de a i se răspunde la notificarea nr. 9155/2002, formulată în baza Legii nr. 10/2001. Cu această ocazie, instanța a statuat asupra existenței dreptului reclamantei de a solicita măsuri reparatorii pentru imobilul din Cluj-N., . nr. 73. În mod implicit, s-a stabilit continuitatea personalității juridice a Fundațiunii G. în ceea ce privește reclamanta Fundația G., precum și identitatea imobilului revendicat cu cel preluat din patrimoniul fundației din 1949. Înalta Curte de Casație și Justiție a reconfirmat puterea de lucru judecat asupra acestora aspecte prin Decizia nr. 789/2.02.2011 pronunțată în dosarul nr._/3/2008.
Analizând decizia administrativă atacată în prezenta contestație, prin prisma motivelor invocate prin contestație, tribunalul a apreciat că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Astfel, reclamanta Fundația G., prin împuternicit P. I., a depus notificarea nr. 9155/12.02.2002 (fila 55), înregistrată la Primăria Municipiului Cluj-N., transmisă prin adresa nr. 9155/3/452/5.08.2002 (fila 31 din dosarul de fond nr._/3/2008 al Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă), spre soluționare, Institutului Oncologic Prof. Dr. I. C. Cluj – N., unde a fost înregistrată sub nr. 6637/9.08.2002 și redirecționată Ministerului Sănătății, în calitate de unitate deținătoare, potrivit adresei nr. 9145/05.12.2002 (fila 50 din dosarul de fond nr._/3/2008 al Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă). Transmiterea notificării către unitatea deținătoare a fost stabilită cu putere de lucru judecat prin sentința civilă nr. 1110/13.12.2006 pronunțată de Tribunalul Cluj – Secția Civilă în dosarul nr._, astfel încât, susținerea pârâtului în sensul că nu a primit notificarea este neîntemeiată.
Prin notificarea menționată, s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor deținute de fundație până în anul 1949, conform CF nr. 248, situate în Cluj-N., . nr. 73. În motivarea notificării, se preciza că imobilele au fost închiriate până în 1949 Ministerului Sănătății pentru Institutul pentru Studiul și Profilaxia Cancerului, fiind preluat abuziv de către stat după acest an.
În ceea ce privește calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, cu modificările și completările ulterioare și dovada dreptului de proprietate asupra imobilului ce face obiectul prezentei contestații, tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii, potrivit dispozițiilor art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001, persoanele juridice, proprietari ai imobilelor preluate în mod abuziv de stat, de organizații cooperatiste sau de orice alte persoane juridice după data de 6 martie 1945 au îndreptățirea la măsurile reparatorii prevăzute de prezentul articol, condiționat de continuarea activității ca persoană juridică până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau de împrejurarea ca activitatea lor să fie fost interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, iar acestea să-și fi reluat activitatea după data de 22 decembrie 1989, dacă, prin hotărâre judecătorească, se constată că sunt aceeași persoană juridică cu cea desființată sau interzisă.
În cauza de față, prin sentința civilă nr. 608/09.10.1996 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr. 3786/1996, Fundația G. a dobândit personalitatea juridică, fără a se reține în considerente că este continuatoarea Fundațiunii G., persoană juridică care exista în anul 1949.
În ceea ce privește denumirea străzii, aceasta a purtat inițial denumirea de .. 78, ulterior .. 73, conform Planului Urbanistic General și Deciziei nr. 94/1993 a Delegației permanente a Consiliului Județean Cluj, astfel cum rezultă din adresa nr. 9500/431/06.02.2009 eliberată de Direcția Urbanism din Primăria Municipiului Cluj-N. (fila 124 din dosarul de fond nr._/3/2008 al Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă).
. denumirea de .. 37 sau Calea V. nr. 37 în diverse documente din perioada 1945-1949, astfel cum reiese din înscrisurile aflate la dosarul administrativ, fiind vorba însă despre unul și același imobil, identificat prin CF 248.
Identitatea imobilului care face obiectul notificării nr. 9155 cu cel care a aparținut Fundațiunii G. este stabilită cu putere de lucru judecat prin sentința civilă nr. 1110/13.12.2006, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, astfel cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia civilă nr. 789/2.02.2011 pronunțată în dosarul nr._/3/2008.
