Partaj judiciar. Decizia nr. 328/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 328/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-02-2012 în dosarul nr. 328/2012
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 328
Ședința publică de la 22 februarie 2012
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - I. A. H. P.
JUDECĂTOR - E. V.
JUDECĂTOR - A. D. T.
GREFIER - Ș. P.
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află pronunțarea recursurilor declarat de recurenții-reclamanți FĂRTĂȚESCU V.-N., FÂRTĂȚESCU D.-N., FĂRTĂȚESCU E. A. și de recurenții-pârâți A. V., A. S., A. M. L., împotriva deciziei civile nr.590 din 26.05.2010, pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații - pârâți A. C., A. A. și cu intimații-intervenienți C. B., C. N. și . SRL.
P. are ca obiect – partaj judiciar.
Dezbaterile cauzei și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 1.02.2012, fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie, când, curtea, pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la 8.02.2012, 15.02.2012 și apoi la 22.02.2012, hotărând următoarele:
CURTEA,
Asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București la data de 25.10.2007 sub nr._, reclamanții FĂRTĂȚESCU V. N., FĂRTĂȚESCU D. N., FĂRTĂȚESCU E. A. și A. M. L. au chemat în judecată pe pârâții A. V. și A. S., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului compus din teren în suprafață de 600 mp, situat în București, ., fost Apusului nr. 40, sector 6 și asupra imobilului situat în București, ., sector 6, compus din teren în suprafață de 300 mp și o construcție formată din 2 camere și dependințe, în sensul atribuirii în proprietatea reclamanților a imobilului situat în ., sector 6, iar în proprietatea pârâților a terenului situat în ., fost Apusului 40, sector 6.
La termenul de judecata din data de 11.01.2008, pârâții A. V. și A. S. au depus întâmpinare (filele 64 - 65), prin care au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivarea întâmpinării, pârâții au arătat că cele două imobile din litigiu au fost dobândite de autorii reclamanților Fărtățescu G. și Fărtățescu M., în timpul căsătoriei,având contribuții egale, însă fără a preciza reclamanții titlul cu care aceștia au dobândit cele două imobile.
Au precizat pârâții că au făcut numeroase demersuri pentru a obține un titlu pentru imobilul din ., sector 6, însă fără succes. În atare situație, instanța nu poate să le atribuie reclamanților imobilul solicitat, care nu există în realitate.
Cu privire la înstrăinarea imobilului compus din teren în suprafață de 600 mp, situat în București, ., sector 6, s-a menționat că înstrăinarea a avut loc cu mult timp înainte de a se stabili calitatea de așa-ziși moștenitori a reclamanților, vânzarea s-a făcut în limite legale, de altfel nu a fost contestată, astfel încât această vânzare s-a făcut din culpa reclamanților, atâta timp cât nu au pus interdicție de vânzare în cartea funciară, această atitudine echivalând cu darea consimțământului în vederea înstrăinării.
La termenul de judecată din data de 25.01.2008, reclamanții au depus la dosar cerere precizatoare (fila 99), prin care au arătat că imobilul - teren în suprafață de 600 mp se află situat în ., București, sector 6 și nu în . (fostă Apusului nr. 40), sector 6, cum a fost indicat în cererea de chemare în judecată.
La data de 22.02.2008 cauza a fost suspendata în baza art. 242 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, pentru lipsa nejustificata a părților, fiind repusă pe rol la data de 06.03.2009.
La termenul de judecată din data de 06.03.2009, reclamanții au depus la dosar cerere modificatoare a acțiunii (filele 149 - 150), prin care au solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâți, a numiților A. C. și A. A., având în vedere că aceștia au fost beneficiarii inițiali ai imobilului din București, ., sector 6, pe care l-au cumpărat de la pârâții A. V. și S., dar a existat și o promisiune de vânzare pentru celălalt imobil din ., sector 6, pe care nu au putut însă să îl achiziționeze datorită faptului că nu au fost în posesia titlului de proprietate. De asemenea, din discuțiile purtate cu pârâții, a rezultat faptul că s-ar fi încheiat o vânzare - cumpărare de drepturi succesorale cu A. S. și V., astfel încât se impune citarea acestora pentru ca hotărârea să le fie opozabilă.
La data de 20.03.2009 numita Ș. D. A. a depus la dosar cerere de intervenție în interes propriu (filele 186 - 188) prin care a solicitat să se constate, în temeiul art. 111 Cod procedură civilă, că are o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva pârâților A. V. și A. S. și să se dispună realizarea dreptului de creanță prin valorificarea bunului, ce va cădea în lotul pârâților, până la concurența sumei de 12.000 euro (echivalentul în lei la data efectuării plății), precum și a sumei de 4.037 lei și a cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces.
De asemenea, intervenienta a solicitat să se dispună instituirea unui sechestru judiciar asupra imobilului ce va cădea în lotul debitorilor săi, respectiv A. V. și S..
Prin sentința civilă nr. 2298/02.04.2008, pronunțată de Judecătoria Sector 6 București în dosarul nr._, instanța a admis cererea intervenientei, având ca obiect rezoluțiunea antecontractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 966/07.03.2005 la BNP I. D. și obligarea pârâților la plata sumei de 12.000 euro, precum și la plata sumei de 4.037 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
A menționat intervenienta că sentința menționată mai sus a fost investită cu formulă executorie, însă până în prezent, aceasta nu și-a realizat dreptul de creanță împotriva debitorilor săi, întrucât aceștia au refuzat să facă plata de bună voie.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 1718, art.1719 Cod civil, art. 49 - 56, art.111, art. 598 și urm. Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din data de 10.04.2009, intervenienta Ș. D. A. a depus la dosar cerere precizatoare la cererea de intervenție în interes propriu (fila 201), prin care a arătat că solicită să se dispună instituirea unui sechestru judiciar asupra imobilului ce va cădea în lotul debitorilor, respectiv al pârâților A. V. și A. S.. De asemenea, a solicitat, în conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces.
La același termen de judecată, reclamanții au depus la dosar cerere precizatoare a obiectului acțiunii (fila 203), prin care au solicitat partajarea bunurilor succesorale rămase de pe urma defuncților Fărtățescu G. și Fărtățescu M. cuprinse în certificatul de moștenitor nr.1376/1987, astfel cum a fost modificat prin decizia civilă nr. 211/2007 și ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile cuprinse în masa succesorală, respectiv suma de 50.000 lei încasată de Fărtățescu M., urmând ca partea actualizată ce i se cuvine să fie dedusă din valoarea sultei datorată pârâților; atribuirea către pârâți a imobilului situat în . (actual nr. 18), sector 6, cu obligarea acestora la plata sultei ce li se cuvine, precum și atribuirea către reclamanți a imobilului situat în ., sector 6, cu obligarea acestora la plata unei sulte către pârâți.
