Succesiune. Decizia nr. 2346/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2346/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-12-2012 în dosarul nr. 2346/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IV A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2346 R
Ședința publică de la 19.12.2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE:- D. Y.
JUDECĂTOR:- P. F.
JUDECĂTOR:- M. A.
GREFIER:- F. J.
----------------
Pe rol pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă D. E. împotriva deciziei civile nr. 261 A/15.03.2012 pronunțată în dosar nr._ de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât D. J., având ca obiect, partaj judiciar, succesiune, acțiune în constatare.
Dezbaterile orale și concluziile pe fond, au avut loc în ședința publică din data de 28.11.2012, încheiere ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a
da părților posibilitatea de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 05.12.2012, la 12.12.2012 și la 19.12.2012, când a hotărât următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B., reclamanta D. E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul D. J. ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se constate că este unica moștenitoare acceptantă a moștenirii părinților săi D. V., decedat la data de 10 septembrie 2005 și D. E., decedată la 30 decembrie 2007, să se declare deschisă succesiunea ambilor defuncți și să se dispună partajul bunurilor succesorale.
În motivarea acțiunii a arătat că, după defunctul D. V. au rămas ca succesibili ea și pârâtul în calitate de descendenți și D. E. în calitate de soție supraviețuitoare, iar după aceasta din urmă ea și pârâtul, ca și descendenți.
Din masa succesorală de după ambii defuncți fac parte imobilul compus din casă de locuit și suprafața de 236 m.p teren aferentă situat în comuna Chitila, . A și suprafețele de 2 ha teren extravilan evidențiat în titlul de proprietate nr._/27.12.1993 și de 1 ha teren extravilan, evidențiat în titlul de proprietate nr._ /30 martie 1993.
Solicită ca în masa succesorală să se includă și certificatele de acționar nr._ eliberat la data de 10 august 1996 și nr._ eliberat la data de 15 octombrie 1996, cât și dreptul de concesiune la Cimitirul Chitila 2 asupra suprafeței de 6 m.p teren.
Precizează că numai ea a acceptat succesiunea de după defuncți.
În drept și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 728 Cod civil.
La termenul de judecată din 29 octombrie 2008, Judecătoria B. a luat act că reclamanta a recunoscut și calitatea pârâtului de moștenitor acceptant al moștenirii de după ambii părinți și a precizat că solicită ieșirea din indiviziune.
La aceeași dată prin încheiere interlocutorie, aceeași instanță a constatat că după defunctul D. V. decedat la 10 septembrie 2005 au rămas ca moștenitori D. E., soție supraviețuitoare cu o cotă de ¼, D. E. și D. J. descendenți cu cote de câte 3/8. Totodată a constatat că masa succesorală de după defunct se compune din cota de ½ din imobilul casă de locuit și anexe gospodărești și terenul aferent de 236 m.p suprafețele de 1 ha și respectiv 2 ha teren extravilan situat în localitatea Răcari, ., dreptul de concesiune asupra locului de veci situat în localitatea Chitila și dreptul asupra acțiunilor înscrise în certificatul de acționar nr._/1996.
De asemenea, a constatat deschisă succesiunea defunctei D. E., încetată din viață la 30 decembrie 2007, calitatea de moștenitori legali ai acesteia în persoana reclamantei și pârâtului cu cote de câte 1/2, cât și compunerea masei succesorale constând din cota de ¼ asupra terenurilor extravilane, a dreptului de accesiune și a dreptului la acțiuni din certificatul de acționar suscitat, cota de 5/8 din imobilul casă de locuit și anexe gospodărești cu terenul aferent și dreptul asupra acțiunilor înscrise în certificatul de acționar nr._/1996.
După efectuarea expertizelor topo și construcții, Judecătoria B., prin sentința civilă nr. 992 /25.02.2009 a admis în parte acțiunea, în sensul că a dispus ieșirea din indiviziune asupra bunurilor succesorale, atribuind reclamantei imobilul casă de locuit și anexe gospodărești în valoare de 27.942 lei și terenul aferent în suprafață de 118 m.p în valoare de 2088,5 lei situat în Chitila, . A, județul I., suprafața de 5000 m.p. teren situat în tarlaua 32/1 parcela 15, Răcari, . în valoare de_ lei, suprafața de 5000 m.p teren situat în tarlaua 32/3,., în valoare de_ lei și dreptul asupra acțiunilor înscrise în certificatul de acționar nr._/1996.
