Revendicare imobiliară. Decizia nr. 91/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 91/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-03-2014 în dosarul nr. 91/2014
DOSAR NR._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTI A III A CIVILA
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILA NR.91 A
Ședința publică de la 19.03.2014
Curtea constituită din:
P. - E. V.
JUDECATOR - A. D. T.
GREFIER - Ș. P.
***** *****
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul – reclamant Ț. C. A., împotriva sentinței civile nr.919 din 16.05.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV a Civilă, în dosarul nr._/3/2008, în contradictoriu cu intimații-pârâți P. M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL și T. V..
P. are ca obiect – revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă apelantul-reclamant Ț. C. A., personal, avocat M. C. S., în calitate de reprezentant al intimatului-pârât T. V., în baza împuternicirii avocațiale nr.28/1.02.2012, emisă de Baroul București – Cabinet de avocat, aflată la fila 81 dosar și consilier juridic I. M., în calitate de reprezentant al intimatei-pârâte P. M. BUCUREȘTI PRIN PRIMARUL GENERAL, în baza delegației aflată la fila 14 dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează împrejurarea că apelantul-reclamant a depus la dosar, prin registratura instanței, la data de 19.03.2014, note scrise.
Părțile prezente și reprezentate, având pe rând cuvântul, declară că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat.
Curtea, având în vedere că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea apelului.
Apelantul-reclamant, personal, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, având în vedere argumentele expuse pe larg în notele scrise depuse la dosar.
Avocatul intimatului-pârât T. V., având cuvântul, solicită respingerea apelului, ca nefondat.
Arată că între acțiunea ce face obiectul cauzei de față și cea pentru care s-a dispus suspendarea există similitudinea generată de aplicarea dispozițiilor art.1201 din Codul civil, în sensul că este vorba de același obiect, aceleași părți și aceeași cauză juridică. În aceste condiții aplicarea de către instanța de fond a excepției autorității de lucru judecată este justificată, în sensul că urmare pronunțării deciziei civile nr.5397/18.19.2012 de către Înalta Curte de Casație și Justiție a intrat în puterea lucrului judecat o cauză care are același obiect, între aceleași părți ca cea care face obiectul prezentului apel.
Pentru aceste considerente, apelul formulat urmează a fi respins ca nefondat.
Reprezentantul intimatei-pârâte P. M. București prin Primarul General, având cuvântul, solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Apelantul-reclamant, personal, având cuvântul în replică, arată că nu este de acord cu susținerile avocatului intimatului-pârât, întrucât pe rolul Tribunalului București există un dosar de apel spre soluționare, astfel că nu există autoritate de lucru judecat. Consideră că, partea adversă face confuzie între compararea de titluri care nu există și a solicitat anularea deciziilor pronunțate, dosare care se află în curs de judecare.
CURTEA,
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._/3/2008, astfel cum a fost precizată, reclamantul Ț. C. A. a chemat în judecată pe pârâta P. M. București solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate, prin comparare de titluri, că titlul și dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului situat în București, ..108A, ., sector 1 este preferabil titlului de proprietate al statului.
Prin sentința civilă nr.1889/2008, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins acțiunea formulată ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul, care a fost admis prin dc.nr.260/2009 pronunțată de Curtea de Apel București secția a III-a civilă, s-a desființat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceiași instanță.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Secției a IV-a Civilă sub prezentul nr._/3/2008, iar la termenul din 26.11.2009 reclamantul a precizat acțiunea în sensul că a chemat în judecată și pe pârâtul T. V. solicitând să se constate că titlul și dreptul său de proprietate sunt preferabile titlurilor de proprietate ale pârâtului T. V., urmând ca acesta să fie obligat să lase în deplină proprietate și posesie . ..108A, sector 1.
Totodată, reclamantul a mai solicitat anularea contractului de vânzare cumpărare emis pe numele T. V. și A. T. și desființarea lui (fila 5).
