Partaj judiciar. Decizia nr. 921/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 921/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 21-05-2012 în dosarul nr. 921/2012
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.921
Ședința publică de la 21.05.2012
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - I. B.
JUDECĂTOR - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - D. A. B.
GREFIER - L. C.
Pe rol se află pronunțarea recursului formulat de recurentul-reclamant T. V. M., împotriva deciziei civile nr.90 din 21.06.2011, pronunțată de Tribunalul G. - Secția Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-pârât T. G..
Cauza are ca obiect – partaj judiciar.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 14 mai 2012, fiind consemnate în încheierea de ședință de la această dată, care face parte integrantă din prezenta decizie; pentru a da posibilitate părților să depună note scrise și în vederea deliberării, Curtea a amânat pronunțarea cauzei la data de 21 mai 2012, când a decis următoarele:
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr._, pe rolul Judecătoriei G., reclamantul T. V. M. a chemat în judecată pe pârâtul T. G., solicitând instanței pronunțarea unei sentințe prin care să fie obligat pârâtul să-i atribuie cota parte de 3/8 din locul pentru înhumare din Cimitirul Sfântul G. Nou din G., cls.I, figura 11, rândul 13, locul 34.
Motivându-și acțiunea, reclamantul a susținut că, după decesul tatălui lor, locul de înhumare menționat a fost împărțit în trei părți, conform certificatului de moștenitor suplimentar nr.326/2005, iar ulterior a cumpărat și cota parte a mamei sale, T. A., astfel cum rezultă din contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.433/2006.
În raport de această situație, din care rezultă că reclamantul deține în proprietate circa 90% din locul de veci, acesta apreciază că este îndreptățit să beneficieze de întregul loc de înhumare, cu obligația de a-l compensa pe fratele său.
La termenul de judecată din data de 20.05.2008 s-a dispus conexarea la dosarul nr._ a dosarului nr._, aflat pe rolul aceleiași instanțe, ce avea ca obiect acțiunea de partaj succesoral formulată de același reclamant împotriva aceluiași pârât, prin care se solicita deschiderea succesiunii rămasă de pe urma defunctei T. A., decedată la data de 23.08.2007, constatarea calității părților de succesori ai acesteia, stabilirea masei succesorale compusă din imobilul situat în ., G., certificat de proprietate nr._ pe numele T. G., certificat de proprietate pe numele T. A. și un loc de vechi în Cimitirul Smârda, cls.I, figura 24, rândul 3, locurile 33 și 34.
Pârâtul a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențională, prin care solicita să se constate deschisă succesiunea aceleiași defuncte, calitatea de succesori a părților, cotele egale deținute de aceștia, componența masei succesorale și să se dispună ieșirea din indiviziune a părților, urmând a se ține seama și de contribuția sa la dobândirea unor bunuri succesorale.
În motivarea cererii, pârâtul a susținut că la data de 21.04.2003 a decedat tatăl său T. G., a cărui succesiune s-a dezbătut în fața notarului public, fiind eliberat în final certificatul de moștenitor nr.164/2003.
La data de 23.08.2007 a decedat și mama sa, moștenitori fiind părțile din prezenta cauză, fiecare dintre acestea deținând câte o cotă de ½ din succesiune. În masa succesorală rămasă de pe urma defunctei intră cota de 5/8 din imobilul situat în G., . și ¼ din locurile de veci menționate în acțiunea principală și în cererea reconvențională, certificatul de acționar al defunctului T. G. și certificatul de acționar emis pe numele T. A..
Cu privire la imobilul ce face parte din masa succesorală, pârâtul a susținut că acesta a fost construit de părinții săi prin anii 1956 – 1957 și se compunea din trei camere, bucătărie, baie și cămară. În anii 1967 – 1968 au fost adăugate două camere din paiantă, acoperite cu tablă, având sobe de teracotă și dușumea, iar la efectuarea acestor lucrări a participat în mod efectiv și pârâtul – reclamant.
