Modificare act constitutiv persoană juridică. Decizia nr. 8/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 8/2015
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ nr.8 A
Ședința publică de la 15.01.2015
Curtea constituită din :
PREȘEDINTE - G. S.
JUDECĂTOR - M. H.
GREFIER - S. R.
Pe rol fiind pronunțarea asupra apelului declarat de apelanta U. NAȚIONALĂ A PATRONATELOR CU CAPITAL PRIVAT DIN ROMÂNIA, împotriva încheierii de ședință din data de 17.07.2014, pronunțate de către Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata FEDERAȚIA PATRONATULUI ROMÂN.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 13.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 15.01.2015, hotărând următoarele:
CURTEA
Asupra apelurilor civile de față:
Prin cererea înregistrată la data de 02.07.2014 pe rolul Tribunalului București,secția a IV-a civilă, sub nr._, petenta Federația P. Român a solicitat pronunțarea unei hotărâri prin care să se ia act de modificările aduse Statutului și Componenței Consiliului Director al federației, conform procesului-verbal și hotărârii Forumului Național/Consiliului Național din 26.06.2014 ,desfășurat la Sibiu,Hotel Continental-Forum.
În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr.62/2011,Titlul III,art.59 pct.5-7.
În susținerea cererii s-au depus:Statut actualizat; Anexa 1 la Statut; Procesele-verbale ale ședinței Forumului/Consiliului Național; documente subsecvente; hotărârea de acordare personalitate juridică și hotărârile de modificare ulterioare; tabel de prezență Forum; documente fondator cooptat; documente justificative în susținerea Hotărârii Forumului/Consiliului Național.
La data de 17.07.2014, a depus cerere de intervenție în interes propriu U. Națională a Patronatelor cu Capital Privat din România.
Prin cererea de intervenție astfel depusă s-a solicitat respingerea cererii petentei, de înregistrare a modificărilor aduse Statutului și componenței Consiliului Director al acesteia din urmă.
A susținut titulara cererii de intervenție că are calitatea de membru fondator al federației petente, și nu a fost invitată, înștiințată sau convocată spre a participa la lucrările forumului Național al FPR. Conform Statutului FPR, titulara cererii de intervenție are dreptul ca un reprezentant al său să candideze la una dintre funcțiile FPR, acest drept fiindu-i îngrădit prin neinvitarea sa la Forumul Național.
Totodată, s-a arătat că președintele Uniunii Naționale a Patronatelor cu Capital Privat din România este, de drept, vicepreședinte al Consiliului Național al FPR, potrivit actului autentificat prin închieierea cu nr. 1578/30.03.2007, precum și că dreptul de a modifica/completa Actul Constitutiv și Statutul aparține Consiliului Național, și nu „Forumului”.
Cu referire la Forumul Național în cadrul căruia s-au adoptat mofificările a căror înregistrare a fost cerut de petentă, s-a susținut prin cererea de intervenție că nu a fost legal constituit și pentru că nu a fost comunicată „norma de reprezentare la forum; nu a avut cvorum legal de lucru; convocarea nu a fost făcută în termen și statutar; invitațiile nu au fost transmise către membrii de drept.
În ședința publică din data de 17.07.2014, a fost pusă în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție astfel formulate.
Prin încheierea de ședință pronunțată la aceeași dată, prima instanță a dispus în sensul respingerii cererii de intervenție formulată de UNPCPR, ca inadmisibilă.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că analiza cererii petentei se rezumă la verificarea formală a îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 59 alin. 7 din Legea 62/2011 și, pe de altă parte, eventuala nelegalitate a hotărârii Consiliului Național din 26.06.2014, prin prisma celor invocate de titulara cererii de intervenție, sunt aspecte de natură contencioasă ce pot fi analizate exclusiv într-o procedură contencioasă prin care intervenienta își poate realiza dreptul pretins lezat.
Prin sentința civilă nr. 20 Fed/10.09.2014, a fost admisă cererea formulată de petenta Federația P. Român.