La data de 23.04.2009, pârâții A. C. și A. A. au depus întâmpinare (filele 213 - 214), prin care au solicitat ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în București, ., sector 6, în sensul atribuirii către aceștia a imobilului întrucât dețin 75% din imobil, cu obligarea lor la plata unei sulte către reclamanți pentru diferența de 25%, la valoarea la care va fi evaluat în cadrul expertizei care urmează a fi efectuată.
La termenul din data de 22.05.2009, pârâții A. C. și A. A. au depus la dosar o cerere (fila 271), prin care au solicitat introducerea în cauză în calitate de intervenienți în nume propriu a numiților C. B. și C. N., întrucât prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 346/16.02.2007 la Biroul Notarial Confides, imobilul situat în ., sector 6 a fost înstrăinat către aceștia.
De asemenea, reclamanții au depus la dosar cerere de chemare în judecată a altor persoane (fila 280), solicitând introducerea în cauză, în calitate de intervenient în nume propriu, a S.C A. L. Expim S.R.L, pentru ca hotărârea să îi fie opozabilă.
La termenul de judecată din data de 02.10.2009, pârâții A. C. și A. A. au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție pe care instanța a unit-o cu fondul cauzei, în baza art. 137 alin. 2 Cod procedură civilă.
Prin sentința civilă nr. 7397/16.10.2009 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 6 București a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanții Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A., A. M. L., împotriva pârâților A. V. și A. S., A. C. și A. A. și intervenientilor în nume propriu C. B. și C. N. și S.C A. L. Expim S.R.L; a admis cererea de chemare în judecată a altor persoane, formulată de pârâții A. C. și A. A., în contradictoriu cu intervenientii în nume propriu C. B. si C. N.; a admis cererea de chemare în judecată a altor persoane, formulată de reclamanți, în contradictoriu cu intervenienta în nume propriu S.C A. L. Expim S.R.L; a constatat că reclamanții și pârâții A. C. și A. A. sunt coproprietari asupra imobilului situat în București, ., sector 6, compus din teren în suprafață de 580 mp (din acte 600 mp), în valoare de 348.000 euro și a imobilului situat în București, ., sector 6, compus din teren în suprafață de 300 mp și construcție cu 3 camere și dependințe și anexe gospodărești, în valoare de 140.760 euro, reclamanții deținând cota indiviză de 1/4 din imobile, iar pârâții A. C. și A. A. deținând cota indiviză de 3/4 din imobile; a dispus sistarea stării de indiviziune a părților asupra imobilelor; a atribuit reclamanților în deplină proprietate și posesie imobilul situat în București, ., sector 6, compus din teren în suprafață de 300 mp și construcție cu 3 camere și dependințe și anexe gospodărești; a atribuit pârâților A. C. și A. A. în deplină proprietate și posesie imobilul situat în București, ., sector 6;a obligat reclamanții să plătească pârâților A. C. și A. A., cu titlu de sultă, suma de 18.570 euro, în echivalent lei la data plății efective, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii; a respins acțiunea cu privire la suma de 50.000 lei depusă la CEC nr. 660-209-_/28.10.1983, ca neîntemeiată; a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții A. C. și A. A., ca neîntemeiată; a obligat pârâții A. S., A. V., A. C. și A. A. să plătească reclamanților suma de 1279,825 lei, reprezentând cheltuieli de judecată; a respins cererea pârâților A. C. și A. A. și a intervenientei S.C A. L. Expim S.R.L de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._.07.1943 de Tribunalul I. - Secția Notarială (filele 67 - 68), soții Fărtățescu G. și M. au cumpărat terenul în suprafață de 300 mp situat în comuna Militari, ..
Ulterior, prin actul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 4377/12.11.1963 de fostul notariat de Stat al Raionului 16 Februarie București (fila 66), soții Fărtățescu G. și M. au cumpărat terenul loc de casa situat în București, ., Raionul 16 Februarie, în suprafață totală de 300 mp.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză specialitatea topografie întocmit în cauză de către expertul F. R., precum și a relațiilor furnizate de către Serviciul Public de Evidență Fiscală Local al sectorului 6, cele două suprafețe de teren a cate 300 mp fiecare se regăsesc în prezent la adresa din București, ., sector 6, terenul fiind în suprafață reală de 580 mp, cu o valoare de 348.000 euro.
Prin actul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr._/22.05.1943 de Tribunalul I. - Secția Notariala (filele 197 - 198), soții Fărtățescu G. și M. au cumpărat terenul în suprafața de 300 mp situat în . Coconasu, . cest teren, soții Fărtățescu au construit cu mijloace proprii o casă cu două camere și dependințe.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză specialitatea construcții întocmit în cauză de către expertul I. S., precum și a relațiilor furnizate de către Serviciul Public de Evidența Fiscală Local al sectorului 6, în prezent imobilul ce a format obiectul actului de vânzare - cumpărare nr._/22.05.1943 se afla în București, ., sector 6 și are o valoare de 140.760 euro.
Prin certificatul de moștenitor nr. 1376/19.11.1987 (fila 9) eliberat de fostul Notariat de Stat Local al sectorului 6 s-a constatat că de pe urma defunctului Fărtățescu G., decedat la data de 05.07.1985, a rămas ca unică moștenitoare soția sa supraviețuitoare Fârtățescu M., căreia îi revine întreaga masa succesorală rămasa de pe urma defunctului, compusă din: cota indiviză de ½ din suma de 50.000 lei depusă la CEC pe libretul CEC 660-209-_; cota indiviză de ½ din terenul fără construcție în suprafață de 600 mp situat în București, ., fosta ., sector 6; cota indiviză de ½ din imobilul situat în București, ., sector 6, compus din teren în suprafață de 300 mp și construcție cu 2 camere și dependințe.
Prin decizia civilă nr. 211/19.02.2007 (filele 5 - 8) pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr._/3/2005, rămasă irevocabilă, s-a dispus anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 1376/19.11.1987, în partea referitoare la moștenitori, constatându-se că au calitatea de moștenitori legali ai defunctului Fărtățescu G. soția sa supraviețuitoare Fârtățescu M., cu o cotă succesorală de 1/2 și colateralii privilegiați Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A. și A. M. L., cu o cotă succesorală de 1/2.