Pârâtului i-au fost atribuite în lot suprafața de 118 m.p teren în valoare de 2088, 5 lei situat în Chitila, . A, județul I., identificată în anexa 1 din raportul de expertiză, suprafețele de 5000 m.p. teren extravilan situat în tarlaua 24/2 . m.p. teren extravilan situat în tarlaua 25 . dreptul asupra acțiunilor înscrise în certificatul de acționar nr._/1996.
Totodată a constatat starea de indiviziune a părților cu privire la dreptul de concesiune asupra terenului, loc de veci situat în Chitila și asupra suprafeței de 1 ha teren situat în tarlaua 31/1, .> Pentru a formula aceste loturi, instanța a omologat rapoartele de expertiză construcții întocmit de expert C. C. și topo întocmit de expert Proscan D..
Reclamanta a fost obligată să plătească pârâtului suma de_ lei cu titlu de sultă, iar acesta a fost obligat să-i plătească ei suma de 1612,5 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că pretenția pârâtului de a i se atribui casa de locuit, anexele gospodărești și terenul aferent din intravilan, nu poate fi satisfăcută întrucât din constatările expertizei topografice rezultă că imobilul casă nu poate fi împărțit în natură, constituind o singură unitate locativă.
În ceea ce privește partajarea suprafețelor de teren extravilan,instanța a reținut că în absența precizărilor și dovezilor privind posesia exercitată de coindivizari, se impune atribuirea câte unei parcele fiecăruia dintre ei.
Suprafața de 1 ha teren situată în tarlaua 31/1, . titlul de proprietate nr._/1993, este în litigiu și nu poate fi partajată.
Împotriva sentinței au declarat apel reclamanta și pârâtul.
Prin apelul său reclamanta a solicitat a i se atribui în natură și suprafața de 118 m.p teren intravilan ce i-a fost atribuită pârâtului, deoarece prin împărțirea acestui teren în două se produce o scădere importantă a valorii imobilului.
Pârâtul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că greșit i-au fost respinse obiecțiunile la rapoartele de expertiză, întrucât expertul constructor nu a avut în vedere valoarea de circulație a construcțiilor, ci numai metoda costului standard, ce nu corespunde valorii reale a imobilului, iar expertul topometru nu a formulat propuneri și pentru loturi egale pentru fiecare parcelă din litigiu.
Prin decizia civilă nr. 624/8 iunie 2010 Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins ambele apeluri, ca nefondate.
Astfel, motivul de apel în care se invocă respingerea în mod nelegal a obiecțiunilor la raportul de expertiză construcții și subevaluarea construcției a fost înlăturat, căci împrejurarea invocată de apelant în sensul că metoda folosită de expert și anume metoda costului standard nu reflectă valoarea de piață a imobilului, nu poate fi reținută de tribunal față de concluziile raportului de expertiză și a completării raportului de expertiză tehnică în construcții din care rezultă că s-a calculat valoarea de piață a construcțiilor din comuna Chitila, . A, județul I., astfel încât, valoarea reținută de prima instanță - 27.942 lei, este corectă.
În plus, din cuprinsul concluziilor expertizei construcții efectuate în apel la data de 25.01.2010, rezultă că valoarea de piață a construcțiilor în litigiu este de 31.130 lei, valoare apropiată de cea stabilită prin expertiza efectuată în fața primei instanțe la data de 21.01.2009.
Tribunalul a respins și critica vizând modul de atribuire a terenului de 2 ha situat în ., căci prima instanță a partajat în mod corect acest teren extravilan prin atribuirea către coindivizari a câte unei suprafețe de 5000 m.p înscrisă în fiecare din cele 2 titluri de proprietate, în absența dovezilor din care să rezulte posesia exercitată de coindivizari asupra terenurilor.
Apelantul a invocat faptul că parcelele de teren atribuite au valori diferite și că a fost prejudiciat prin modalitatea de atribuire stabilită de instanța de fond, însă nu a depus nici în fața primei instanțe, nici în apel dovezi privind valorile diferite ale acestor terenuri.
Referitor la apelul formulat de reclamantă, instanța a reținut că aceasta în fața primei instanțe a fost de acord cu împărțirea terenului intravilan în două, așa încât susținerea precum că prin această operațiune ar scădea valoarea imobilului atribuit (construcțiile și 118 m.p. teren aferent) este neavenită.
Împotriva deciziei a declarat apel pârâtul.