S-a luat act de modificările aduse Statutului și componenței Consiliului Director al Federației P. Român în temeiul procesului-verbal și al Hotărârii Forumului Național/Consiliului Național din 26.06.2014 desfășurat la Sibiu .
S-a dispus înscrierea acestor modificări în Registrul Federațiilor aflat la Grefa Tribunalului București.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut în esență că:
Potrivit art. art. 59 alin. 5 din Legea nr. 62/2011: „Organizațiile patronale sunt obligate să aducă la cunoștința judecătoriei sau a Tribunalului Municipiului București, după caz, unde s-au înregistrat în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum și orice schimbare în componența organului de conducere.
Potrivit art.59 alin.7 din același act normativ: „ Cererea privind modificarea statutelor și/sau a componenței organelor de conducere ale organizațiilor patronale va fi însoțită de următoarele documente, în două exemplare, semnate pentru conformitate pe fiecare pagină de către împuternicitul special desemnat de organul de conducere:
a) procesul-verbal al ședinței statutare a organului abilitat să hotărască modificarea statutului și/sau a componenței organelor de conducere;
b) copie a hotărârii judecătorești de dobândire a personalității juridice și copie a ultimei hotărâri judecătorești de modificare a statutului sau a componenței organelor de conducere, după caz;
c) statutul, în forma modificată;
d) lista cu membrii organului de conducere care va cuprinde numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul și funcția/profesiunea.
S-a constatat că modificările aduse statutului Federației P. Român în temeiul procesului-verbal și al Hotărârii Forumului Național/Consiliului Național din 26.06.2014 desfășurat la Sibiu respectă dispozițiile legale în vigoare, motiv pentru care a admis cererea și a luat act de modificările aduse statutului petentei și componenței Consiliului Director al Federației
S-a dispus înscrierea acestor modificări în Registrul Federațiilor aflat la Grefa Tribunalului București.
Împotriva acestei sentințe, precum și împotriva încheierii pronunțate la data de 17.07.2014, a declarat apel titulara cererii de intervenție, U. Națională a Patronatelor cu Capital Privat din România.
Prin apelul formulat împotriva încheierii pronunțate la data de 17.07.2014, se susține în esență că:
Hotărârea atacata, este greșita, încălcă dreptul apelantei de a-și apăra interesele și drepturile și înlătură, fără a fi cercetate suspiciunile și faptele prezentate de aceasta, ceea ce poate duce la o soluție pe fond eronata.
Au fost încălcate prevederile art.536, alin.2 din NCPC, care prevede expres ca instanța are dreptul sa asculte orice persoana care poate sa aducă lămuriri în cauză, precum și pe acelea ale căror interese ar putea fi afectate de hotărâre, conform art.532, alin. 2 din NCPC, așa cum este situația apelantei.
Instanța nu a cercetat suficient de temeinic faptele și împrejurările prezentate de apelantă, acestea aflându-se în legătura directa cu analizarea și verificarea suplimentară a actelor depuse la dosarul cauzei
Instanța nu a ținut cont de faptul ca apelanta nu este intervenientă din exterior, ci din interiorul federației, ca membrii ale căror drepturi au fost încălcate, de la care și cu care ar fi putut să lămurească multe, aspecte de fond, formă și legalitate ale dosarului aflat pe rol și observă, declarat în stare de judecata.
Soluția data de instanța de fond este greșita, nu face altceva decât să prelungească o procedura judiciara, ceea ce nu este în interesul petentei, intervenientei sau instanțelor, însemnând eforturi suplimentare nejustificate, materiale, umane.
Admisibilitatea în principiu, este un instrument creat să ajute instanța de fond în a avea în față mai multe opinii despre cauza ceea ce ar conduce la o soluție dreapta.
Judecarea cererii de intervenție odată cu fondul era soluția care ar conduce instanța spre o decizie în deplina cunoștința a tuturor elementelor necesare în luarea hotărârii.