În urma pronunțării deciziei civile nr. 211/19.02.2007, a fost eliberat certificatul de moștenitor nr. 95/18.09.2007 (fila 10) de către BNP E. Mircica, prin care s-a stabilit că de pe urma defunctului Fărtățescu G. au rămas ca moștenitori legali Fârtățescu M., în calitate de soție supraviețuitoare, cu o cotă succesorală de 1/2 și Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A. și A. M. L., în calitate de colateralii privilegiați, cu o cotă succesorală de 1/2, masa bunurilor succesorale fiind cea declarată în certificatul de moștenitor nr. 1376/19.11.1987.
La data de 11.04.2004 a decedat și numita Fârtățescu M., lăsând ca moștenitori pe pârâții A. S. și A. V., în calitate de legatari universali, astfel cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 180/13.05.2004 eliberat de BNP I. D. (fila 12).
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 90/19.01.2007 de BN Confides (filele 151 - 154), soții A. S. și A. V. au vândut numitului A. C., căsătorit cu A. A., terenul în suprafață de 600 mp situat în București, . (fost nr. 126), sector 6.
Ulterior, prin contractul de vânzare - cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 1705/14.04.2008, soții A. S. și A. V. au vândut pârâtului A. C. universalitatea (patrimoniul defunctei) bunurilor moștenite de pe urma defunctei Fârtătescu M., decedată la data de 11.04.2004.
În aceste condiții, urmare a succesiunilor succesive, precum și a vânzării drepturilor succesorale intervenite între părți, instanța a constatat că reclamanții și pârâții A. C. și A. A. sunt coproprietari asupra imobilului situat în București, ., sector 6, compus din teren în suprafață de 580 mp (din acte 600 mp), în valoare de 348.000 euro și a imobilului situat în București, ., sector 6, compus din teren în suprafață de 300 mp și construcție cu 3 camere și dependințe și anexe gospodărești, în valoare de 140.760 euro, reclamanții deținând cota indiviză de 1/4 din imobile (1/2 din 1/2, dobândita prin moștenire de la defunctul Fărtățescu G.), iar pârâții A. C. și A. A. deținând cota indiviză de 3/4 din imobile (prin cumpărare de drepturi succesorale de la A. S. și A. V., care au moștenit de la defuncta Fărtățescu M., care dobândise imobilele 1/2 prin cumpărare în timpul căsătoriei și 1/2 din 1/2 prin moștenire de la defunctul Fărtățescu G.).
Având în vedere că pârâții A. C. și A. A. sunt coproprietarii celor două imobile supuse partajării prin prezenta acțiune, deținând o cotă indiviză de 75% din dreptul de proprietate, instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de acești doi pârâți ca neîntemeiată.
În ceea ce privește suma de 50.000 lei depusă la CEC nr. 660-209-_/28.10.1983, de către defunctul Fărtățescu G., instanța nu a reținut-o în masa partajabilă, deoarece reclamanții nu au administrat nici o probă concretă din care să rezulte existența acestei sume în patrimoniul defunctului Fărtățescu G. la momentul decesului, simpla consemnare a acestei sume în cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 1376/19.11.1987 nefiind suficientă, având în vedere ca un certificat de moștenitor face dovada deplină doar în ceea ce privește numărul și calitatea moștenitorilor, nu și a compunerii masei succesorale, dacă nu este însoțit de actele de proprietate.
În speța, instanța a reținut faptul că pârâții A. C. și A. A. dețin o cotă majoritară de 3/4 din dreptul de proprietate asupra imobilelor și că au înstrăinat deja imobilul situat în București, ., sector 6, către intervenienții C. Badita și C. N. G., prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 346/16.02.2007 (filele 267 - 207), care, la rândul lor, au vândut imobilul intervenientei S.C A. L. Expim S.R.L prin contractul de vânzare - cumpărare nr. 4248/20.09.2007, astfel cum rezultă din extrasul de carte funciară nr._/06.20.2008 (fila 106).
Din aceasta perspectivă, a vânzărilor succesive, instanța a apreciat că, pentru asigurarea stabilității circuitului civil, este necesar ca imobilul situat în București, ., sector 6 să cadă în lotul pârâților coproprietari A. C. și A. A., pentru a se da eficiență juridică actelor de vânzare-cumpărare încheiate ulterior (având în vedere că soarta actului de înstrăinare a unui imobil aflat în coproprietate încheiat doar de către unul din coproprietari, cu încălcarea drepturilor celorlalți coproprietari, depinde de rezultatul partajului, în sensul că acest contract se consolidează retroactiv numai dacă bunul va fi atribuit copărtașului care a încheiat actul).
În consecința, având în vedere că pârâții dețin o cotă majoritară, dar și că au dispus deja de imobilul situat în București, ., sector 6, instanța a dispus sistarea stării de indiviziune a părților asupra celor două imobile, atribuind reclamanților în deplină proprietate și posesie imobilul situat în București, ., sector 6, compus din teren în suprafață de 300 mp și construcție cu 3 camere și dependințe și anexe gospodărești, pârâților A. C. și A. A. atribuindu-le în deplină proprietate și posesie imobilul situat în București, ., sector 6.
Pentru egalizarea loturilor, instanța a obligat reclamanții să plătească pârâților A. C. și A. A., cu titlu de sultă, suma de 18.570 euro, în echivalent lei la data plății efective, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a hotărârii.
Sulta a fost determinată astfel: din valoarea imobilului primit în proprietate exclusivă, de 140.760 euro s-a scăzut cota de 1/4 ce li se cuvine din întreaga masa partajabilă de 488.760 euro (140.760 euro + 348.000 euro), respectiv 122.190 euro, rezultând o sultă finală de 18.570 euro.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, instanța a obligat pârâții A. S., A. V., A. C. și A. A., culpabili procesual, să plătească reclamanților suma de 1.279.825 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, constând în taxa judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu de expert, acordate corespunzător cotei de 1/4 și onorariu de avocat (1.000 lei), potrivit chitanței nr. 26/01.10.2009.
Instanța a respins cererea pârâților A. C. și A. A. și intervenientei S.C A. L. Expim S.R.L de acordare a cheltuielilor de judecată, apreciind că reclamanții nu au nici o culpă procesuală față de aceștia.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții A. C. și A. A.,care a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă,sub nr._ .
