Pretenţii. Decizia nr. 1188/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1188/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-09-2014 în dosarul nr. 1188/2014
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.1188
Ședința publică de la 08.09.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - I. B.
JUDECĂTOR - DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - D. A. B.
GREFIER - L. C.
* * * * * * * * * *
Ministerul Public –P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror D. B..
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenții-reclamanți Z. L., Z. M. și S. (Z. ) E., împotriva sentinței civile nr.1859 din 17.10.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECTIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A..
Cauza are ca obiect – pretenții, despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns recurenții-reclamanți Z. L., Z. M. și S. (Z. ) E., intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice A..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței împrejurarea că pricina a fost suspendată la data de 25.03.2013, în baza dispozițiilor art.242 pct.2 din codul de procedură civilă și că la data de 23.06.2014, din oficiu, s-a repus pe rol în conformitate cu dispozițiile art.252 din Codul de procedură civilă, în vederea discutării excepției perimării, acordându-se termen în acest sens la data de 08.09.2014.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public asupra excepției perimării, în raport de dispozițiile art.248 din Codul de procedură civilă, având în vedere că pricina a rămas în nelucrare din vina părților mai mult de un an.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției și a se constata perimat recursul .
Curtea reține dosarul în pronunțare asupra excepției perimării.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 20.05.2011, pe rolul Tribunalului T. sub nr. dosar_, reclamanții Z. Ludwig, Z. M. și Schäffer E. au chemat în judecată S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză, să dispună constatarea caracterului politic al măsurii administrative luate fată de Z. Ernestine, născută S., conform art. 3, 4, 5 alin. l lit. a) și b) alin. 4 din Legea nr. 221/ 2009 și obligarea Statului R. la plata unor despăgubiri, în cuantum total de 1.261.000 de euro, cu titlu de despăgubiri, pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a deportării și trimiterii la muncă obligatorie pentru reconstrucția fostei URSS, la care a fost supusă de către regimul comunist timp de 3 ani și 7 luni, în temeiul art. 5 alin. l lit. a din Legea nr.221/2009.
În motivarea cererii, a arătat că, în fapt, așa cum rezultă din documentele atașate cererii, în perioada 6 martie 1945 - 14 august 1948, mama reclamanților a fost deportată, la muncă obligatorie, pentru reconstrucția URSS, în regiunea Donețk, orașul Drjinski.
În noaptea de 14-15 ianuarie 1945, aceasta a fost ridicată de la domiciliul reclamanților, din ., iar în 14 august 1948, de ziua ei și înainte cu o zi de a se întoarce acasă, a suferit un accident de muncă și a decedat. În acest sens, reclamanții au atașat la dosar certificat de deces emis de autoritățile URSS.
Reclamanții au arătat că până la apariția Legii nr. 221/2009, toate persoanele care au fost deportate și trimise la muncă pentru reconstrucția URSS au beneficiat doar de vagi tentative de reparație a prejudiciilor suferite de ei și de familiile lor, pentru anii petrecuți departe de casele lor și pentru viețile distruse.
Noul act normativ instituie, cel puțin la nivel teoretic, un mecanism de reparare a acestor prejudicii, inclusiv din punct de vedere pecuniar. Cu alte cuvinte, revine acum justiției rolul ca, în memoria celor afectați de crimele comunismului, să dispună obligarea Statului R., la plata unor despăgubiri substanțiale.
Având în vedere caracterul politic indiscutabil al măsurii administrative luate de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect, conform art. 5 lit. a „precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri", precum și perioada (3 ani și 7 luni), respectiv decesul mamei reclamanților în lagărul de muncă din fosta URSS, reclamanții au apreciat că tribunalul poate și trebuie să dispună obligarea Statului R., la plata unor despăgubiri, în cuantum total de 1.261.000 euro, adică 200 de euro pentru fiecare zi în care mama lor a fost departe de ei, dar era încă în viață, și 1.000.000 de euro, pentru decesul mamei reclamanților, aceste pretenții fiind întemeiate, conform proiectului de modificare a Legii 221/2009, inițiat de unii deputați și senatori.
Reclamanții au depus la dosar înscrisuri, în probațiune, în copii, constând în cărțile lor de identitate, emise de Republica Federală a Germaniei, certificat de deces al numitei: Z. Ernestina, eliberat de R.S.F.S.R. Arhiva Stării Civile a orașului Moscova, în traducere, în limba română, certificat de deces al numitului Z. S., adeverința nr._/969, din 5.10.1970, emisă de Oficiul de Evidență a Documentelor de asigurare din Ministerul Muncii, declarație sub jurământ dată de Lambrecht Franz și înscris în limba germană.
