Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1623/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1623/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-10-2014 în dosarul nr. 1623/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1623R
Ședința publică de la data de 29.10.2014
CURTEA COMPUSĂ DIN:
PREȘEDINTE - C. M. S.
JUDECĂTOR - S. M.
JUDECĂTOR - F. L. E.
GREFIER - D. L.
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul – revizuent J. M. împotriva deciziei civile nr. 131/14.04.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații – pârâți R. A., R. M., B. M., B. G. și B. C. și cu intimații- chemați în garanție B. V., I. P. și I. I., cauza având ca obiect „revendicare imobiliară, grănițuire și pretenții”.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul – revizuent J. M. personal lipsind intimații – pârâți R. A., R. M., B. M., B. G. și B. C. și intimații- chemați în garanție B. V., I. P. și I. I..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 14.10.2014, la registratura secției s-a înregistrat întâmpinarea formulată de intimații – pârâți R. A. și R. M. fiind depusă într-un singur exemplar.
Recurentul – revizuent depune la dosar chitanța privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 50 lei și arată că nu a luat cunoștință de conținutul întâmpinării depuse la dosar.
Curtea ia act că s-a timbrat recursul în cuantumul stabilit prin rezoluție; pune în discuție nulitatea recursului pentru neîncadrarea motivelor de recurs în motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, acordă cuvântul și pe fondul recursului.
Recurentul – revizuent J. M. solicită admiterea recursului și a se motiva de către instanță în baza cărei legi i s-au furat din terenul cumpărat în suprafața de 4993,04 mp.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei V. sub nr._, la data de 10.09.2013, revizuentul J. M. a solicitat, în contradictoriu cu intimații R. A., R. M., B. M., B. G. și chemații în garanție B. V., B. C., I. P. și I. I., revizuirea sentinței civile nr. 719/18.05.2012 pronunțată de Judecătoria V., județul Teleorman.
În motivarea cererii de revizuire, revizuentul arată că prin sentința menționată a fost deposedat în mod abuziv de cca 60 mp pe aliniamentul X-Y-L față de aliniamentul S-L.
Revizuentul a precizat că din raportul de expertiză rezultă că B. M. are mai puțin cu 90 mp și această lipsă se datorează faptului că pârâtul a modificat configurația gardului pe aliniamentul cu drumul de la nord; a mai rezultat că reclamantul are lipsă 120 m, fără a respecta obiectivele instanței și anume de a spune și de către cine este ocupat.
A mai arătat revizuentul că este intabulat în cartea funciară la nr. 261/14.05.2003 cu suprafața de 5033 mp din acte și 4993,04 mp din măsurători, astfel că i-a fost recunoscut dreptul de proprietate prin extras de carte funciară.
În drept, cererea de revizuire a fost întemeiată pe art. 509 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ.
Prin sentința civilă nr. 1592/10.10.2013 Judecătoria V., jud. Teleorman, a respins cererea de revizuire, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că petentul J. M. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 719/18.05.2012 a Judecătoriei V., arătând că această hotărâre nu a clarificat de ce s-a ajuns ca el să aibă o lipsă de teren și a fost deposedat în mod abuziv de o suprafață de circa 60 mp.
Cererea de revizuire este neîntemeiată pe dispozițiile art. 509 pct.1 din Noul cod de procedură civilă, respectiv motivul de revizuire în varianta minus petita, cererea petentului prin care solicită să i se acorde o suprafață de teren pe care el o are în minus, nu poate constitui un motiv de revizuire a unei hotărâri cu caracter definitiv și irevocabil.
Prin urmare, raportat la motivele pe care își întemeiază cererea revizuentul, instanța a apreciat-o ca neîntemeiată.
Împotriva sentinței civile nr. 1592/2013 a declarat apel revizuentul J. M..
În motivarea apelului, apelantul-revizuent a arătat că nu i s-a dat ceea ce a cerut și anume suprafața de 5033 mp teren atât cât a cumpărat legal, lui B. M. i s-a dat mai mult cu 10 mp decât are dreptul, iar B. G. rămâne în plus cu 229 mp.