Apelanta apreciază că intervenția sa este îndreptățită și nu consideră ca libertatea de exprimare și exercitarea drepturilor ca fiind inadmisibila. Intervenția sa în aceasta cauza necontencioasă este motivată de posibilitatea furnizării de informații și explicitarea unei stări de fapt, pentru lămurirea unor aspecte pe care onorata instanța nu are de unde să le cunoască decât prin ascultarea apelantei.
Petenta nu a negat apartenența apelantei ca membru al federației, ci a punctat același lucru afirmat de apelantă, că exista neînțelegeri între „președintele" federației și cel al UNPCPR.
Se susține că instanța de fond ar fi trebuit să o asculte pe apelantă, să o întrebe, să-și clarifice aspectele invocate de aceasta, mai mult să o consulte asupra unor aspecte cum ar fi faptul ca aceasta federație din 2006 și până în prezent nu a mai venit în fața instanței, deși toate mandatele statutare sunt de cinci ani, iar instituția interimatului nu este prevăzuta în statut; ultima data, președintele a fost ales, statutar, în cvorum legal în anul 2004.
În deschiderea cauzei instanța a întrebat petenta, de ce nu se afla ia dosar ultima hotărâre a instanței ci doar cea de înființare a federație (fapt care dovedește ca instanța a studiat dosarul și deja avea unele semne de întrebare și neclarități). Răspunsul apărătorului petentei a fost acela ca nu mai exista alta hotărâre. Răspunsul corect la întrebarea instanței era dat în motivarea cererii de intervenție.
În drept, au fost invocate dispozițiile NCPC; art.536, alin 2, art. 532, alin. 2, art. 480, alin. 2 și alin. 6, în raport de dispozițiile art. 64, alin. 4.
Prin apelul formulat împotriva sentinței civile nr.20 FED/10.09.2014 se susține în esență că:
Instanța de fond nu a cercetat suficient și temeinic speța în cauza, sau acesteia i s-au prezentat documente fabricate, modificate sau nereale deoarece: Forumul de la Sibiu nu a fost convocat statutar; Forumul de la Sibiu, nu s-a desfășurat statutar neavând cvorum de lucru; Forumul de la Sibiu a luat decizii peste competențele stabilite de statut; Forumul de la Sibiu a luat decizii ilegale ce nu pot fi validate de o instanța.
Astfel: Apelanta U. Naționala a Patronatelor cu Capital Privat din România nu a fost convocată, încunoștințată sau invitata în vreun fel să participe la lucrările „Forumului Național" al FPR, sau al Consiliului Național, deși este membru fondator al Federației petente. .
Conform art. 14 alin. 2 din statutul FPR, apelanta are dreptul ca un reprezentant al său să candideze la una din funcțiile din F.P.R, drept ce i-a fost îngrădit prin neinvitarea la Forumul Național.
U. Națională a Patronatelor cu Capital Privat din România, conform modificărilor Statutului FPR, din anul 2006, prin încheierea din dosarul nr._/3/2006, are drept de vot în temeiul, art. 171 alin.(4) în Forumul Național, drept îngrădit de „conducerea FPR ".
De asemenea, se susține că Președintele Uniunii Naționale a Patronatelor cu Capital Privat din România, conform art. 16, alin. d), este de drept vicepreședinte al CONSILIULUI N. al F.P.R.
Mai mult, apelanta învederează instanței ca în temeiul art.17, alin (2), litera a)
Dreptul de a modifica/completa, Actul Constitutiv și Statutul aparține Consiliului Național nu „Forumului " .
Consiliul Național, în conformitate cu Art. XVII Art. 18 indice (1) alin c), este constituit „din totalitatea președinților de organizații patronale din PR".
Forumul desfășurat la Sibiu putea doar să aleagă președintele dacă acest „forum” s-ar fi desfășurat statutar și mai ales convocat legal. Având în vedere cele enumerate mai sus apelanta consideră „Forumul " ilegal constituit deoarece:
Nu au fost convocați membrii de drept ai conducerii executive și reprezentanții de drept ai membrilor fondatori și componenți ai federației;
Forumul nu a fost convocat statutar întrucât nu exista comunicarea deciziei de convocare emisa de Consiliul Național;
Nu a avut cvorum statutar de lucru nefiind comunicata în scris norma de reprezentare pentru forum, deoarece FPR pretinde ca are aproximativ 3000 de membrii persoane juridice.
