Rectificare carte funciară. Decizia nr. 735/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 735/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 735/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.735
Ședința publică de la 22 aprilie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – DOINIȚA M.
JUDECĂTOR - D. A. B.
JUDECĂTOR - I. B.
GREFIER - L. C.
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenții-reclamanți I. L. I., I. I. M., B. F. G. și C. M. (moștenitoarea defunctei R. T.), împotriva deciziei civile nr. 567 A din 29.05.2012, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-pârâtă .>
Cauza are ca obiect – rectificare carte funciară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul-reclamant I. L. I., personal și asistat de avocat N. C., în baza împuternicirii avocațiale nr._ din 07.12.2012, emisă de Baroul București, depusă la dosar fila 13 același avocat reprezentând și interesele recurenților-reclamanți I. I. M., B. F. G. și R. T. Oxana și avocat O. P. I., în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte . baza împuternicirii avocațiale din 04.03.2013, emisă de Baroul București, aflată la dosar fila 28.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Avocatul intimatei-pârâte învederează că probele solicitate și pe care dorea să le depună există la cele 4 dosare anexate la prezenta cauză și consideră că nu trebuie să le mai depună la dosar.
Avocatul recurenților-reclamanți arată că nu mai are cereri de formulat și probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri de formulat și probe de solicitat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul cu privire la excepția prescripției dreptului material la acțiune, excepție invocată prin întâmpinarea depusă la dosar și în dezbaterea recursului.
Avocatul intimatei-pârâte lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției, având în vedere motivele invocate prin întâmpinare.
Avocatul recurentei-reclamante solicită respingerea excepției prescripției dreptului material la acțiune, având în vedere că a fost respinsă de către instanța de fond ca neîntemeiată, considerând că nu mai poate fi invocată în recurs, deoarece a primit o soluție din partea instanțelor anterioare.
În ceea ce privește recursul declarat în cauză, arată că, a fost întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 și 9 din Codul de procedură civilă, având în vedere că la data de 07.02.2002, reclamanții au formulat acțiunea în revendicare pentru suprafața de teren de 199 mp, motivat de faptul că anterior au primit decizia pentru restituirea imobilului, mai puțin pentru corpul 3 care avea o suprafață de 199 mp. Prin sentința civilă pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, s-a constatat cu putere de lucru judecat că doar suprafața de 199 mp era de revendicat de la intimata-pârâtă.
Menționează că intimata-pârâtă a intabulat hotărârea prin care au ieșit din indiviziune cu . două luni de la primul termen de judecată, iar recurenții-reclamanți în cadrul acțiunii în revendicare au pus la dispoziția instanței titlul acestora proprietate și s-a constatat că titlul lor este mai caracterizat ca titlul intimatei; la acel moment, intimata nu a depus hotărârea, astfel încât, nu a avut acces la Cartea funciară, deoarece există o declarație prin care administratorul societății declara că nu a înstrăinat nici un imobil, că situația este asemănătoare ca acea din titlul pe care l-a avut.
Având în vedere dispozițiile legale și art.25 alin.4 din Legea nr.10/2001, decizia obținută ca urmare a restituirii, constituie înscris autentic, titlu executoriu, a fost înscrisă la Cartea funciară și executată în anul 2001.
În concluzie, recurenții sunt singurii care au un titlu valabil asupra întregului imobil, iar intimata nu mai are titlu valabil, deoarece există două acte prin care titlul acestora a fost contestat.
Depune la dosar note scrise și solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea deciziei civile atacate și, pe fond, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca temeinică și legală, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea deciziei civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrare de probe, respectiv o expertiză topografică pentru a stabili suprafețele de teren conform titlurilor de proprietate.
Avocatul intimatei-pârâte depune la dosar note scrise și solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile atacate ca temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
Consideră că recursul este neîntemeiat conform cu pe dispozițiile art.34 alin.3 din Legea nr.7/1996 și art.34 pct.1 din Decretul 115/1938, deoarece recurenții nu au probat nulitatea titlului intimatei în temeiul căruia s-a făcut înscrierea în Cartea funciară pentru a exista un temei de rectificare.