Prin decizia civilă nr. 131/16.04.2014 Tribunalul Teleorman a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-revizuent J. M..
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că soluția instanței de fond de respingere a cererii de revizuire este corectă, însă cu precizarea că soluția de fond a fost pronunțată sub imperiul vechiului cod de procedură civilă, cererea introductivă de instanță fiind formulată în anul 2008.
Cum cazul de revizuire prevăzut de art. 509 pct. 1 din noul cod civil este identic, ca și conținut, cu cel prevăzut de art. 322 pct. 2 din vechiul cod civil, faptul că instanța greșit l-a invocat pe primul este fără relevanță asupra soluției argumentele de respingere fiind identice sub ambele acte normative.
Respectiv nu poate fi vorba de un minus petita, atât timp cât instanța admite în parte o acțiune, cum este cazul în speță. Instanța s-a pronunțat asupra cererii revizuentului, însă i-a acordat numai cea ce a găsit întemeiat. Admiterea în parte nu se confundă cu nepronunțarea asupra cereri, pentru a fi incident cazul de revizuire reținut.
Împotriva deciziei civile nr. 131/2014 a declarat recurs reclamantul J. M., în motivarea căruia a susținut următoarele critici:
Recurentul solicită să i se precizeze în scris în baza cărei legi i s-a furat din suprafața de teren, având cu 60 m.p mai puțin din suprafața de 4993,04 m.p.
Recurentul arată că în contract notarul a scris că a cumpărat 5033 m.p. din acte și 4993,04 m.p. din măsurători.
Recursul nu a fost întemeiat în drept.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul de față este nul, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, dispozițiile noului Cod de procedură civilă se aplică numai proceselor începute după ., deci după data de 15 februarie 2013, potrivit art. 81 din Legea nr. 76/2012 așa cum a fost modificat prin OUG nr. 4/2013.
Sentința civilă nr. 719/18.05.2012 ce face obiectul cererii de revizuire de față a fost pronunțată de Judecătoria V., județul Teleorman, în dosarul nr._, ce a fost înregistrat pe rolul acestei judecătorii la data de 12.05.2008.
Revizuirea de față este o cale extraordinară de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o cauză promovată pe rolul instanței de judecată la data de 12.05.2008, prin urmare îi sunt aplicabile dispozițiile din vechiul Cod de procedură civilă.
Potrivit art. 302l alin. (1) lit. c) C.pr.civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.
Potrivit art. 306 alin. (3) C.pr.civ., indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304 C.pr.civ.
Din interpretarea acestor texte de lege, rezultă că se va aplica sancțiunea nulității recursului, atunci când dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă încadrarea lor în niciunul din cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C.pr.civ.
Prin recursul declarat, recurentul-revizuent nu invocă incidența vreunor motive de netemeinicie a deciziei recurate și nici nu invocă vreunul din cazurile de recurs prevăzute de art. 304 C.pr.civ.
De asemenea, din dezvoltarea criticilor formulate de recurent, Curtea nu decelează nici un element care să se subsumeze ipotezelor menționate mai sus, iar susținerea petentului cu privire la suprafața din acte sau din măsurători înscrisă de notarul public nu se încadrează în niciunul din motivele privind nelegalitate la care se referă dispozițiile art. 304 C.pr.civ.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 304 C.pr.civ. rap. la art. 306 alin. (3) C.pr.civ., Curtea urmează să constate nulitatea recursului declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul declarat de recurentul – revizuent J. M. împotriva deciziei civile nr. 131/14.04.2014 pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr._ în contradictoriu cu intimații – pârâți R. A., R. M., B. M., B. G. și B. C. și cu intimații - chemați în garanție B. V., I. P. și I. I..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 29.10.2014.
Președinte, Judecător, Judecător,
C. M. S. S. M. F. L. E.
Grefier,
D. L.
Red.dact.jud.MSC
2 ex./14.11.2014
Jud. apel – G. P., S. L.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 462/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 1622/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