Forumul a luat decizii dincolo de prevederile statutare;
Reprezentantul legal al UNPCPR, nu a fost invitat, nu a fost convocat și nu a participat la vreo „adunare" legal convocata și statutar constituita a FPR /PR deși avea dreptul;
Convocarea Forumului nu a fost hotărâta în termen și procedura statutara:
Invitațiile de participare au fost transmise către membrii de drept (doar selectiv).
Precizează apelanta că mandatul de președinte al lui G. N. a expirat din anul 2009; acesta a încercat în mai multe rânduri să se „realeagă ca președinte", dar nu a îndrăznit să vina în fața instanței, deoarece așa zisele adunări nu erau legale, statutare și nu aveau cvorum de lucru.
Din 2009 și până în prezent, PR/FPR funcționează fără un președinte statutar ales.
Ultima corespondență primita de apelantă de la FPR, în 05-06-2014 (deși în numărul de înregistrare era înscrisa data de 07-05-2014) îi propunea retragerea UNPCPR din FPR și a reprezentanților din Colegiu Director și din toate funcțiile din FPR.
Dovada calității apelantei de membru FPR nu este contestata.
G. N. îi comunica apelantei și faptul ca vechiul Consiliu Director a fost dizolvat. Consiliul Director nu poate fi dizolvat neexistând prevedere statutara în acest sens.
Forumul de la Sibiu, s-a desfășurat pentru lansarea unui proiect European a fost „grefat" pe aceasta lansare de proiect o cheltuiala și un așa-zis F. N. al FPR.
Deși G. N. are mandatul expirat din anul 2009, a întreprins acțiuni și a desfășurat activități, a dispus cheltuirea fondurilor federației, a dispus investiții, parteneriate și asocieri fără a consulta organele de conducere legal alese.
La data prezentului înscris, mai toate acțiunile președintelui G. N. sunt contestate în instanță.
Apelanta solicită să se ia act că, din anul 2006 și până în prezent, FPR/PR nu a mai avut nicio activitate menționata în Registrul Național Federații, ca nu au existat Adunări generale anuale pentru descărcare de gestiune, aprobarea bilanțului și a bugetului.
Ceilalți membrii consemnați în Registrul Național Federații, nu au nicio legătura cu actul decizional al FPR, nefiind convocați, consultați în forurile statutare.
Dovada celor afirmate este componența „noului organ de conducere ales la Sibiu, și validat prin Soluția instanței Tribunalului București ": G. N. – președinte; S. N. - prim - vicepreședinte (fiul președintelui); A.-M. P. N. - secretar general (nepoata președintelui și fiica prim-vicepreședintelui)
Menționează apelanta că în ședința Forumului de la Sibiu nu se puteau lua decizii cu privire la Statut, membrii fondatori și membrii consiliului director. În forum se alege doar președintele, iar acesta numește doi prim-vicepreședinți (conform art.17 pag. 9 și 10 din statut).
Federația P. Român, contrar prevederilor Statului în Forumul de la Sibiu a hotărât ilegal: revocarea în întregime a Statutului FPR; adoptare în întregime un nou Statut; eliberarea din funcție a membrilor fondatori ilegal; primirea/validarea de noi membrii fondatori.
Față de aceste aspecte prezentate mai sus, consideră apelanta ca „Forumul F.P.R. de la Sibiu", a fost de fapt o adunare de constituire a unei noi organizații, cu un alt Statut, cu alți fondatori
Se mai arată că interesul apelantei de membru este legitim și întemeiat pe statut: de a fi respectat statutul organizației din care face parte apelanta; de a fi respectata Legea; de a-i fi respectate drepturile conferite de lege și Statutul F.P.R.; de a avea neîngrădit accesul și participarea la deciziile F.P.R.; de a-i fi respectata libertatea de opinie în F.P.R.; de a-i fi respectata libertatea de exprimare prin vot în F.P.R.; de a putea exercita dreptul la apărare în fata unor acuzații în fata colegilor din F.P.R.; de a apara dreptul de a alege și a fi ales al reprezentanților apelantei în F.P.R.; De a cere și susține ca Legea sa fie respectata în FPR.