La termenul din 01.04.2010, tribunalul a pus în vedere reclamantului să precizeze dacă prezenta acțiune este una în revendicare sau o contestație împotriva notificării care nu a fost soluționată, iar reclamantul personal a arătat că acțiunea este o comparare de titluri având în vedere că revendicarea nu mai este posibilă.
La același termen, tribunalul a calificat acțiunea ca una în revendicare conform art.480 C.civ. (fila 31).
Ulterior, reclamantul a făcut o nouă precizare la solicitarea tribunalului arătând că înțelege să cheme în continuare în judecată P. M. București și că obiectul cererii este comparare titlului său cu titlul pârâtei P. M. București, iar dacă acest lucru nu este posibil compararea titlului său cu titlu pârâtului T. V. (fila 131).
Reclamantul personal a arătat că nu înțelege să investească instanța și cu o acțiune prin care să solicite anularea contractului de vânzare cumpărare și că obiectul litigiului este compararea titlului său cu titlurile pârâților.
Prin încheierea din 13.09.2010, tribunalul a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea dosarului nr._/3/2009 al Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, cu motivarea arătată în cuprinsul acestei încheieri, însă prin decizia nr.271/2011, Curtea de Apel București - Secția a IV-a Civilă a casat această încheiere și a trimis cauza la aceiași instanță pentru continuarea judecății.
La termenul de astăzi, tribunalul a rămas în pronunțare pe excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. M. București și excepția autorității de lucru judecat, invocate de către pârâți.
Prin sentința civilă nr.919/16.05.2011, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. M. București, a respins acțiunea formulată de reclamantul Ț. C. A., împotriva pârâtei P. M. București, prin Primarul General, ca introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins acțiunea formulată împotriva pârâtului T. V., constatând autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 499/2010 a Tribunalului București Secția a III-a Civilă.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune o identitate între persoana pârâtului și cel care este subiectul pasiv în raportul juridic dedus judecății, altfel spus, calitatea procesuală pasivă aparține persoanei care este obligată în cadrul raportului juridic respectiv.
Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și pe cea pasivă prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa.
În speța dedusă judecății, tribunalul a apreciat că pârâta nu are calitate procesuală pasivă întrucât între reclamant și pârâtă nu există nici un raport de drept material care să poată fi transpus în plan procesual prin prezenta cerere.
În ceea ce privește pârâta P. M. București, Tribunalul a reținut că acțiunea în revendicare este acțiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului solicită în justiție recunoașterea dreptului său de proprietate și obligarea pârâtului care posedă bunul să lase în deplină proprietate și posesie respectivul bun; astfel spus, acțiunea în revendicare este acțiunea formulată de proprietarul neposesor împotriva posesorului neproprietar.
În speța dedusă judecății, Tribunalul a reținut că bunul imobil revendicat nu se află în proprietatea sau posesia pârâtei P. M. București ci în proprietatea pârâtului persoană fizică, astfel încât, neavând posesia bunului, pârâta nu poate avea calitatea procesuala pasivă în privința capătului de cerere având ca obiect revendicarea.
Situația este absolut identică și dacă s-ar considera că obiectul cererii de chemare în judecată este, așa cum solicită în mod expres reclamantul, compararea titlului său de proprietate cu titlul pârâtei P. M. București (deși un asemenea capăt de cerere nu are nici o finalitate practică și în mod evident se subsumează unei acțiuni în revendicare), întrucât, așa cum am arătat anterior, pârâta P. M. București nu mai deține nici un titlu de proprietate asupra bunului pe care l-a înstrăinat prin contractul de vânzare cumpărare nr.1241/_/1996 (fila 6) către T. V. și T. A..
În consecință, Tribunalul a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. M. București și a respins acțiunea formulată împotriva acesteia pârâte ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat, Tribunalul a reținut că anterior promovării prezentei acțiuni, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul T. V. solicitând revendicarea prin compararea de titluri a imobilului situat în București, ..108A, ., sector 1.
Prin sentința civilă nr. 499/2009, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel reclamantul iar prin decizia civilă nr. 515/2010 a Curții de Apel București secția a III-a (fila 190) a fost respins apelul reclamantului.