Menționează că dreptul intimatei a fost întabulat în Cartea funciară conform atestării prin certificatul emis de către autoritatea publică și întărit prin sentința civilă nr._/18.06.1998, rămasă definitivă și irevocabilă prin care instanța a admis ieșirea pârâtei din indiviziune. Cererea recurenților de rectificare a Cărții funciare, conform art.34 alin.3 din Legea nr.7/1996 nu poate fi admisă în lipsa unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile prin care să fie declarată nulitatea titlului intimatei-pârâte și să se constate că nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau a încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea.
Arată că cererea recurenților de rectificare nu este potrivit art.34 pct.1 din Decretul-lege nr.115/1938, o acțiune subsecventă unei acțiuni principale contencioase, de constatare a nevalabilității titlului intimatei-pârâte, în temeiul căreia s-a săvârșit înscrierea. La data intabulării dreptului de proprietate al intimatei nu a fost notată în cuprinsul Cărții funciare conform art.31 din Legea nr.7/1996, nici o acțiune prin care să fie contestat titlul de dobândire al proprietății intimatei, din care să reiasă vreo neconcordanță între aceasta și situația juridică reală, dobânditoarea fiind considerată de bună credință conform temeiului de drept menționat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Prin cererea înregistrată la data de 17.03.2009, pe rolul Judecătoriei Sector 2 București – Secția Civilă, sub nr._, reclamanții I. L. I., C. P., B. F. G. și R. T. au solicitat în contradictoriu cu pârâta S.C. COPCIA S.A., ca, pe calea acțiunii în rectificare de Carte Funciară să se anuleze încheierea nr.5705/16.05.2002 a OCPI București Sectorul 2, precum și numărul cadastral 3012 ce a fost acordat pentru S.C. COPCIA S.A.
Totodată s-a solicitat rectificarea înscrierilor din Cartea funciară nr._ nedefinitivă a Municipiul București Sector 2.
În motivare s-a arătat că reclamanții sunt proprietarii imobilului situat în București, sector 2, ..55, format din teren în suprafață de 834 mp. și construcții, fiind puși în posesie prin intermediul executorului judecătoresc pe suprafața de 639 mp. și construcțiile de pe acesta.
Arată apoi că au depus documentația cadastrală pentru imobilul din ., însă printr-un referat le-a fost solicitat să facă dovada anulării numărului cadastral 3012 acordat pentru .>
Menționează că acțiunea în constatarea dreptului de proprietate le-a fost respinsă ca lipsită de interes, că titlurile de proprietate ale pârâtei nu mai produc efecte față de titlul reclamanților, iar înscrierea din cartea funciară nu mai corespunde realității, astfel că se impune și anularea numărului cadastral.
În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe art.33 alin.4, art.52 alin.1, art.33 alin.2, art.33 alin.1 pct.1, art.34 pct.3, 4, art.36 din Legea nr.7/1996, art.34 Decretul Lege nr.115/1938.
Pârâta . depus întâmpinare prin care a invocat prescripția dreptului reclamanților de a solicita anularea încheierii nr. 5705 față de data emiterii acesteia 28.02.2002, a invocat inadmisibilitatea acțiunii în lipsa unei acțiuni de fond, întrucât acțiunea în rectificare are caracter subsidiar, iar pe fond, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Aceasta a susținut că este proprietara terenului, că în baza titlurilor de proprietate le-a fost acordat număr cadastral și ulterior întabulat dreptul în cartea funciară.
Prin Încheierea din 23.06.2009 (fila nr.47 din dosar) prima instanța a calificat acțiunea ca acțiune în rectificare prin radierea dreptului de proprietate al pârâtei și anularea numărului cadastral.
La același termen de judecată instanța a constatat că pârâta a renunțat să mai susțină excepția prescripției, iar din oficiu, prima instanță a apreciat că nu se impune reținerea acestei excepții.