În motivarea apelului, apelanții au arătat ca, în conformitate cu certificatul de moștenitor nr. 180/13.05.2004 de pe urma defunctei Fărtățescu M., pârâții A. S. și A. V. au dobândit întregul drept de proprietate asupra celor doua imobile din . și Bârsănești nr. 18 (fost 126), ambele în sectorul 6.
Este foarte adevărat faptul că, urmare a deciziei civile nr. 211/19.02.2007, s-a dispus anularea parțială a certificatului de moștenitor nr. 1376/19.11.1987 de pe urma defunctului Fărtățescu G. și a fost eliberat un alt certificat de moștenitor nr. 95/18.09.2007, prin care se constată calitatea de moștenitori și a reclamanților.
Nu există însă nici o hotărâre judecătorească și nici prin prezenta cerere de chemare în judecată nu s-a solicitat, anularea parțiala a certificatului de moștenitor nr. 180/13 mai 2004 de pe urma defunctei Fărtățescu M., chiar dacă el s-a eliberat având în vedere și certificatul de moștenitor anulat, nr. 1376/1987.
Până la anularea lui prin hotărâre judecătoreasca, el a făcut dovada deplină în ceea ce privește calitatea de moștenitor, cota sau bunurile ce revin moștenitorilor.
Având în vedere faptul că în dreptul apelanților, nulitatea nu operează automat, ci ea trebuie să fie constatată de instanță în baza unei cereri făcute ca expresie a principiului disponibilității, față de existența valabilă a certificatului de moștenitor nr. 180/2004, reclamanții nu-și dovedesc calitatea de coproprietari, proprietari exclusivi fiind pârâții A. S. și A. V..
Prin urmare, instanța de fond s-a pronunțat pe mai mult decât s-a cerut, în condițiile în care, deși nu s-a solicitat constatarea nulității certificatului de moștenitor nr. 180/2004, ea a stabilit starea de coproprietate a părților ca și cum acesta ar fi fost anulat.
În subsidiar, s-a solicitat admiterea apelului și schimbarea în parte a hotărârii apelate, în sensul următor: să se constatate că, referitor la imobilul din . au calitatea de coproprietari reclamanții Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A., A. M. L. cu o cotă de ¼ în valoare de 35.190 euro (conform raportului de expertiză care stabilește valoarea imobilului la 140.760 euro) și pârâții A. C. și A. cu o cotă de ¾; să se dispună ieșirea din indiviziune cu privire la acest imobil prin atribuirea lui către pârâții A. C. și A. și obligarea lor la plata sultei, din care urmează a se scădea suma de 3.000 euro, echivalentul îmbunătățirilor făcute de pârâții A. la acest imobil (introducerea apei); să se constate că, referitor la imobilul din . au calitatea de coproprietari reclamanții Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A., A. M. L. cu o cota de ¼ (în valoare de 87.000 euro) și pârâții A. (și nu A.) cu o cotă de ¾; să se dispună atribuirea imobilului către pârâții A. cu obligarea lor la plata sultei către reclamanți (valoarea imobilului fiind stabilită la 348.000 euro) și să fie compensate cheltuielile de judecată, atât la fond cât și în apel.
S-a menționat că pârâții A. C. și A. au calitatea de coproprietari ai imobilului din ., calitate ce rezultă din contractul de vânzare - cumpărare de drepturi succesorale încheiat cu A. S. și V., autentificat cu nr. 1705/14.04.2008, aceștia dobândind cota legală a vânzătorilor A. de 3/4.
Pe cale de consecință, s-a impus ieșirea din indiviziune și atribuirea acestui imobil către pârâții A. C. și A. pentru următoarele motive: cota lor este mai mare, respectiv ¾; în acest imobil ei au făcut îmbunătățiri în valoare de 3.000 euro, respectiv au introdus apa, așa cum au arătat și în întâmpinare și au dovedit cu acte, sumă ce s-ar putea deduce din sulta pe care ar trebui să o achite intimaților reclamanți Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A., A. M. L.; ei sunt și beneficiarii unei promisiuni de vânzare cumpărare a acestui imobil, așa cum a rezultat din înscrisul nou depus în apel, respectiv din antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1734/2006 și pentru care au plătit deja suma de 30.000 euro vânzătorilor promitenți. Se justifică atribuirea imobilului către pârâții A. C. și A. și datorită faptului că au achitat deja suma de 45.000 euro,conform contractului de vânzare cumpărare de drepturi succesorale pentru acest imobil din T. nr. 8.
În ceea ce privește imobilul din . (cu o valoare de 348.000 euro), s-a solicitat să se constatate că au calitatea de coproprietari reclamanții Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A., A. M. L., cu o cota de 1/4 și pârâții A. S. și V. cu o cota de ¾; să se dispună atribuirea acestui bun imobil către pârâții A. S. și V., cu obligarea lor la plata sultei corespunzătoare către reclamanții Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A., A. M. L., în cuantum de 87.000 euro.
S-a susținut că în mod greșit, instanța de fond a reținut calitatea de coproprietari și cu privire la acest imobil a apelanților pârâți A., în loc de pârâții A., având în vedere următoarele considerente:
Prin contractul de vânzare - cumpărare de drepturi succesorale nr. 1705/14.04.2008 pârâții A. S. și V. au vândut apelanților - pârâți A. C. și A. drepturile succesorale dobândite de ei prin certificatul de moștenitor nr. 180/2004 cu specificarea faptului că „odată cu această vânzare nu se transmite și prețul lucrurilor vândute anterior din masa succesorală”.
Prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat cu nr. 90/17.01.2007 - deci înainte de contractul de vânzare a drepturilor succesorale (din 2008), pârâții A., moștenitori ai defunctei Fărtățescu M., au vândut acest imobil în totalitate către apelanții - pârâți A., considerându-se unici moștenitori ai defunctei, conform certificatului de moștenitor nr. 180/2004.
Ca urmare a faptului că această vânzare a intervenit anterior vânzării de drepturi succesorale, chiar dacă în cuprinsul contractului se face referire la vânzarea „universalității (patrimoniul defunctei )”, în realitate, prin raportare la masa succesorală a defunctei, astfel cum ea este concretizată în certificatul de moștenitor nr. 180/2004 la care actul face referire expresă, se vinde doar dreptul succesoral cu privire la imobilul din ., dar nu și cel din ., imobil care evident că a fost vândut deja prin contractul anterior de vânzare cumpărare nr. 90/19.01.2007, astfel încât vânzătorii nu mai puteau vinde drepturile succesorale și cu privire la acest imobil.