Având în vedere că în prezenta cauză se solicită pe calea acțiunii principale compararea titlului său de proprietate cu titlul pârâtului T. V. (fila 131) fără a se aduce elemente noi față de acțiunea promovată inițial și soluționată irevocabil prin . a Tribunalului București secția a III-a civilă, tribunalul a apreciat că în cauză este îndeplinită tripla identitate de părți, obiect și cauză, între prezenta acțiune și cea anterioară.
Tribunalul a reținut ca potrivit art. 1201 C.civil pentru existența autorității de lucru judecat sunt necesare întrunirea identității de obiect, de părți și de cauză.
Ori, în speța dedusă judecății s-a reținut autoritatea de lucru judecat a prezentei acțiuni în raport de . a Tribunalului București secția a III-a civilă întrucât există identitate de părți, obiect și cauză între aceste două acțiuni.
Așadar, tribunalul a reținut că în speță este îndeplinită condiția identității de părți între cele două litigii, întrucât reclamantul și pârâtul din prezentul dosar sunt identici cu reclamantul și pârâtul din dosarul sus menționat și deci, le sunt opozabile hotărârile judecătorești la care au fost parte.
Totodată, există identitate de obiect și de cauză, iar în motivarea ., instanța a arătat pe larg care sunt considerentele pentru care a apreciat că nu este posibilă restituirea în natură a imobilului către reclamant și de ce titlul de proprietate a pârâtului T. V. este preferabil (fila 128-130).
Cauza juridică a acțiunii în revendicare este posesia bunului de către pârât și dorința reclamantului de a face ca această situație să înceteze pe considerarea că titlul său este mai preferabil ori, prin sentința sus-menționată Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a reținut în mod definitiv că titlul pârâtului este preferabil față de cel al reclamantului, iar Tribunalul nu a mai putut pune în discuție încă o dată o nouă acțiune în revendicare (sau de comparare de titluri) cu același obiect.
Susținerile reclamantului, în sensul că în realitate nu ar exista o identitate de cauză sunt pur speculative și se bazează pe un simplu subterfugiu juridic care nu poate fi admis, atâta timp cât prin sentința sus-menționată o instanță a procedat la compararea titlurilor și a decis în mod definitiv că acțiunea în revendicare este neîntemeiată.
De remarcat profunda rea-credință a reclamantului care a formulat cel puțin două acțiuni absolut identice pe rolul a două secții diferite a Tribunalul București având absolut aceleași părți și același obiect (vezi filele 5 și 122) însă cu rea-credință nu a informat instanța despre existența litigiului paralel aflat pe rolul Secției a III-a Civilă.
În consecință, în raport de considerentele arătate în cele ce preced, tribunalul a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins acțiunea formulată împotriva pârâtului T. V. constatând autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 499/2010 a Tribunalului București - Secția a III-a Civilă.
Această soluție se impune chiar dacă decizia civilă nr.515/2010 poate fi atacată cu recurs întrucât această decizie, potrivit legii este definitivă și se bucură de putere de lucru judecat provizorie.
Împotriva sentinței civile nr.919/2011 a formulat apel reclamantul Ț. C. A., pe care o critică ca fiind nelegală, neîntemeiată, abuzivă, discriminatorie, corupțională, primită în ziua de 06.07.2011.
Susține apelantul că prin sentința apelată a fost respinsă acțiunea sa formulată împotriva pârâtului T. V., considerând autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr.499/2010 a Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, hotărâre ce nu este definitivă și irevocabilă, deoarece există recurs asupra acestei hotărâri la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu termen 21.02.2012, dosar nr._/3/_.
În ceea ce privește sentința civilă nr.499/01.04.2010 a Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, apelantul – reclamant solicită să se constate că cererea de comparare a titlului a fost înregistrată în dosarul nr._/3/2009, ulterior înregistrării dosarului nr._/3/2008 al Tribunalului București, cauză care trebuia pronunțată de judecătorul Târțău I. într-un dosar înregistrat anterior și nu trebuia să aștepte o decizie ce a fost înregistrată ulterior.