A mai susținut că în urmă cu 2 ani a făcut canalizare în curte, a construit o marchiză cu cornier și geam, acoperită cu tablă, iar în anul 1983 a construit o altă marchiză la cele două camere adăugate ulterior, un garaj în curte și două magazii, contribuția sa fiind exclusivă.
Prin încheierea din data de 09.12.2008 pronunțată în baza dispozițiilor art. 6735 Cod de procedură civilă – 6736 Cod de procedură civilă, s-a constatat deschisă succesiunea defunctei T. A., s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma acesteia se compune din 5/8 din imobilul situat în municipiul G., ., județ G., compus din teren în suprafață de 450 mp și casă de locuit alcătuită din trei camere, baie, bucătărie și dependințe; ¼ din 40 de acțiuni cu numerele de ordine de la_ la_ eliberate de . două locuri pentru înhumare, situate în Cimitirul Smârda, cls.I, figura 24, rândul 3, locurile nr.33 și 34; o acțiune cu numărul de ordine_, eliberat de . aceeași încheiere s-a constatat că moștenitorii defunctei, cu cote egale, sunt reclamantul – pârât și pârâtul – reclamant, că pârâtul – reclamant a adus îmbunătățiri imobilului succesoral, respectiv a construit două marchize, un garaj și o magazie, precum și faptul că asupra locului pentru înhumare situat în Cimitirul Sfântul G. din municipiul G., cls.I, figura 11, rândul 13, locul 34, reclamantul – pârât are o cotă de 5/8 și pârâtul – reclamant o cotă de 3/8.
Instanța a dispus efectuarea unei expertize specialitatea construcții pentru evaluarea și verificarea posibilității de partajare a imobilului, precum și pentru evaluarea îmbunătățirilor efectuate de pârâtul – reclamant.
Prin sentința civilă nr.3573/17.05.2010, Judecătoria G. a admis în parte acțiunea principală și în parte cererea reconvențională, a atribuit reclamantului – pârât, în deplină proprietate și posesie teren în suprafață de 225 mp, situat în municipiul G., ., județ G. și parte din casa situată pe acest teren, respectiv camerele 1 și 2, cocina C7, gard la stradă 9,56 ml, reprezentând lotul 2 din varianta IV din raportul de expertiză întocmit de expert C. N., 40 de acțiuni cu numerele de ordine de la_ la_ eliberate de . loc pentru înhumare situat în Cimitirul Smârda, cls.I, figura 24, rândul 3, locul nr.33.
S-a atribuit pârâtului – reclamant, în deplină proprietate și posesie, din același imobil, teren în suprafață de 225 mp și parte din casă, respectiv încăperile 3 – 8, marchiza, corpul de casă C3, marchiza C9, magazia C4, garaj C2, magazie C5, gard la stradă 2,56 ml, reprezentând lotul 1 din aceeași variantă propusă de același expert; o acțiune cu numărul de ordine_, eliberată de . loc pentru înhumare situat în Cimitirul Smârda, cls.I, figura 24, rândul 3, locul nr. 34, cu compensarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit art.728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune, iar partajarea imobilului succesoral se impune a fi făcută în varianta IV din raportul de expertiză, astfel cum acesta a fost refăcut de expert în urma obiecțiunilor formulate de părți.
Atât împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată la data de 09.12.2008, cât și împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel reclamantul – pârât, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel a susținut că instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut, incluzând în masa succesorală și bunuri proprii ale pârâtului – reclamant, recunoscute de apelantul – reclamant – pârât cu ocazia administrării probei cu interogatoriu.
În continuare a susținut că prin partajarea imobilului conform variantei IV din raportul de expertiză instanța de fond i-a încălcat în mod flagrant dreptul de proprietate, ocrotit și garantat de art.44 din Constituția României. A arătat în acest sens că lotul ce i-a fost atribuit din imobil cuprinde o parte a imobilului ce nu poate fi folosită datorită imposibilității accesului, lipsei utilităților și a oricărei dependințe. În mod surprinzător, în limite greu de imaginat și explicat, intimatului – pârât – reclamant îi sunt atribuite toate dependințele din masa partajabilă, toate utilitățile, precum și acces pe cele două intrări existente în imobil.