Pe cale de consecință, instanța de fond în mod greșit i-a considerat coproprietari pe pârâții - apelanți A. C. și A. și cu privire la acest imobil, în condițiile în care calitatea de coproprietari o aveau moștenitorii testamentari ai defunctei Fărtățescu M., respectiv pârâții A. V. și S..
Prin decizia civilă nr. 590/12.05.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a fost admis apelul formulat de apelanții - pârâți A. C. și A. A., împotriva sentinței civile nr. 7397/16.10.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 București, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații - reclamanți Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A., A. M. L., intimații - pârâți A. V., A. S., intimații - intervenienți C. B., C. N. și S.C A. L. Expim S.R.L, a fost schimbată în parte sentința civilă apelată, în sensul că s-a constatat că reclamanții și pârâții A. V. și S. sunt coproprietari ai imobilului situat în București, ., sector 6, compus din teren în suprafață de 600 mp (580 mp din măsurători), în valoare de 348.000 Euro, reclamanții deținând cota de ¼ din imobil, s-a atribuit pârâților A. V. și S. în deplină proprietate și posesie imobilul situat în București, ., sector 6, au fost obligați reclamanții să plătească pârâților A. C. și A. suma de 105.570 euro echivalent în lei la data plății cu titlu de sultă, în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, au fost obligați pârâții A. V. și S. la plata unei sulte către reclamanți în cuantum de 87.000 euro echivalent în lei la data plății în termen de 6 luni de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, au fost compensate în parte cheltuielile de judecată, au fost obligați pârâții, la plata către reclamanți a sumei de 279 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate, au fost obligați intimații - reclamanți la plata sumei de 6.009 lei cheltuieli de judecată în apel către apelanți.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut, în ceea ce privește primul motiv de apel, privind faptul că prima instanță ar fi trebuit să respingă acțiunea ca neîntemeiată,având în vedere că intimații-pârâți A. S. și A. V. au dobândit întregul drept de proprietate asupra imobilelor din . și .,sector 6,conform certificatului de moștenitor nr. 180/13.05.2004, acesta este nefondat.
S-a reținut că certificatul de moștenitor face dovada deplină doar în ceea ce privește numărul și calitatea moștenitorilor și cotele cuvenite acestora,iar în ceea ce privește compunerea masei succesorale face dovada deplină numai în măsura în care este însoțit de actele de proprietate asupra bunurilor succesorale.
În speță, certificatul de moștenitor nr. 180/2004 face dovada dreptului de proprietate al intimaților - pârâți A. S. și A. V. numai pentru cota de ½ din imobilele situate în . și ., sector 6, respectiv pentru cota dobândită de defunctă prin cumpărare,în timpul căsătoriei cu fostul soț Fărtățescu G.,conform contractelor de vânzare - cumpărare autentificate sub nr._/1943, nr._/1943 și nr. 4377/1963, nu și pentru cota de ½ dobândită prin moștenire de la fostul soț, Fărtățescu G.,având în vedere că certificatul de moștenitor nr. 1376/1911.1987 a fost anulat prin decizia civilă nr. 211/19.02.2007 a Tribunalului București - Secția a V-a Civilă, definitivă și irevocabilă.
Cât privește cel de-al doilea motiv de apel, privind faptul că prima instanță a reținut greșit calitatea de coproprietari a apelanților - pârâți A., în locul intimaților - pârâți A. asupra imobilului din ., sector 6, acesta este fondat.
Astfel, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 90/19.01.2007 de Biroul Notarial Confides, intimații - pârâți A. V. și A. S. au înstrăinat apelanților - pârâți A. C. și A. A. terenul în suprafață de 600 mp, situat în București, .. Apusului) nr. 18 (fost nr. 126), sector 6.
Prin contractul de vânzare - cumpărare de drepturi succesorale autentificat sub nr. 1705/14.04.2008 de BNP D. I., intimații - pârâți A. V. și A. S. au transmis apelanților - pârâți A. C. și A. A. universalitatea bunurilor dobândite de pe urma defunctei Fărtățescu M.,decedată la data de 11.04.2004. În cuprinsul contractului s-a făcut mențiunea că odată cu această vânzare nu se transmite cumpărătorilor prețul lucrurilor vândute anterior din masa succesorală.
Cu toate că în contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1705/2008 s-a făcut referire la vânzarea universalității bunurilor dobândite de pe urma defunctei Fărtățescu M., în realitate ceea ce s-a transmis cumpărătorilor prin acest act juridic a fost numai drepturile succesorale cu privire la imobilul din ., sector 6, având în vedere că imobilul din ., sector 6 fusese înstrăinat anterior prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 90/2007, contract valabil încheiat - soarta acestuia depinzând de rezultatul partajului, dreptul cumpărătorului urmând a se consolida retroactiv dacă bunul cade în lotul copărtașilor înstrăinători . Astfel cum rezultă din dispozițiile art. 1400 C.civ, în cazul vânzării unei moșteniri, cumpărătorul are dreptul doar la prețul lucrurilor deja vândute din masa succesorală, dacă nu există o convenție contrară, așa cum este cazul în speță.
În temeiul contractului de vânzare - cumpărare de drepturi succesorale, cumpărătorii - apelanții - pârâți A. C. și A. A. s-au substituit în drepturile coindivizarilor vânzători – intimații - pârâți A. S. și A. V. cu privire la imobilul din ., sector 6.
Astfel fiind, se impune a se constata că, în ceea ce privește imobilul situat în ., sector 6 au calitatea de coproprietari: intimații - pârâți A. V. și A. S., cu o cotă de ¾ din imobil (dobândită prin moștenire de la defuncta Fărtățescu M., care deținea cota de ½ prin cumpărare în timpul căsătoriei cu fostul soț, conform actelor de vânzare - cumpărare autentificate sub nr._/1943 și nr. 4377/1963 și cota de ¼ prin moștenire de la fostul soț Fărtățescu G., decedat la data de 05.07.1985, conform certificatului de moștenitor nr. 95/18.09.2007 emis de BNP M. E.) și intimații - reclamanți Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A. și A. M. L., cu o cotă de ½ din imobil (dobândită prin moștenire de la defunctul Fărtățescu G., decedat la data de 05.07.1985, conform certificatului de moștenitor nr. 95/18.09.2007 emis de BNP M. E.). În ceea ce privește imobilul situat în ., sector 6 au calitatea de coproprietari: apelanții - pârâți A. C. și A. A., cu o cotă de ¾ din imobil și intimații - pârâți Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A. și A. M. L., astfel cum în mod corect s-a reținut și de prima instanță.