Prima instanță a respins excepția inadmisibilității acțiunii ca neîntemeiată, având în vedere schimbarea temeiului de drept (Legea nr.7/1996) și obiectul acțiunii, acțiune în rectificare subsecventă acțiunii principale.
Prima instanță a administrat probe cu înscrisuri, inclusiv dosarul de carte funciară.
Prin Sentința civilă nr.5853/25.05.2010, pronunțată de Judecătoria Sector 2 București – Secția Civilă în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea în rectificare de carte funciară formulată de reclamanții I. L. I., C. P., B. F. G., R. T. Oxana, în contradictoriu cu ..; s-a dispus radierea din cartea funciară nr._ nedefinitivă a Municipiului București Sector 2 a dreptului de proprietate al pârâtei asupra imobilului situat în București, ..55, sectorul 2 și s-a respins cererea reclamantei privind anularea numărului cadastral 3012 acordat pârâtei.
Pentru a pronunța această hotărâre, analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că, potrivit certificatului MO7/014/4.10.1994 (fila 71) pârâta este atestată cu un drept de proprietate indiviză pe suprafața de 412 mp. din .. 55, sector 2.
Instanța a reținut și că, prin Sentința civilă nr._/18.06.1998 (fila 69), pronunțată în soluționarea unui partaj între pârâtă și . imobilul din ..55, sector 2, primei i-a fost atribuit lotul de 639 mp, delimitat prin raport de expertiză. .. cadastral 3012.
În baza acestor două acte, prin Încheierea nr. 5705/23.05,2002, dreptul de proprietate al pârâtei asupra imobilului a fost întabulat în Cartea funciară nr._ a localității București, sector 2 (fila 67).
Pe de altă parte, s-a reținut că prin Sentința civilă a Tribunalului București nr.1128/22.11.2000, irevocabilă la 15.03.2001 (fila 109), pronunțată într-o acțiune în revendicare, reclamanților le-a fost recunoscut dreptul de proprietate pe suprafața de 834 mp. din .. 55, fiind obligat CGMB la restituirea imobilului. Prin Dispoziția Primarului General al Mun. București nr.1269/09.07.2001 s-a restituit imobilul, mai puțin suprafața construită de 199 mp. (filele 169, 174).
De asemenea, prin Sentința civilă nr.1683/6.03.2003 a Judecătoriei Sector 2 (fila 110), irevocabilă la 5.10.2007, s-a dispus obligarea pârâtei COPCIA SA să lase în deplină proprietate și posesie terenul în suprafață de 199 mp. situat în București, .. 55, sector 2. Conform procesului verbal întocmit la data de 16.05.2007de B. Raportoru G. în dosarul de executare nr. 51 (fila 1475), reclamanții fiind puși în posesie pe suprafața de 199 mp..
Astfel, prima instanță a reținut că reclamanții sunt posesorii întregului imobil, ca proprietari deplini asupra acestuia, recunoscuți judecătorește.
Prin urmare, s-a constatat că înscrierile din Cartea funciară nu corespund cu situația juridică reală constatată prin Sentința civilă a Tribunalului București nr.1128/22.11.2000 și sentința civilă nr.1683/6.03.2003 a Judecătoriei Sectorului 2. Prin aceste două hotărâri judecătorești, având autoritate de lucru judecat, în urma comparării titlurilor celor două părți, dreptul reclamanților a fost preferat.
Prima instanță a reținut că o altă acțiune în justiție în constatarea situației reale nu se mai justifică și nu mai poate fi exercitată de reclamanți, cea promovată în acest sens fiind respinsă irevocabil ca lipsită de interes (sentința civilă nr.4707/21.05.2008 a Judecătoriei Sectorului 2, irevocabilă, fila 7).
Prin urmare, s-a apreciat că situația de fapt reținută se încadrează în ipoteza juridică a art.33 și 34 Legea nr.7/1996, acestea fiind temeiurile de drept invocate de reclamanți.
Astfel, conform art. 33 din Legea nr.7/1996, s-a reținut că în cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
Potrivit art.34 din Legea nr.7/1996, s-a reținut că orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Fiind îndeplinite condițiile legale ale acțiunii în rectificare conform celor reținute mai sus, instanța a admis capătul de cerere privind radierea din cartea funciară nr._ a Mun. București, Sector 2, a dreptului de proprietate al pârâtei asupra imobilului situat în ..55.