S-a susținut de apelant că utilizarea camerelor ce i-au fost atribuite ar implica încălcarea dispozițiilor legale din materia construcțiilor, în sensul lichidării ferestrelor de la cele două camere și suportarea unor costuri financiare foarte mari pentru modificarea construcției în vederea utilizării (construirea unei porți de acces în curtea imobilului; eliminarea la fațadă și spate a celor două ferestre și construirea a două vestibule și două uși pentru a avea acces în cele două camere atribuite; spargerea tavanului de la unul din dormitoare și construirea unei guri de pod pentru a putea avea acces la partea de pod atribuită.
În concluzie, a arătat că partea de imobil ce i-a fost atribuită nu poate fi folosită cu destinația de locuință și nici nu poate fi valorificată fiind practic lipsită de prerogativele dreptului de proprietate.
Prin decizia civilă nr.90/21.06.2011, Tribunalul G. a respins apelul formulat de apelantul – reclamant – pârât împotriva încheierii de admitere în principiu, ca nefondat, a admis apelul formulat de același apelant împotriva sentinței instanței de fond, a schimbat în parte sentința apelată, în sensul că a atribuit reclamantului – pârât în cotă de 5/8 și pârâtului – reclamant în cotă de 3/8, în folosință indiviză, gratuită și pe termen nelimitat, locul de înhumare din Cimitirul Sfântul G. Nou din G., cls.I, figura 11, rândul 13, locul 34, a atribuit reclamantului și pârâtului în indiviziune acțiunea cu numărul de ordine_, eliberată de . atribuit reclamantului – pârât în proprietate exclusivă 20 de acțiuni cu numerele de ordine de la_ la_ eliberate de . pârâtului – reclamant restul de 20 de acțiuni cu numerele de ordine de la_ la_ eliberate de . a dispus scoaterea din loturile atribuite părților a celor 40 de acțiuni la . a acțiunii la .>
Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a reținut în masa succesorală bunuri proprii ale intimatului, ci doar a constatat că acesta a efectuat anumite lucrări de construcție la imobilul succesoral, situație în care apelul declarat împotriva încheierii de admitere în principiu se impune a fi respins ca nefondat.
Cu privire la sentința pronunțată de instanța de fond, tribunalul a constatat că, deși prin încheierea de admitere în principiu această instanță a reținut că în masa succesorală se regăsește și un loc de înhumare în Cimitirul Sfântul G., prin sentința pronunțată ulterior pe fondul cauzei, nu a cuprins acest bun în lotul vreunui copărtaș, ceea ce impune schimbarea sentinței apelate în sensul atribuirii către părți, proporțional cu cotele acestora, a dreptului de folosință indiviză, gratuită și pe termen nelimitat a acestui loc de înhumare.
De asemenea, s-a apreciat că este inechitabilă împărțirea acțiunilor la . atribuirea lor în întregime reclamantului – pârât, în condițiile în care acestea nu sunt evaluate și fără despăgubirea dreptului ce se cuvenea pârâtului – reclamant. Prin urmare, s-a apreciat că se impune ca aceste acțiuni să fie împărțite în mod egal între cele două părți.
În lipsa unei evaluări a acțiunii la . a dovezii referitoare la tranzacționarea acesteia, tribunalul a apreciat că se impune atribuirea acesteia în indiviziune ambelor părți.
Cu privire la imobilul succesoral, tribunalul a reținut că partajul în natură nu presupune respectarea cu strictețe a cotelor ideale ce revin părților, deoarece dispozițiile art. 6739 Cod de procedură civilă prevăd și alte criterii de care se ține seama la formarea loturilor, cum ar fi natura bunurilor, domiciliul părților, faptul că unii proprietari au făcut îmbunătățiri cu acordul proprietarilor, etc..