Cât privește modalitatea de partajare a imobilelor, tribunalul, față de dispozițiile art. 741 C.civ și art. 673 ind. 9 C.pr.civ a atribuit imobilul situat în ., sector 6 intimaților - pârâți A. V. și A. S., ținând cont că partajarea în natură nu este posibilă, că intimații - pârâți A. dețin o cotă majoritară din imobil (3/4) și în vederea asigurării stabilității circuitului civil, având în vedere că intimații - pârâți A. au înstrăinat imobilul, prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 90/19.01.2007 (soarta actului de înstrăinare a unui imobil aflat în coproprietate încheiat doar de unul din coproprietari depinzând de rezultatul partajului, în sensul că actul se consolidează retroactiv numai dacă bunul este atribuit copărtașului care a încheiat actul).
În ceea ce privește imobilul situat în ., sector 6, acesta a fost atribuit intimaților - reclamanți Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A. și A. M. L..
Tribunalul a avut în vedere faptul că criteriile de formare și atribuire a loturilor prevăzute de art. 741 C.civ și art. 673 ind. 9 C.pr.civ au caracter exemplicativ, iar nu limitativ, instanța de judecată putând ține cont și de alte împrejurări decât cele menționate de textele de lege, în funcție de datele concrete ale cauzei. Indiferent de împrejurările avute în vedere, partajul trebuie să fie echitabil, să nu se nesocotească drepturile vreunui copărtaș și să se satisfacă, pe cât posibil, nevoile tuturor copărtașilor.
Referitor la cel de-al treilea motiv de apel, privind faptul că prima instanță nu a reținut suma de 3.000 euro dovedită de apelanții - pârâți pentru introducerea apei în imobilul din . constatat că acesta nu este fondat.
În ceea ce privește cel de-al patrulea motiv de apel, privind faptul că instanța ar fi trebuit să compenseze cheltuielile de judecată, tribunalul a constatat că este fondat.
În procesele de partaj, părțile având calitate dublă (atât de reclamant,cât și de pârât), suportă împreună cheltuielile de judecată, în raport de cota care li se cuvine.
Astfel fiind, tribunalul, în baza art. 276 C.pr.civ a compensat în parte cheltuielile de judecată - în ceea ce privește onorariile de avocați - și a obligat apelanții - pârâți la plata către intimații - reclamanți a sumei de 279 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată (1/4 din suma de 119 lei, constând în taxa de timbru - 19 lei, onorariu pentru expertul imobiliar - 600 lei, onorariu pentru expertul topo - 500 lei).
Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurenții – pârâți A. V. și S., arătând că nu au calitate procesuală pasivă în acțiunea de partaj întrucât și-au înstrăinat toate drepturile succesorale.
Pe de altă parte, recurenții arată că nu au putut să-și facă apărările în fața instanței de apel deoarece procedura de citare nu a fost îndeplinită la domiciliul real în ., ci doar la cabinetul de avocat M. L..
Conform delegației, acest avocat a fost împuternicit să asigure asistența/reprezentarea doar în fața instanței de fond, astfel că toate actele procesuale, inclusiv alegerea de domiciliu își produceau efectele față de acest împuternicit doar în fața Judecătoriei sect. 6.
În concluzie, deși aveau indicat domiciliul real, unde au și fost citați la fond, nu au fost înștiințați, nu li s-a comunicat cererea de apel, nu au putut formula apărări, încălcându-li-se dreptul la un proces echitabil conform art. 6 din CEDO.
Recurenții -reclamanți Fărtățescu V. N., Fărtățescu D. N., Fărtățescu E. A. și A. M. L. critică decizia din apel pentru următoarele motive:
I Instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia ( art. 304 pct. 8 C. pr.civ. )
1. Instanța a interpretat greșit și a schimbat natura juridică a contractului de vânzare - cumpărare de drepturi succesorale nr. 1705/14.04.2008, dintr-o vânzare a unei moșteniri, într-o vânzare a unui bun individual determinat.
În acest mod, în mod greșit, instanța de apel a constatat calitatea de coindivizari a vânzătorilor A. V. și S., pentru imobilul din ., sect. 6
Din cuprinsul actului rezultă că s-a înstrăinat patrimoniul defunctei, Fărtățescu M., dar instanța a considerat că, în realitate, s-au transmis doar drepturile cu privire a imobilul din ., sect. 6.
2. Instanța, schimbând natura juridică și înțelesul contractului de vânzare cumpărare de drepturi succesorale, a schimbat și efectele juridice specifice unui astfel de contract, respectiv faptul că, cumpărătorul unei moșteniri se subrogă, în indiviziune, autorului său. Nu are însă, acest drept, dobânditorul unor bunuri individual determinate, deoarece el nu înlocuiește pe autorul său în indiviziune.
3. Faptul că, între aceleași părți a intervenit anterior, contractul de vânzare - cumpărare nr. 90/2007, cu încălcarea regulii unanimității, nu schimbă natura juridică a contractului de vânzare cumpărare de drepturi succesorale, deoarece:
a) acest contract este valabil între părți, sub condiția rezolutorie a atribuirii la partaj a bunului în lotul coindivizarului înstrăinător, astfel că până la existența unei hotărâri de partaj, actul este inopozabil indiviziunii.
b) nu există o înstrăinare din masa succesorală, conform art. 1400 c.civil.
c) înstrăinându-se întreg patrimoniul defunctei, s-a înstrăinat inclusiv cota din imobilul din București, ., sect. 6, cesionarul subrogându-se autorului său în cadrul indiviziunii.
4. Așadar, vânzătorii de drepturi succesorale, A. au rămas, după vânzarea unui bun din masa succesorală, cu încălcarea regulii unanimității, în proprietate cu cota de ¾ din masa succesorală, după vânzarea întregului imobil din . prin contractul inițial nu au înstrăinat drepturi de aceeași natură și calitate cu cele deținute.
II. Hotărârea este dată cu interpretarea nelegală a art. 1400 c.civil.
Instanța de apel a considerat, greșit, că intimații A. au calitate de coindivizari pe imobilul din . class="BodyText"> Greșit s-a reținut că, a fost înstrăinată cota de ¾ di imobilul din . astfel încheiat este inopozabil indiviziunii, nu produce efecte juridice.