În ce privește capătul de cerere privind anularea numărului cadastral 3012 acordat pârâtei, instanța l-a apreciat ca fiind neîntemeiat.
Astfel, s-a reținut că singurul caz de anulare de numere cadastrale prevăzut de Regulamentul privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară (Ordinul 634/2006) privește situația numerelor cadastrale atribuite imobilelor în faza de recepție a documentației care au primit încheieri de respingere la cartea funciară (art.28 alin.3); însă și în acest caz, s-a apreciat că revine competența organului emitent al numărului cadastral, respectiv biroului de cadastru și carte funciară care efectuează recepția cadastrală (art.10) și nu instanței de judecată. Fiind o operațiune administrativă, s-a apreciat că răspunderea pentru acordarea/anularea numerelor cadastrale revine birourilor de cadastru și carte funciară (art.24 alin.3), astfel că instanța a respins ca neîntemeiat și acest capăt de cerere.
Prin decizia civilă nr.567 A din 29.05.2012, Tribunalul București Secția a V-a Civilă, a admis apelul pârâtei împotriva sentinței civile de mai sus pe care a schimbat-o în sensul că a respins ca neîntemeiată acțiunea reclamanților pentru următoarele considerente:
Pârâta apelantă prezintă drept titluri: Certificatul de atestare a dreptului de proprietate nr.414/1994 (filele 71-74 din dosar), pentru o suprafață de 2406 mp + 415 mp, cotă-parte indiviză, în baza căruia s-a făcut întabularea, act juridic ce nu a fost anulat și care-i atestă în continuare dreptul de proprietate asupra imobilului, mai puțin pentru o suprafață de 199 mp., pentru care s-a admis acțiunea în revendicare a reclamanților împotriva acesteia; Sentința civilă nr._ din 18 iunie 1998, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr.2462/1995, prin care s-a rezolvat un partaj între . . nr.183 din dosar), partaj în urma căruia a primit o suprafață de 639 mp, care nu a fost clar determinată printr-un plan cadastral și care nu este opozabilă reclamanților.
La rândul lor, intimații-reclamanți I. L. I., I. M. I., B. F. G. și R. T. Oxana, dețin Sentința civilă nr. 1128 din 22 noiembrie 2000, pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a civilă în dosarul nr. 3397/1999 (fila nr. 109 din dosar), prin care s-a admis acțiunea acestora în revendicare îndreptată împotriva Consiliului General al Municipiului București privind terenul de 834 mp și o casă cu 4 camere și dependințe, sentință care nu este opozabilă pârâtei . în Cartea Funciară.
Aceiași intimați-reclamanți I. L. I., I. M. I., B. F. G. și R. T. Oxana, mai dețin: Dispoziția Primarului General al Municipiului București, nr. 1269 din 9 iulie 2001, privind terenul de 834 mp, restituit în natură potrivit Legii nr. 10/2001, neidentificat printr-un Plan cadastral corespunzător și Sentința civilă nr. 1683 din 6 martie 2003, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul nr. 2292/2002, prin care s-a rezolvat acțiunea în revendicare (filele nr. 110-116 din dosar), pârâta . obligată să le respecte reclamanților dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 199 mp, situată în București, .. 55, care, de asemenea, nu a fost în mod clar determinată.
Cum pârâta . un titlu, Certificatul de atestare a dreptului de proprietate nr. 414/1994 (filele 71-74 din dosar), pentru o suprafață de 2406 mp + 415 mp, cotă-parte indiviză, în baza căruia s-a făcut întabularea, act juridic ce nu a fost anulat și care-i atestă în continuare dreptul de proprietate asupra imobilului, mai puțin pentru o suprafață de 199 mp, pentru care s-a admis acțiunea în revendicare a reclamanților împotriva acesteia, tribunalul a constatat că înscrierile din Cartea Funciară corespund titlului emis în condițiile legii, astfel că, în mod nelegal și netemeinic, prima instanță a admis acțiunea de rectificare a Cărții funciare.