În drept, reclamanții au invocat art. 3, 4 și 5 al. l lit. a și b și al 4 din Legea nr. 221/2009, privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Direcția Generală a Finanțelor Publice T., în reprezentarea pârâtului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat instanței să respingă acțiunea ca neîntemeiată, având în vedere Deciziile Curții Constituționale prin care s-a pronunțat asupra excepțiilor de neconstituționalitate a unor texte din Legea nr. 221/ 2009 și din OUG nr. 62/2010, de modificare și completare a Legii nr. 221/2009, arătând că temeiul legal în baza căruia reclamanții au solicitat despăgubiri ca urmare a prejudiciului produs în urma măsurilor administrative ori condamnărilor cu caracter politic, pronunțate în perioada 6 martie 1945 -22 decembrie 1989, nu se mai regăsește în Legea nr. 221/2009.
La termenul de judecată din data de 22 noiembrie 2011, instanța a invocat, din oficiu excepția de necompetentă teritorială a Tribunalului T. în soluționarea cauzei, potrivit art. 137 alin. l C.pr.civilă coroborat cu art. 158 și 159 pct. 3 C.pr.civilă.
Prin sentința civilă nr. 543/PI/22.11.2011, pronunțată în dosarul nr. 3481/30/ 2011, Tribunalul T. a admis excepția, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Municipiului București.
Cauza a fost înregistrată la data de 12.01.2012, în fond, pe rolul Tribunalului București Secția a V-a Civilă, sub nr._ .
Prin sentința civilă nr.1859/17.10.2012, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A. și a respins acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu această pârâtă, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, în toate situațiile, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat (calitatea procesuală activă), precum și între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv al raportului juridic dedus judecății (calitatea procesual pasivă).
Potrivit art. 4 al. 4 din Legea nr. 221/2009 – cererea se judecă în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Având în vedere aceste considerente, Tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice A. și a respins cererea formulată în contradictoriu cu aceasta, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală.
Pe fondul cauzei, Tribunalul a reținut că numita Z. Ernestina, așa cum rezultă din adeverința nr._/969/05.10.1970 emisă de Ministerul de Muncii, a fost deportată la muncă de reconstrucție în URSS de la data de 14.01.1945 până la data de 13.08.1948, aceasta decedând la data de 14.08.1948.
Tribunalul a constatat că, deși reclamanții au afirmat prin cererea de chemare în judecată că numita Z. Ernestina a fost mama lor, această împrejurare nu a fost dovedită, prin actele depuse la dosar.
Pe de altă parte, Tribunalul a reținut că potrivit art.3 din Legea nr.221/2009 - constituie măsură administrativă cu caracter politic orice măsură luată de organele fostei miliții sau securități, având ca obiect dislocarea si stabilirea de domiciliu obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu, dacă au fost întemeiate pe unul sau mai multe dintre următoarele acte normative:
a) Decretul nr. 6 din 14 ianuarie 1950, Decretul nr. 60 din 10 martie 1950, Decretul nr. 257 din 3 iulie 1952, Decretul nr. 258 din 22 august 1952, Decretul nr. 77 din 11 martie 1954 si Decretul nr. 89 din 17 februarie 1958;
b) Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2/1950, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.154 din 26 octombrie 1950, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 344 din 15 martie 1951, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 326/1951, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.554 din 22 august 1952, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 337 din 11 martie 1954, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 237 din 12 februarie 1957, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 282 din 5 martie 1958 si Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.108 din 2 august 1960;
c) Ordinul nr. 100/Cabinet din 3 aprilie 1950 al Directiunii Generale a Securitatii Poporului;
d) Ordinul nr. 5/Cabinet/1948, Ordinul nr. 26.500/Cabinet/1948, Ordinul nr. 490/Cabinet/1952 si Ordinul nr. 8/20/Cabinet/1952 ale Ministerului Afacerilor Interne;
e) deciziile nr. 200/1951, nr. 239/1952 si nr. 744/1952 ale Ministerului Afacerilor Interne;
f) Ordinul nr. 838 din 4 decembrie 1952 al Ministerului Securității Statului.
Potrivit art. 4 al. 2 din același act normativ, persoanele care au făcut obiectul unor masuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3, pot, de asemenea, solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora.
Potrivit art. 1 alin. (3) – constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic si condamnarea pronunțată în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârșirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din OUG nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme si de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat in România, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr.568/2001, cu modificările si completările ulterioare), se aplica in mod corespunzător.
Din situația de fapt prezentată instanța a reținut că împotriva numitei Z. Ernestina nu au fost luate măsuri administrative, pe care Legea nr. 221/2009, prin art. 3 le stabilește ca fiind de drept cu caracter politic, nefiind întemeiate pe niciunul dintre actele normative enumerate de la lit. a-f.
Așadar, analiza de față se circumscrie dispozițiilor art. 4 al. 2 din Legea nr. 221/2009, în sensul de a se aprecia dacă Z. Ernestina a făcut obiectul unor măsuri administrative care să aibă caracter politic.