În continuare a reținut că prin omologarea variantei IV de lotizare propusă de expertul C. N., instanța de fond a urmărit respectarea principiului partajului în natură cu respectarea strictă a cotelor succesorale ce revin părților, lăsând fiecărui moștenitor posibilitatea de a deține o parte din casă conform drepturilor lor ideale egale și de a accede în partea de casă atribuită din strada principală (. ar urma să aibă deschideri aproximativ egale. S-a apreciat că această variantă aleasă face ca ambele părți să beneficieze de un lot din casă și curte având facilități superioare (expunere la drumul public, intrare în partea din casă atribuită din stradă), asigurând totodată realizarea unor loturi funcționale, atât cu privire la construcții cât și cu privire la teren, cu respectarea principiului reglementat de art.741 Cod civil, chiar dacă rezultă și nesemnificative și inerente necesități de modificare a intrărilor în loturile atribuite, sau altele asemenea.
În plus, tribunalul a observat și faptul că, deși s-au atribuit loturile conform variantei IV, iar intimatul – pârât – reclamant trebuia să primească sultă de la apelantul – reclamant – pârât, prin sentință nu s-a hotărât acest lucru, aspect care nu a fost însă criticat prin apel.
Împotriva deciziei instanței de apel a declarat recurs reclamantul pârât T. V. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs înregistrate la dosar la data de 06.12.2011 a susținut că instanța de apel a greșit atunci când a menținut starea de indiviziune a părților asupra locului de veci, deși cota sa indiviză din acest bun imobil era mai mare decât a intimatului pârât reclamant, iar suprafața extrem de mică a acestuia nu permite o folosință în comun.
Prin motivele de recurs înregistrate la data de 05.02.2011, precizate cu ocazia dezbaterilor, a susținut că instanța de apel a interpretat și aplicat greșit legea, respectiv dispozițiile art.6739 Cod Procedură Civilă, deoarece a partajat imobilul succesoral fără să țină seama de acordul părților, de îmbunătățirile aduse de intimat și de concluziile raportului de expertiză omologat în cauză.
În dezvoltarea acestei critici a susținut că instanțele anterioare, deși au omologat raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul C. N. și au consemnat în hotărâri partajarea imobilului conform variantei IV din raport, în realitate nu au respectat nici măcar compunerea loturilor stabilite de expert în această variantă de partajare. Garajul C2 și magazia C5 au fost în mod nelegal excluse din lotul 2 stabilit de expert, atribuit recurentului și incluse în lotul atribuit intimatului pârât reclamant.
Construcția inclusă în lotul atribuit recurentului nu are acces în curtea și podul casei, iar pentru o normală folosirea a acesteia sunt necesare modificări substanțiale (refacerea gardului, construirea unei porți, construirea unei marchize, spargerea zidului și crearea unui gol de ușă, eliminarea unei ferestre și construirea unei uși de acces care să permită utilizarea terenului atribuit în spatele imobilului), ce puteau fi ușor evitate prin partajarea imobilului conform variantelor I sau II de partajare propuse de același expert, care au fost acceptate și de către intimatul pârât reclamant, astfel cum rezultă din răspunsul acestuia la interogatoriu.
La termenul de judecată din data de 14.05.2012, intimatul pârât reclamant prin apărător a invocat excepția nulității recursului, susținând că nici una dintre criticile dezvoltate în scris de recurentul reclamant pârât prin motivele de recurs nu e încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute expres și limitativ de art. 304 pct. 1-9 Cod Procedură Civilă.
Analizând cu prioritate excepția absolută invocată de intimat, Curtea va reține că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:
Conform articolului 299 și următoarele Cod Procedură Civilă recursul este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de părți numai pentru motive de nelegalitate a hotărârii, deoarece acestea au avut la dispoziție o judecată în fond în fața primei instanțe și o rejudecare a fondului (atât în fapt cât și în drept) în apel.
Cauza recursului constă deci în nelegalitatea hotărârii care se atacă și trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de articolul 304 Cod Procedură Civilă ,în caz contrar fiind incidente dispozițiile articolului 306 Cod Procedură Civilă privind nulitatea recursului.