Sensul art. 1400 c.civil, este acela că, cesionarul de drepturi succesorale devine proprietarul universalității patrimoniului, astfel cum exista în momentul deschiderii succesiunii.
Instanța de apel nu ține cont de faptul că, între cumpărătorii imobilului din . de drepturi succesorale există identitate de persoane, astfel că a operat confuziunea patrimoniilor.
Convenția prevede doar că, nu se transmite prețul lucrărilor vândute din masa succesorală, noțiunea de lucruri având sensul de bunuri mobile. Oricum această mențiune privește exclusiv raporturile dintre vânzător și cumpărător și nu raporturile cu terții.
III. Hotărârea este nelegală, încalcă prevederile art.1144 și 1393, 1395 c.civ., atunci când a înlăturat dispoziția instanței de fond prin care s-au compensat sultele datorate reciproc de coindivizari.
În temeiul efectului declarativ al partajului, pentru imobilul din . de creditori, încă de la data deschiderii succesiunii, iar cu privire a imobilul din . de proprietari exclusivi încă de la data deschiderii succesiunii. Tot astfel, se consideră că A. au moștenit dreptul de creanță direct de la defunct, fiind creditorii noștri de la data deschiderii succesiunii.
Ca atare, este legală compensarea sultelor stabilită de instanța de fond, chiar în situația în care se constată calitatea de coindivizari a lui A. pentru imobilul din T. și a lui A. pentru imobilul din . class="BodyText"> Prin urmare, atâta vreme cât subsemnații nu ne-am exprimat consimțământul prin înscris autentic de a achita sulta către pârâții A., chiar în situația constatării făcute de instanța de apel, constatare pe care o considerăm vădit nelegală, apreciem că instanța de apel, în mod nelegal a înlăturat dispoziția instanței de fond cu privire la compensarea celor două sulte.
III Hotărârea instanței de apel este nelegală încălcând art. 741 C. civil și art. 673 indice 10-12 cu privire la egalitatea între coindivizari prin modalitatea de sistare a indiviziunii.
Prin constatarea unei alte situații juridice, instanța de apel, considerând apelul întemeiat, trebuia să constate că instanța de fond nu a soluționat de fapt fondul cauzei și să trimită cauza spre rejudecare instanței de fond.
Aceasta deoarece, trebuiau administrate probe pentru fiecare imobil, pentru a se stabili pentru fiecare în ce măsură este comod partajabil în natură, să se formuleze propuneri de lotizare, astfel încât imobilele să se împartă pe cât posibil în natură, fără plata unor sulte imense, imposibil de achitat, cu consecințe grave asupra patrimoniilor tuturor celor implicați.
IV Hotărârea instanței de apel este nelegală și cu privire la cheltuielile de judecată.
În fond, subsemnații am achitat sumele de 1100 lei, expertize, deși aveam obligația de a achita doar ¼ din aceste sume, conform cotei ce ne revine din moștenire, diferența aparținând pârâților, adică 825 lei. În același timp, din onorarul avocațial de 1000 lei, onorariul apărătorului nostru la fond, obligația noastră era să suportăm cota de ¼, restul revenind pârâților. În situația constatării unei culpe comune la fond, pe care nu o considerăm existentă, din onorariul de 2000 lei al avocatului pârâților A., nouă ne revenea o cotă de ¼, adică 500 lei.
În apel, acordarea unui onorariu de 8000 lei, pentru o singură înfățișare, încalcă art. 274 alin. 3 C. pr.civ., dar și jurisprudența CEDO care prevede că aceste cheltuieli trebuie să aibă un cuantum rezonabil și justificat.
Astfel, conform regulilor stabilite în materie de indiviziune, subsemnații trebuia să achităm 25% din cheltuieli, adică o diferență de 500 lei, trebuind ca și intimații A. să achite cheltuieli, întrucât și ei au căzut în pretenții.
Examinând recursurile prin prisma criticilor formulate, curtea constată că sunt fondate pentru următoarele considerente.
Primele două motive de recurs ale recurenților – reclamanți vizează greșita interpretare a naturii juridice a contractului de vânzare – cumpărare de drepturi litigioase, critici ce vor fi examinate împreună cu critica recurenților – pârâți A. privind lipsa calității lor procesuale pasive în cadrul acțiunii de partaj, acestea fiind în strânsă legătură.
Contractul de vânzare – cumpărare drepturi succesorale încheiat între pârâții A. și A. are ca obiect drepturile succesorale rămase de pe urma defunctei Fârtățescu M. și poartă asupra unei universalități, ce cuprinde deopotrivă drepturi și obligații.
Prin urmare, contractul de vânzare cumpărare de drepturi succesorale transmite pârâților A. universalitatea dreptului succesorale de pe urma defunctei, respectiv toate bunurilor existente în patrimoniul său la momentul decesului acesteia. Ca atare, în 2008 când pârâții A., prin liberă voință juridică preiau de la pârâții A. universalitatea drepturilor succesorale, preiau inclusiv dreptul de proprietate pe care defuncta îl avea la data decesului asupra imobilului din . greșit a reținut tribunalul, că prin încheierea acestui act s-a transmis în realitate, exclusiv dreptul de proprietate asupra imobilului situat în . în care, la momentul decesului, defuncta avea în patrimoniu ambele imobile, iar ceea ce s-a transmis prin contract este universalitatea drepturilor succesorale rămase .
Faptul că, între pârâții A. și A. se încheiase, anterior acestui contract de vânzare - cumpărare de drepturi succesorale, contractul de vânzare - cumpărare nr. 90/2007 pentru un bun ce făcea parte din masa succesorală, cu încălcarea drepturilor succesorale ale reclamanților, nu prezintă relevanță în raporturile de coproprietate dintre reclamanți și pârâții A., întrucât este de esență contractului de vânzare de drepturi succesorale, preluarea de către cumpărători a tuturor bunurile existente în patrimoniul defunctei la decesul acesteia.
Întrucât contractul de vânzare – cumpărare pentru imobilul din Bârsănești a fost încheiat exclusiv de moștenitorii A., deși ulterior s-a stabilit că și reclamanții erau moștenitori, suntem în situația vânzării unui bun din masa succesorală doar de către unul dintre coindivizari, actul fiind încheiat sub condiția rezolutorie ca la partaj bunul să cadă în lotul vânzătorului.