Având în vedere, motivele expuse anterior, se solicită: Casarea sentinței pronunțata de Tribunalului București la data de 10.09.2014, și respingerea cererii formulata de Federația P. Român, ca nefiind admisibilă și neîntemeiata.
În drept, apelul a fost întemeiat pe prevederile NCPC, precum și prevederile Legii nr.62/2011.
Analizând apelurile în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate și de dispozițiile art. 479 alin. 1 raportat la art. 534 alin. 2 din C.pr.civ., Curtea reține următoarele:
În speță, prima instanță a fost sesizată de către petenta intimată cu cererea având ca obiect solicitarea de a se lua act de modificările ce au fost aduse Statutului și componenței Consiliului Director, conform hotărârii adoptate în acest sens de către Forumul Național/Consiliul Național din 26.06.2014, desfășurat la Sibiu.
Cererii astfel formulate de petenta intimată i-au fost anexate acte doveditoare.
C. legal al soluționării unui astfel de demers procesual este reprezentat de dispozițiile art. 59 din Legea nr. 62/2011 (Legea dialogului social), care la alin. 5 și 6 prevăd că „ (5) Organizațiile patronale sunt obligate să aducă la cunoștința judecătoriei sau a Tribunalului Municipiului București, după caz, unde s-au înregistrat în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum și orice schimbare în componența organului de conducere.
(6) Instanța prevăzută la alin. (5) este obligată să menționeze în registrul special prevăzut la alin. (1) modificările din statut, precum și schimbările din componența organului de conducere al organizației patronale”.
Legea specială menționată stabilește și actele necesar a fi depuse pentru susținerea unei cereri prin care se sesizează instanța competentă, însă nu conține reglementări referitoare la procedura după care se analizează și soluționează o astfel de cerere prin care se solicită instanței să ateste luarea la cunoștință în privința modificărilor organizațiilor patronale și să dispună efectuarea mențiunilor corespunzătoare în registrul special de evidență a organizațiilor patronale.
Astfel, Curtea constată că Legea cadru în materie nu prevede posibilitatea unor terțe persoane de a interveni în procedura de verificare a legalității cererii de modificare a actului constitutiv sau a statutului organizației patronale, însă nici nu interzice expres această posibilitate.
Prin art. 536 alin. 2 din C.pr.civ, este instituită regula potrivit căreia „materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse acelor dispoziții, care se vor completa cu cele ale prezentei cărți”.
Pe de altă parte, potrivit art. 2 alin. 2 din același cod „… dispozițiile prezentului cod se aplică și în alte materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrarii”.
În lumina dispozițiilor procedurale enunțate, și ținând seama de faptul că legea specială nu conține vreo dispoziție derogatorie de la dispozițiile de drept comun (care se regăsesc în Codul de procedură civilă), Curtea constată că procedura după care trebuie judecată cererea petentei intimate este cea de drept comun, și anume – ținând seama că prin această cerere nu se urmărește stabilirea unui drept potrivnic față de alte persoane - procedura care își găsește reglementarea în cap. III al Codului de procedură civilă (din 2013) – art. 527-537 - intitulat „procedura necontencioasă”.
Ținând seama de faptul că, în derularea procedurii în care era soluționată cererea astfel formulată de petentă, a fost depusă cererea de intervenție în interes propriu formulată de U. Națională a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), prima instanță era ținută a observa prevederile art.531 din C.pr.civ., conform cărora „dacă cererea, prin însuși cuprinsul ori prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge”.
Din interpretarea literală a acestei din urmă norme juridice rezultă cu evidență că legiuitorul permite ca, în derularea procedurii grațioase, să intervină terțe persoane, invocând obiecții relativ la cererea supusă analizei.