Prin motivele de recurs formulate în scris de recurent, precizate cu ocazia dezbaterilor asupra excepției, recurentul critică atât probele administrate în cauză la instanțele anterioare, inadmisibilă în recurs, dar invocă și încălcarea legii de către instanța de apel, respectiv a dispozițiilor art.6739 Cod Procedură Civilă, care reglementează criteriile de care instanța trebuie să țină seama la partajarea bunurilor.
Conform dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod Procedură Civilă, indicate chiar de recurent ca temei juridic al cererii sale de recurs, modificarea unei hotărâri poate fi dispusă de instanța de recurs dacă se constată că a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, motiv pentru care, Curtea va respinge excepția invocată de intimat ca neîntemeiată.
Pe fondul recursului, Curtea reține că, potrivit art.6731 Cod Procedură Civilă judecarea oricărei cereri de împărțeală privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună se face cu respectarea dispozițiilor Capitolului VII din Codul de Procedură Civilă, inclusiv cu respectarea dispozițiilor art. 6739 Cod Procedură Civilă, privind criteriile de partajare.
Conform art. 6739 Cod Procedură Civilă la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei-părți ce se cuvine fiecăruia din masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliul și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărțeala, au făcut construcții, îmbunătățiri.
Din probele administrate în cauză a rezultat că locul de veci situat în Cimitirul Sf. G. din Municipiul G., clasa I, figura 11, rândul 3, locul 34 nu se află în proprietatea comună a părților, pentru a putea fi partajat de instanța de judecată, cu luarea în considerare și a cotelor indivize ale acestora, ci în folosință pe termen nelimitat, situație în care, în mod corect tribunalul a apreciat că se impune menținerea stării de indiviziune asupra acestuia.
Cu privire la partajarea imobilului succesoral, Curtea reține însă că aceasta s-a făcut de instanțele anterioare cu încălcarea dispozițiilor legale menționate anterior, respectiv fără să se țină seama de acordul părților, de faptul că intimatul a adus îmbunătățiri imobilului, înainte de a se cere partajul și de concluziile expertizei judiciare referitoare la funcționalitatea loturilor propuse în vederea partajării.
Astfel, din probele administrate a rezultat că intimatul pârât reclamant a adus imobilului, anterior formulării cererilor de partaj, îmbunătățiri, constând în edificarea garajului C2, a cocinei C7, a magaziei C5 și a celor două marchize C8 și C9, situație de fapt necontestată în recurs.
Prin răspunsul la întrebarea nr.16 din interogatoriul formulat de recurentul reclamant pârâtul (fila 28 dosar fond), intimatul pârât reclamant recunoaște că a efectuat îmbunătățiri pe partea stângă a imobilului succesoral și se declară de acord ca partea dreaptă din imobil să fie atribuită fratelui său, recurentul reclamant pârât.
În vederea partajării imobilului, instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize de specialitate, iar prin concluziile raportului întocmit de expertul T. R. M. (filele 76 și următoarele din dosarul instanței de fond), s-a propus partajarea imobilului în natură.
La acest raport de expertiză părțile au formulat obiecțiuni și întrucât expertul nu a răspuns lămuritor la acestea, instanța de fond a dispus la termenul de judecată din data de 06.10.2009 efectuarea unui nou raport de expertiză.
Noul raport a fost întocmit de expert C. N. (filele 141-145 din dosarul de fond) și a propus prin concluziile sale patru variante de partajare în natură a imobilului succesoral, cu precizarea expresă că ,,ultimele două variante de partajare propuse - III și IV – prezintă mai multe inconveniente, ce privesc atât accesul în imobil, folosirea ineficientă a celor două încăperi situate una în continuarea celeilalte, dar mai ales din punct de vedere al rezistenței construcției ce ar fi afectată în cazul apariției de goluri suplimentare cu ocazia creării accesului la cele două încăperi”.