Tribunalul a constatat că dispozițiile Legii nr.221/2009 sunt fără echivoc, în sensul că beneficiari ai acestui act normativ sunt persoanele care au suferit condamnări cu caracter politic, în perioada 06.03.1945 – 22.12.1989 pentru fapte care au fost săvârșite înainte de data de 06.03.1945 sau după această dată și care au avut drept scop împotrivirea față de regimul totalitar instaurat la data de 06.03.1945.
Or, așa cum rezultă din actele dosarului, Z. Ernestina a fost deportată în URSS în data de 16.01.1945, deci anterior perioadei de referință stabilită de dispozițiile Legii nr. 221/2009.
Chiar dacă această deportare ar fi fost efectuată după data de referință, Tribunalul a apreciat că măsura deportării s-a datorat calității acesteia de etnic german și nu ca urmare a săvârșirii unor acte îndreptate împotriva regimului comunist, regim care nici nu era instaurat, pentru a se reține săvârșirea vreunei fapte în scopul prevăzut de art. 1 din Legea nr. 221/2009.
Nici chiar reclamanții, prin cererea de chemare în judecată, nu invocă faptul că ar fi săvârșit vreo faptă de împotrivire a regimului comunist.
Potrivit art. 2 al. 1 din OUG nr. 214/1999 - constituie infracțiuni săvârșite din motive politice infracțiunile care au avut drept scop: a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum si abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politica; b) susținerea sau aplicarea principiilor democrației si a pluralismului politic; c) propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale pana la 14 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii fata de aceasta; c1) acțiunea de împotrivire cu arma si răsturnare prin forța a regimului comunist; d) respectarea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea si respectarea drepturilor civile, politice, economice, sociale si culturale; e) înlăturarea masurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnica, de limba ori de religie, de apartenența sau opinie politica, de avere ori de origine sociala.
Potrivit art. 3 din același act normativ - prin masuri administrative abuzive se înțelege orice masuri luate de organele fostei miliții sau securități ori de alte organe ca urmare a săvârșirii unei fapte în scopurile menționate la art. 2 alin. (1), in baza cărora s-a dispus: a) privarea de libertate in locuri de deținere sau pentru efectuarea de cercetări; b) internarea in spitale de psihiatrie; c) stabilirea de domiciliu obligatoriu; d) strămutarea .; e) deportarea in străinătate, după 23 august 1944, pentru motive politice; f) exmatricularea din scoli, licee si facultăți.
Din interpretarea acestor dispoziții legale și față de situația de fapt reținut, Tribunalul a apreciat că deportarea numitei Z. Ernestina nu a fost dispusă din motive politice, aceasta nesăvârșind niciuna din faptele în scopurile menționate de textul legal, deportarea fiind efectuată din motive etnice.
În plus a reținut că, în privința persoanelor persecutate din motive etnice există o reglementare specială și anume OG nr.105/1999, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România cu începere de la data de 06.09.1940 până la data de 06.03.1945, din motive etnice.
Având în vedere aceste considerente, Tribunalul a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților formulată în contradictoriu cu pârâtul S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs reclamanții Z. L., Z. M. și S. (Z.) E., solicitând casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii.
La termenul de judecată din data de 25.03.2013, Curtea a dispus, în baza art.242 pct.2 Cod procedură civilă, suspendarea judecării recursului, având în vedere că părțile, legal citate pentru acest termen, nu s-au înfățișat la strigarea pricinii și nici nu au solicitat judecarea acesteia în lipsă.
La data de 23.06.2014, Curtea a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei în vederea discutării excepției de perimare, acordându-se termen la data de 08.09.2014, cu citarea părților, cu această mențiune.
Deliberând cu prioritate, conform dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă, asupra excepției de perimare a cererii de recurs, Curtea reține că este întemeiată și urmează să o admită pentru următoarele considerente:
În conformitate cu art.248 Cod procedură civilă, orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, perimarea fiind o sancțiune procedurală de aplicație generală care operează atât în etapa judecății în primă instanță, cât și în etapa judecății în căile de atac, având o natură juridică mixtă, în sensul că este o sancțiune procedurală pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, constând în stingerea procesului în faza în care se găsește, dar și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței un timp îndelungat în judecată.
În raport de aceste considerații și având în vedere că, în cauză, a trecut mai mult de un an de la data suspendării judecării pricinii, timp în care niciuna din părțile din proces nu a solicitat repunerea pe rol a recursului și că, în această perioadă, nu a intervenit nici o cauză de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare, Curtea, în temeiul art.248 și următoarele Cod procedură civilă, va constata perimată cererea de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată perimată cererea de recurs formulată de recurenții-reclamanți Z. L., Z. M. și S. (Z.) E., împotriva sentinței civile nr.1859 din 17.10.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECTIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08.09.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
I. B. DOINIȚA M. D. A. B.
GREFIER
L. C.
Red.I.B.
Tehnored.B.I.
2 ex/17.09.2014
---------------------------------------------
T.B– Secția a V-a – M.B.
| ← Restituire metale preţioase. Decizia nr. 1133/2014. Curtea de... | Legea 10/2001. Decizia nr. 1205/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