Sancțiunea încheierii actului este aceea a inopozabilității, adică față de recurenții reclamanți contractul de vânzare cumpărare 90/2007 este inopozabil în sensul că, imobilul din . din masa succesorală.
Chestiunea controversată comportă în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă în cauză, respectiv cea de coindivizar cu recurenții reclamanții. Astfel, pentru recurenții reclamanți contactul de vânzare cumpărare nr. 90/2007 este inexistent și chiar dacă în raporturile dintre pârâții A. și A. este pe deplin valabil și produce efecte juridice, prin încheierea contractului de vânzare – cumpărare drepturi succesorale, transmițându-se patrimoniul deținut de defunctă la decesul său, în acest patrimoniu intra și imobilul din . class="BodyText"> Cea ce a reținut greșit tribunalul, este aspectul legat de încheierea contractului de vânzare cumpărare nr. 90/2007, contract ce produce efecte juridice diferite în raporturile dintre reclamanți și pârâți, față de cele produse între pârâți.
Cu alte cuvinte, pentru reclamanți, la momentul încheierii contractului de vânzare cumpărare drepturi succesorale, imobilul din . din masa succesorală, deși pentru intimații – pârâți, acesta fusese transmis prin contractul de vânzare – cumpărare nr. 90/2007, act față de care erau în deplină cunoștință de cauză, fiind părți în acel contract, în timp ce pentru reclamanți acest contract nu există, nu le este inopozabil.
Ca atare, în mod greșit a reținut tribunalul că imobilul din . fost transmis prin contractul de vânzare – cumpărare drepturi succesorale și, pe cale de consecință că intimații A. nu sunt coindivizari cu reclamanții și în ceea ce privește acest imobil, întrucât față de ei contactul nr. 90/2007 nu este valabil.
Prin raportare la actele încheiate între pârâți, și la opozabilitatea lor în raporturile cu reclamanții, se desprind două concluzii în raportul dedus judecății, și anume că reclamanții pot pretinde ieșirea din indiviziune cu privire la toate bunurile defuncților din momentul decesului acestora, deci inclusiv pentru imobilul din . pârâții A., precum și aceea că soarta contractului de vânzare cumpărare nr. 90/2007 depinde de modalitatea de soluționare a partajului și nu invers.
Așa cum în mod unanim s-a acceptat în doctrina și practica judiciară, contractul de vânzare cumpărare a unui bun succesoral încheiat doar de unul din comoștenitori nu este opozabil celorlalți moștenitori, care sunt terți față de acest act juridic.
Ca atare, pentru reclamanți contractul de vânzare - cumpărare 90/2007 vizând imobilul din ., cea ce echivalează cu faptul că acest contract nu produce efecte juridice față de ei.
Curtea concluzionează, față de aspectele reținute mai sus, că față de reclamanți (deci în soluționarea acțiunii acestora de ieșire din indiviziune) prin contractul de vânzare cumpărare de drepturi succesorale, întregul patrimoniul defunctei s-a transmis pârâților A., inclusiv imobil din . cel din . mod greșit a reținut tribunalul.
Curtea mai constată faptul că tribunalul a pronunțat o hotărâre contradictorie, apreciind că, o dată contractul de vânzare - cumpărare pentru imobilul din Bârsănești nu există pentru reclamanți, astfel încât aceștia pot să ceară ieșirea din indiviziune și cu privire la acest bun, în timp ce în a doua parte a considerentelor reține că actul juridic de vânzare cumpărare pentru imobilul din Bârsănești, produce efecte juridice în cauză, în sensul că pârâții A. au dobândit prin contratul de vânzare cumpărare de drepturi succesorale exclusiv imobil din . și pe cel din . îl dobândiseră anterior, prin cumpărare.
Clauza contractuală existentă în contractul de vânzare cumpărare de succesorale prin care se stipulează că „ nu se transmite cumpărătorilor prețul lucrurilor vândute anterior din masa succesorală” nu este opozabilă reclamanților, întrucât vizează contratul de vânzare cumpărare încheiat pentru imobilul din . cu s-a reținut mai sus nu este opozabil reclamantului. Această mențiune privește exclusiv raporturile dintre pârâți și nu raporturile cu terții, cum sunt reclamanții față de act.
Critica vizând înlăturarea compensării sultelor datorate reciproc de coindivizare este întemeiată, prin prisma reținerilor anterioare ale curții vizând calitatea procesuală pasivă a intimaților A. în raport de ambele imobile ce fac parte din masa succesorală.
Critica vizând necesitatea casării cu trimitere spre rejudecare de către instanța de apel, în urma reținerii unei alte situații juridice decât cea de la fond, deși nu este întemeiată, în condițiile admiterii criticilor anterioare nu mai prezintă nici o relevanță.
De asemenea nu va fi analizată nici critica privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată aferente apelului, întrucât curtea a apreciat anterior că se impune respingerea apelului ca nefondat, astfel că reclamanții nu mai datorează cheltuielile de judecată aferente aceste căi de atac.
Nu este întemeiată nici critica recurenților – pârâți A. privind necitarea lor în fața instanței de apel, în mod corect aceștia fiind citați la domiciliul procesual ales în fața instanței de fond, respectiv la Cabinetul de avocat M. L. întrucât potrivit art. 98 C. pr. Civ. orice schimbare de domiciliu trebuie adusă la cunoștința instanței, simpla încetare a contractului de asistență juridică neproducând efecte cu privire la alegerea de domiciliu, în lipsa unei solicitări exprese în acest sens din partea părții.
Pentru aceste considerente în baza art. 312 C. pr.civ. curtea admite recursurile, modifică în tot decizia recurată în sensul că respinge apelul declarat de apelanții A. ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de recurenții - reclamanți FĂRTĂȚESCU V. - N., FÂRTĂȚESCU D. - N., FĂRTĂȚESCU E. A. și de recurenții - pârâți A. V., A. S., A. M. L., împotriva deciziei civile nr.590 din 26.05.2010, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații - pârâți A. C., A. A. și cu intimații - intervenienții C. B., C. N. și . SRL.
Modifică în tot decizia recurată în sensul că respinge apelul ca nefondat. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22.02.2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I. A. E. V. A. D.
H. P. T.
GREFIER,
Ș. P.
Red. TAD
Tehnored. TAG/GIA
2 ex./15.03.2012
C. – S. a III-a civ. - S. L., C. M. T., I. S.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 574/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Obligaţie de a face. Decizia nr. 1660/2012. Curtea de Apel... → |
|---|