Împotriva concluziilor acestui raport a formulat obiecțiuni numai intimatul pârât reclamant și numai cu privire la variantele III și IV propuse de expert, pe care le-a apreciat ca fiind părtinitoare în raport cu variantele I și II din expertiză, iar prin răspunsul la obiecțiuni, expertul renunță la variantele de partajare criticate de parte.
Ignorând acordul părților cu privire la primele două variante de partajare,îmbunătățirile efectuate de intimat la imobil și aspectele invocate de expert privind dezavantajele partajării imobilului în variantele III și IV instanța de fond a dispus partajarea imobilului, conform variantei IV schimbând însă, fără motivare, chiar compunerea loturilor propuse de expert în această variantă.
Astfel, deși în considerentele deciziei de apel se reține legalitatea și temeinicia partajării imobilului de către instanța de fond în varianta IV din raportul de expertiză, comparând loturile atribuite de instanța de fond părților cu cele propuse în varianta IV a raportului de expertiză se observă că acestea nu sunt identice.
O astfel de partajare, nesocotește dispozițiile art. 6739 Cod Procedură Civilă, care reglementează criteriile de care instanța trebuie să țină seama la formarea și atribuirea loturilor, motiv pentru care Curtea va dispune, în baza art. 312 Cod Procedură Civilă admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate, în sensul că va dispune ieșirea din indiviziune a părților asupra imobilului situat în G., ., conform variantei I din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic C. N. atribuind reclamantului lotul 1 compus din partea din casă cu încăperile 1,5,6,7,8 (32,33 mp), marchiza C8, corp casă C3 și marchiza C9, magazia C4, gard la stradă 1,63 ml, teren 225 mp în valoare totală de 108.347,43 lei, iar pârâtului lotul 2 compus din partea din casă cu încăperile 2,3,4 (33,25 mp), garaj C2, cocină C7, magazie C5, gard la stradă 10,03 ml, teren 225 mp în valoare totală de 108.938,57 lei. Pentru egalizarea loturilor va obliga reclamantul la 5.951,93 lei sultă către pârât.
Pentru a decide astfel, Curtea are în vedere dispozițiile legale menționate mai sus, faptul că părțile au fost de acord inițial cu această variantă de partajare, prin alegerea ei fiecare parte beneficiază de o suprafață egală de teren și o construcție funcțională, astfel cum rezultă din concluziile expertizei, iar cea mai mare parte a îmbunătățirilor aduse de intimatul – pârât imobilului rămân în lotul acestuia.
Celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței vor fi menținute ca fiind legale și temeinice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului ca neîntemeiată.
Admite recursul formulat de recurentul – reclamant T. V. M. împotriva deciziei civile nr.90/21.06.2011, pronunțată de Tribunalul G., în contradictoriu cu intimatul – pârât T. G..
Modifică în parte decizia recurată în sensul că dispune ieșirea din indiviziune a părților asupra imobilului situat în G., ., conform variantei I din raportul de expertiză întocmit de expert tehnic C. N., atribuind reclamantului lotul 1 compus din partea din casă cu încăperile 1, 5, 6, 7, 8 (32,33 mp), marchiza C8, corp casă C3 și marchiza C9, magazia C4, gard la stradă 1,63 ml, teren 225 mp, în valoare totală de 108.347,43 lei, iar pârâtului lotul 2 compus din partea din casă cu încăperile 2, 3, 4 (33,25 mp), garaj C2, cocină C7, magazie C5, gard la stradă 10,03 ml, teren 225 mp, în valoare totală de 108.938,57 lei. Pentru egalizarea loturilor obligă reclamantul la 5.951,93 lei sultă către pârât.
Menține restul dispozițiilor deciziei și ale sentinței.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.05.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. B. DOINIȚA M. D. A. B.
GREFIER
L. C.
Red.I.B.
Tehdact.R.L./I.B.
2 ex./19.06.2012
Trib.G. – L.R.; F.R.
Jud.G. – C.P.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 162/2013. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 161/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