Pe cale de consecință, apelantul – reclamant solicită casarea hotărârii apelate și judecarea de comparare a titlului la nivelul Curți de Apel București, judecată refuzată sistematic de acest judecător, abuziv, deși Curtea de Apel București, prin decizii i-a impus judecarea cauzei acestui judecător rebel.
În recurs, prin încheierea de ședință din data de 1.02.2012, curtea a dispus suspendarea judecării prezentului apel în baza art. 244 pct. 1 C. pr. civ. până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr._/3/2009.
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate, curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente.
Critica formulată de apelant vizează greșita reținere a autorității de lucru judecat în raport de sentința civilă nr. 499/2010 a Tribunalului București secția a III- a Civilă, motivat de faptul că, pe de o parte această sentință nu este irevocabilă, iar pe de altă parte că obiectul celor două cereri nu este identic.
Potrivit dispozițiilor art. 1201 din Codul civil, "este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate".Principiul consacrat de textul citat este menit să împiedice o nouă judecată într-o pricină soluționată anterior. Prin sintagma "una și aceeași pricină" se înțelege întrunirea condițiilor triplei identități, de obiect, de cauză și de părți, cu privire la cele două cereri de chemare în judecată, astfel încât soluționarea celei de a doua să aducă atingere puterii de lucru judecat a celei dintâi.
În litigiul anterior, prin sentința civilă nr. 499/01.04.2009 pronunțată de Tribunalul București secția a III a civilă în dosarul nr._/3/2009 a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul Ț. C. împotriva pârâtului T. V., acțiune prin care reclamantul a solicitat „ revendicarea prin comparare de titluri a imobilului situat în București, .. 108A, ., sector 1”.
Prin decizia civilă nr. 515 A/30.09.2010 Curtea de Apel București secția a III a civilă a respins ca nefondat apelul declarat împotriva sentinței civile nr. 499/2009.
Prin decizia civilă nr. 5397/18.09.2012 Înalta Curte de Casație și Justiție secția a I a civilă a constatat nul recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 515A/30.09.2010.
În pronunțarea acestor soluții, s-a reținut că prima instanță a comparat titlurile opuse de părțile din proces, reținându-se că admiterea acțiunii în revendicare ar avea drept finalitate știrbirea dreptului de proprietate al terțului, pârâtul T. V., respectiv a securității raporturilor juridice create, ceea ce este contrar deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și justiție în interesul legii.
În prezentul litigiu, în urma precizărilor formulate, se constată că reclamantul a solicitat „ să se constate că titlul și dreptul său de proprietate sunt preferabile pârâtului T. V., urmând ca acesta să fie obligat să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie apartamentul nr. 7”.
Or, în speță, tribunalul a reținut că între cele două cauze există identitate de părți, de obiect și de cauză, astfel încât este corect reținută îndeplinirea cumulativă a cerințelor art. 1201 din Codul civil, criticile formulate de apelant nefiind întemeiate.
Sub acest aspect, se constată că sentința în raport de care s-a reținut autoritatea de lucru judecat este irevocabilă, iar susținerile sale în sensul lipsei de identități între „compararea de titluri” și „acțiunea în revendicare” nu pot fi primite.
Pentru aceste considerente în baza dispozițiilor art. 296 C. pr. civ. curtea respinge apelul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul – reclamant Ț. C. A., domiciliat în București, ..109, ..C, ., sector 2, împotriva sentinței civile nr.919 din 16.05.2011, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr._/3/2008, în contradictoriu cu intimații-pârâți P. M. BUCUREȘTI prin PRIMARUL GENERAL, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.291 – 293, sector 6 și T. V., domiciliat în București, ..108 A, ., sector 1.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 19.03.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
E. V. A.-D. T.
GREFIER
Ș. P.
Red.A.D.T.
Tehdact.R.L./A.D.T.
2 ex./15.04.2014
TB-S.4 – I.Târțău
| ← Pretenţii. Decizia nr. 491/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Pretenţii. Decizia nr. 343/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI → |
|---|