Mai mult decât atât, formularea unei astfel de obiecții produce și consecințe juridice cu privire la soluția ce trebuie pronunțată în privința cererii formulate pe cale principală (necontencioasă), concluzia care se desprinde din recunoașterea de către legiuitor a unor astfel de efecte juridice esențiale fiind aceea că intervenția nu numai că este admisibilă, dar instanța în fața căreia se intervine (în cadrul procedurii necontencioase) este ținută a evalua respectiva intervenție spre a aprecia dacă ea conține obiecții de natură a avea relevanță asupra soluției ce urmează a o pronunța asupra cererii principale.
Astfel, deși corectă aprecierea primei instanțe în sensul că, în cadrul procesual determinat de sesizarea realizată prin efectul cererii petentei, avea de analizat numai îndeplinirea condițiilor formale prevăzute de art. 59 alin. 7 din Legea 62/2011, și că nu putea proceda la analiza - prin prisma argumentelor de natură contencioasă - legalității Hotărârii de modificare a Statutului și a componenței organelor de conducere ale federației petente, concluzia reținută pe baza acestor constatări a fost una greșită, contrară prevederilor art. 531 din C.pr.civ.
Față de aceste considerente, Curtea constată că soluția de respingere a cererii de intervenție, ca inadmisibilă, este consecința neobservării acestei norme procedurale - aplicabilă în speță ca normă de drept comun ce nu este înlăturată de la aplicare prin tr-o reglementare specială derogatorie -, care prevede în mod explicit posibilitatea terților de a interveni spre a aduce la cunoștința instanței obiecții relativ la cererea analizată.
Pe cale de consecință, urmează a se constata că apelul declarat împotriva încheierii pronunțate la data 07.07.2014 este fondat și, în conformitate cu prevederile art. 480 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va dispune admiterea acestuia și schimbarea soluției pronunțate în privința cererii de intervenție, în sensul admiterii în principiu a acesteia.
Având în vedere că prin cererea de intervenție s-a contestat însăși legalitatea Hotărârii (adoptate de organul de conducere al federației petente) referitoare la modificările a căror înregistrare a fost solicitată prin cererea principală, și contestarea astfel realizată plasează respectivul act juridic – ce este determinant în analiza ce trebuie realizată potrivit prevederilor art. 59 alin. 7 din Legea 62/2011 – în sfera contenciosului judiciar, iar jurisdicția grațioasă pendinte nu permite tranșarea litigiului contencios astfel configurat, Curtea constată că devin aplicabile prevederile art. 531 teza finală din C.pr.civ., în raport de care cererea petentei se impune a fi respinsă.
Altfel spus, întrucât admiterea în principiu a cererii de intervenție în interes propriu atrage caracterul contencios al procedurii, în cadrul procesual pendinte, nu mai este posibilă soluționarea sub aspectul fondului, nici a cererii principale, dar nici a intervenției realizate, părțile trebuind să își realizeze pretențiile și apărările aferente într-un cadru procesual legal adecvat.
Pentru ansamblul acestor considerente, în temeiul art.480 Cod procedură civilă, Curtea va admite și apelul promovat împotriva sentinței, reținând că prima instanță de judecată a pronunțat o hotărâre nelegală, motiv pentru care va dispune schimbarea ei în sensul că va fi respinsă cererea petentei, aceasta având caracter contencios, soluție care determină inutilitatea cercetării a celorlalte motive de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile formulate de apelanta U. NAȚIONALĂ A PATRONATELOR CU CAPITAL PRIVAT DIN ROMÂNIA, împotriva încheierii din data de 17.07.2014 și împotriva sentinței civile nr.20 FED/10.09.2014, pronunțate de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimata – petentă FEDERAȚIA P. ROMÂN.
Schimbă în tot sentința și încheierea apelate, în sensul că admite cererea de intervenție în sensul că respinge cererea, ca nefondată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.01.2015.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
G. S. M. H.
GREFIER
S. R.
Red.G.S.
Tehdact.R.L./G.S.
5 ex./_
TB-S.4 – L.I.-C.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 12/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 37/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