În ceea ce privește imobilul situat în Cluj-N., . nr. 73-75, tribunalul a reținut că prevederile Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 573/10 iunie 1949 – actul normativ în baza căruia s-a efectuat preluarea imobilului – contraveneau dispozițiilor Constituției din anul 1948 (art. 8, art. 10), potrivit cărora dreptul de proprietate era recunoscut prin lege, iar exproprierile pentru cauză de utilitate publică se făceau cu o justă și prealabilă despăgubire.
De asemenea, acestea contraveneau dispozițiilor legale de la acea dată privitoare la proprietate, respectiv dispozițiilor art. 481 Cod civil, precum și dispozițiilor tratatelor internaționale la care România era parte, privitoare la proprietate și anume, Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Tribunalul a constatat așadar, că imobilul în litigiu a trecut fără titlu valabil în proprietatea statului.
În ceea ce privește nr. topografic 4916/2, format din teren viran de 504 mp, deși figurează înscris în componența imobilului CF 248 Cluj, acesta a fost alipit în anul 1962, deci, ulterior preluării de către stat a imobilului de la Fundațiunea G.. Tribunalul a prezumat că, în lipsa înscrierii în cartea funciară sau a unui titlu de proprietate în favoarea Fundațiunii G., imobilul cu nr. topografic 4916/2 a aparținut statului și înainte de anul 1962, astfel încât reclamanta nu are îndreptățirea de a solicita măsuri reparatorii pentru acesta.
Împotriva sentinței tribunalului a declarat recurs pârât M. Sănătății, care a criticat-o arătând următoarele:
Instanța de fond reține la pagina 8 faptul că excepția autorității de lucru judecat în ceea ce privește capătul 2 de cerere, având ca obiect restituirea în natură a imobilului a fost respinsă.
Această excepție a fost invocată de M. Sănătății deoarece nu este admisibilă soluția ca prin două hotărâri judecătorești distincte această instituție să fie obligată pentru unul și același imobil și față de unul și același reclamant, pe de o parte, la plata de măsuri reparatorii și, pe de altă parte, la restituirea în natură a bunului.
Astfel, prin sentința civilă nr. 1110/2006 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă, M. Sănătății a fost obligat la emiterea unei dispoziții motivate către Fundația E. G. pentru acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în Cluj N. . nr. 73-75 județul Cluj. Prin decizia pronunțată în același dosar de Curtea de Apel Cluj se respinge ca nefondat apelul declarat de M. Sănătății împotriva sentinței civile nr. 1110/2006 a Tribunalului Cluj.
Comisia pentru analiza notificărilor formulate în baza Legii nr. 10/2001 de la nivelul Ministerului Sănătății a emis decizia nr. EN10373/03.10.2008 de respingere a cererii de restituire în natură a imobilului situat în Cluj N., ., nr. 73, județul Cluj. Prin sentința civilă nr._/3/2008 pronunțată de Tribunalul București s-a admis contestația formulată de Fundația E. G. și s-a anulat Decizia Ministerului Sănătății nr. EN10373/03.10.2008 și a fost obligat M. Sănătății la emiterea unei noi dispoziții prin care să se restituie în natură imobilul situat în Cluj N., . nr. 73-75, județul Cluj. Prin decizia civilă nr. 216A/2010 pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr._/3/2008 M. Sănătății a fost obligat la emiterea unei noi dispoziții conform sentinței civile nr. 1110/13.12.2006 a Tribunalului Cluj. Prin decizia pronunțată în dosarul nr._/3/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de M. Sănătății și de Fundația E. G. împotriva deciziei nr. 216A/22.03.2010 a Curții de Apel București.
În concluzie, în ceea ce privește soluția instanței de fond privind capătul 2 de cerere, respectiv restituirea în natură, recurentul-pârât solicită admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanta Fundația E. G..
Analizând recursul declarat prin prisma criticilor formulate care pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și raportat și la dispozițiile art. 3041 Cod procedură civilă, Curtea de Apel constată că este nefondat, pentru considerentele care vor urma:
Sub aspectul excepției autorității lucrului judecat, invocată cu privire la capătul de cerere referitor la restituirea în natură a imobilului în cauză, Curtea constată că aceasta este nefondată.
Prin sentința civilă nr. 1110/2006 pronunțată de Tribunalul Cluj, atașată la filele 23 și următoarele din dosarul instanței de fond, s-a admis contestația reclamantei, obligându-l pe pârât să emită o dispoziție motivată cu privire la notificarea formulată de către reclamantă pentru acordarea de măsuri reparatorii cu privire la imobilul în cauză, respingându-se ca prematur capătul de cerere referitor la obligarea pârâtului la restituirea în natură a imobilului.