În ceea ce privește dreptul invocat de către reclamanți asupra aceluiași imobil, tribunalul a apreciat că aceștia au la îndemână acțiunea în revendicare în cadrul căreia pot să-și valorifice drepturile pretinse și în care se poate face compararea titlurilor părților, urmând ca după rezolvarea unei astfel de acțiuni, și prin identificarea corectă a imobilului printr-un Plan de situație, corespunzător din punct de vedere cadastral, să se poată decide care drept este preferabil și ce înscrieri trebuie menținute în Cartea Funciară a imobilului; până la rezolvarea unei astfel de acțiuni, dreptul înscris în favoarea pârâtei corespunde titlului acesteia.
Prin recursul declarat împotriva deciziei civile de mai sus, și promovat în temeiul dispoziției art.304 pct.7 și 9 din Codul de procedură civilă, reclamanții au susținut că instanța de apel omite să ia în considerare sentința civilă nr._/1998 existentă la dosar și prin care se specifică faptul că s-a întocmit un raport de expertiză topografică unde loturile sunt clar determinate și să dispună atașarea dosarului cu nr.2162/1995; mai mult, prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate nr.414/1994 se precizează expres că suprafețele indicate sunt identificate prin anexa 2 însă instanța de apel nu a solicitat aceste acte pârâtei pentru a se lămuri cu privire la un aspect nepus în discuția contradictorie a părților. Tribunalul avea obligația să clarifice aceste aspecte care reies din hotărâre.
Aceste aspecte nu au fost puse în discuția părților în ședință publică, pârâta a solicita atașarea celor două dosare pentru a dovedi că are titlu de proprietate și nu pentru a determina clar suprafețele ce îi aparțin.
Prin urmare, susțin recurenții, instanța de apel trebuia să administreze o probă științifică-expertiza topografică pentru a clarifica aspectele legate de determinarea în plan cadastral a suprafețelor deținute de părți cu atât mai mult cu cât, asupra suprafeței de 199 mp intimata nu mai are titlu. Recurenții reclamanți au pentru suprafața de 635 mp. dispoziția nr.1269/2001 prin care li s-a restituit imobilul, mai puțin suprafața de 199 mp.
Prin soluția pronunțată, instanța de apel a încălcat dispozițiile art.33 și 34 din Legea nr.7/1996, fiind îndeplinite condițiile legale ale acțiunii în rectificare.
Potrivit cu dispoziția art.20 din Constituție, susțin recurenții, instanța trebuia să acorde preferință art.1 din Protocolul 1 la CEDO prin care proprietatea este garantată și având în vedere că această proprietate a fost preluată de stat și că, potrivit art.2 din Legea nr.10/2001, își păstrează calitatea de proprietari avută la data preluării, calitate care se exercită și după primirea dispoziției, pârâta nu mai deține titlu asupra terenului din ..55. Instanța de apel trebuia să de a eficiență rolului activ în clarificarea tuturor aspectelor ce au rămas neclarificate chiar și după pronunțarea hotărârii și, neprocedând astfel, a încălcate prevederile art. 6 din CEDO fiind încălcat dreptul de proprietate al reclamanților astfel cum acesta este consfințit prin sentința civilă nr.1683/2003 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, sentința civilă nr.1128/200 și procesul verbal de executare depus la dosarul cauzei în recurs.
Examinând cauza prin prisma criticilor invocate în recurs Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care succed:
Așa cum a reținut și instanța de apel, intimata pârâtă a întabulat în cartea funciară sub nr. cadastral 3012 dreptul de proprietate asupra terenului situat în București ..55 compus din teren în suprafață de 639 mp și construcții potrivit certificatului de atestare nr.0414/1994 privind suprafața de 2406,35 mp și a sentinței civile nr._/1998 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 prin care s-a admis ieșirea din indiviziune a pârâtei cu suprafața de 639 mp. din care 379 mp. reprezintă clădiri și 260 mp. curți stabilindu-se și hotarele proprietății.