În motivarea măsurii de respingere a acestui capăt de cerere, instanța a reținut că, în ceea ce privește soluția cuprinsă în dispoziția de restituire, aceasta este atribuția exclusivă a unității deținătoare, instanța putând doar să cenzureze ulterior această dispoziție, la solicitarea persoanei îndreptățite dacă este nemulțumită de măsurile acordate. Astfel, pronunțându-se anterior emiterii deciziei, instanța de judecată ar depăși atribuțiile puterii judecătorești și, ca urmare, a respins acest capăt de cerere ca fiind prematur.
Așadar, instanța nu a soluționat pe fond cererea de restituire în natură a imobilului, arătând în mod expres că este necesar prima oară, să se emită dispoziția, atributul activității deținătoarei, la acel moment soluționarea acestei cereri de către instanță fiind prematură.
Considerentele acestei sentințe rămasă irevocabilă lămuresc pe deplin aspectul că instanța nu a respins pe fond cererea de restituire în natură a imobilului în cauză, urmând ca pârâtul M. Sănătății să soluționeze notificarea și sub aspectul: dacă se poate sau nu restitui acest imobil în natură.
Nereținându-se astfel, imposibilitatea acestei restituiri, atâta timp cât nu a fost tranșat fondul cererii de restituire în natură în cadrul acelui dosar, nu se poate reține existența autorității de lucru judecat invocată de către recurentul-pârât.
În ceea ce privește cererea de restituire în natură, pe fondul acesteia, Curtea constată că în mod corect a fost admisă de către Tribunalul București.
Identitatea de persoană în ceea ce o privește pe notificatoare, a fost dovedită, aceasta fiind continuatoarea personalității juridice a Fundațiunii G., în conformitate cu sentința civilă nr. 1110/2006 a Tribunalului Cluj, așa cum, de altfel, a fost confirmat și prin decizia nr. 789/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Aceleași hotărâri au confirmat și faptul că imobilul având nr. topografic 4915 a fost înscris în Cartea funciară cu nr. 248 Cluj, în anul 1938, având ca proprietar Fundațiunea G., înscrierea în cartea funciară având efect constitutiv de drepturi în baza dispozițiilor Decretului-lege nr. 115/1931.
În considerentele sentinței nr. 1110/2006 a Tribunalului Cluj, pe baza probatoriului administrat s-a mai reținut, cu putere de lucru judecat, aspectul întabulării dreptului de proprietate al Statului Român, M. Sănătății, în baza Hotărârii nr. 573 a Consiliului de Miniștri și a adresei nr._/1949, decizia autorității administrative înlocuind acordul de voință sau consimțământul părților și confirmând efectul translativ de drepturi reale al înscrierii în cartea funciară potrivit Decretului-lege nr. 115/1931.
Imobilul în litigiu a trecut fără titlu în proprietatea statului conform dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. i din Legea nr. 10/2001, în mod corect reținându-se că prevederile Hotărârii Consiliului de Miniștri nr. 573/1949 contraveneau dispozițiilor Constituției din 1948 și dispozițiilor art. 481 din cod civil și al Tratatelor internaționale la care România era parte privitoare la dreptul de proprietate.
Imobilul în cauză este înscris în Cartea Funciară cu nr._ (nr. vechi din cartea funciară fiind 248), proprietarul imobilului fiind Statul Român, prin M. Sănătății, imobilul fiind dat în administrarea și folosința Institutului Oncologic Prof. Dr. I. C. conform HG nr. 1707/2006.
În mod corect s-a conchis că acest imobil poate fi restituit în natură în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, stabilindu-se obligația legală pentru reclamant de a menține afectațiunea actuală a imobilului pentru o perioadă de 5 ani de la data restituirii imobilului.
Față de aceste considerente, Curtea de Apel București a respins recursul ca nefondat conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-pârât M. Sănătății împotriva sentinței civile nr. 987/30.04.2013, pronunțată de Tribunalul București – Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Fundația G..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 18.09.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
G. D. M. M. A. M. S. G.
GREFIER,
M. D.
Red. SG
Tehnored. PS 2 ex.
23.09.2014
Jud. fond: R. E. G.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 1388/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Legea 10/2001. Decizia nr. 1369/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