Recurenții au obținut, în temeiul dispoziției art.1128 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă în contradictoriu cu Consiliul General al Municipiului București revendicarea terenului în suprafață de 834 mp teren și un corp de casa compus din patru camere și dependințe individualizat prin raportul de expertiză C. V.. La data de 09.07.2001 s-a pus în executare sentința menționată prin dispoziția primarului cu nr.1269/2001 mai puțin partea din imobil corpul 3 având suprafața de 199 mp.
Sentința civilă nr.1683/2003 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București având ca obiect obligarea intimatei din prezenta cauză la restituirea terenului în suprafață de 199 mp cu construcții nu poate conduce la o altă interpretare a dispoziției art.33 și 34 din Legea nr.7/1995 deoarece, pe de o parte, certificatul de atestare a dreptului de proprietate al intimatei, și în baza căruia dreptul de proprietate a fost înscris, nu a fost anulat, iar pe de altă parte, deoarece nu se poate realiza, pe calea procedurii pendinte, o reconsiderare a valabilității dobândirii titlurilor de proprietate ale părților.
Tocmai de aceea, instanța de apel a arătat, printr-o motivare lipsită de echivoc, faptul că se impunea compararea titlurilor de proprietate, inclusiv prin prisma sentinței de partaj (obținută ulterior emiterii certificatului de atestate a dreptului de proprietate) invocată de intimată în dovedirea temeiniciei înscrierii în cartea funciară și a individualizării terenurilor în litigiu în funcție de configurația actuală cadastrală.
Soluția se impune în condițiile în care, raportul de expertiză judiciară efectuat în procesul având ca obiect revendicarea în contradictoriu cu statul (și la care se face trimitere prin memoriul de recurs) nu au fost cuprinse aspecte cu privire la actele care existau la data de 09.10.2000 și demonstrau proprietatea intimatei iar aceiași situație de fapt, apare nelămurită și în procesul de revendicare purtat cu intimata, proces în cadrul căruia nu s-a administrat o asemenea probă. Mai mult, în acest litigiu, care a făcut obiectul dosarului cu nr.2292/2000 al Judecătoriei Sectorului 2 București, reclamanții au menționat expres că nu solicită anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate al intimatei. Prin urmare, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București Sector 2 a procedat, în mod corect la înscrierea acestor titluri în cartea funciară cu nr._.
Toate aceste aspecte au determinat instanța de apel să aplice dispozițiile art. 33 din Legea nr.7/1996 în modul mai sus menționat dubiul fiind îndepărtat tocmai prin prevalența principiului valabilității înscrierilor în cartea funciară și al relativității acestor înscrieri.
Principiul contradictorialității procesului civil și exercitarea rolului activ al instanței au fost efectiv asigurate în faza de judecată a apelului întrucât, în condițiile reglementate prin prevederile art. 138 coroborate cu cele ale art. 129 alin. 1 din codul de procedură civilă și ale art. 6 din Convenție, Tribunalul a administrat probele solicitate de părți și, în plus, la termenul de judecată de la 22.12.2011, cauza a fost repusă pe rol pentru a fi atașate dosarele cu nr.2462/1995, 2292/2002 și 3397/1999 necesare soluționării cauzei.
Prin urmare, considerând că dispozițiile art.33 și 34 din Legea nr.7/1996 potrivit cu care, înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale, au fost corect aplicate, Curtea a apreciat criticile de mai sus ca fiind nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de I. L. I., I. I. M., B. F. G. și R. T. prin moștenitor C. M. împotriva deciziei civile nr.567A din 29.05.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a V-a Civilă în contradictoriu cu intimata S.C. COPCIA S.A.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.01.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
DOINIȚA M. D. A. B. I. B.
GREFIER,
L. C.
Red. D.M.
Tehnored. DM/cs
Ex.2/05.06.2013
T.B.Secția a V-a Civilă – S.V.
- N.M.
Jud. sector 2 București – V.A.O.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 143/2013. Curtea de Apel... | Pretenţii. Decizia nr. 145/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