Prin decizia civilă nr. 1419R/12.04.2011 Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă a admis recursul declarat de recurentul-pârât D. J. împotriva deciziei civile nr.624/08.06.2010 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă în dosarul nr._, a casat decizia civilă recurată și a trimis cauza aceleiași instanțe pentru rejudecarea apelului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs că deși la prima instanță pârâtul a formulat atât în scris, cât și oral obiecțiuni cu privire la cele două rapoarte de expertiză, instanța nu le-a luat în considerare atâta vreme cât expertul constructor a utilizat numai metoda standard și a refuzat să stabilească prețul în raport de valoarea de piață a construcției, iar expertul topo a formulat o singură variantă de partaj în natură a terenurilor extravilane, variantă care, din punctul de vedere al pârâtului, îl dezavantajează sub aspect valoric, întrucât terenurile sunt diferite ca valoare și situate la distanțe diferite de localitate.
Deși pârâtul a formulat critici în apel sub ambele aspecte, expertul T. M., în apel, nu a evaluat deloc terenul și nu a stabilit valoarea de piață a construcției.
Pârâtul nu a avut posibilitatea să formuleze obiecțiuni la raportul de expertiză din apel, întrucât la termenul acordat în acest sens, cauza a fost strigată în lipsa sa și a apărătorului ales.
În plus, răspunsul la motivele de apel formulate, nu este complet, hotărârea necuprinzând o motivație corespunzătoare, adecvată criticilor formulate.
Procedând în acest mod, instanța de apel a pronunțat hotărârea cu încălcarea principiilor rolului activ a dreptului la apărare și al contradictorialității ce guvernează procesul civil și nu a motivat în fapt și în drept soluția pronunțată, contrar dispozițiilor art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă.
Nesocotirea acestor principii și dispoziții imperative ale legii procesual civile, ce echivalează cu necercetarea fondului, atrage nulitatea hotărârii pronunțate, în baza art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă.
Așa fiind, în baza art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, a fost admis recursul, a fost casată decizia și a fost trimisă cauza Tribunalului București pentru rejudecarea apelului declarat de pârât.
Instanța de control judiciar a impus ca în rejudecare, instanța de apel să procedeze fie la refacerea expertizelor, fie la întocmirea unor noi rapoarte de expertiză, care să aibă drept obiective și propunerile de lotizare și de evaluare formulate de către pârât, atât în primă instanță, cât și în apel.
Instanța de apel să cerceteze, de asemenea, posesia construcțiilor și terenurilor și posibilitatea utilizării acestora conform scopului economic și social, acordând astfel eficiență dispozițiilor art. 6739 Cod procedură civilă și 641 cod civil și principiului echității.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul București - Secția a V-a Civilă sub nr._ .
În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize imobiliare de către expert D. B., prin care să se identifice și evalueze imobilul în litigiu la valoarea de circulație la momentul efectuării expertizei, cu stabilirea unor propuneri de lotizare în varianta propusă și de apelantul-pârât, inclusiv sub aspectul privind diferența imobilului teren, având în vedere că există propuneri doar cu opțiunile apelantei-reclamante.
Prin raportul de expertiză s-a stabilit valoarea imobilului la suma de 72.951 lei RON din care 40. 385 lei Ron terenul și 32.566 lei construcțiile. În opinia expertului și din punct de vedere tehnic s-a precizat că imobilul în litigiu constituie o singură unitate locativă (doar o cameră și un teren care nu poate fi lotizat neavând minimum de 12,5 m la stradă pe lot, condiție obligatorie pentru obținerea certificatului de urbanism, autorizație de construire, norme PSI, etc.). Vinderea imobilului este dificilă întrucât părțile nu au un document de proprietate. În aceste condiții se impune ca întregul imobil să fie atribuit uneia din părți cu obligarea celeilalte la sultă în cuantum de ½ din valoarea imobilului, re4spectiv 36.75 RON.
Prin decizia civilă nr. 261 A/15.03.2012 Tribunalul București- Secția a V-a Civilă a admis apelul formulat de apelantul-reclamant D. J., împotriva sentinței civile nr. 992/25.02.2009 pronunțată de Judecătoria B., a schimbat în parte hotărârea atacată în sensul că a dispus ieșirea părților din indiviziunea asupra imobilului casă de locuit și anexe gospodărești și asupra terenului aferent în suprafață de 236 mp din Chitila, . A, jud. I., a omologat raportul de expertiză întocmit în cauză de ing. D. B., a atribuit apelantului în exclusivitate imobilele din Chitila, . A, casă, anexe gospodărești și teren aferent în valoare de_ lei/ron, a obligat apelantul la plata către apelanta-reclamantă D. E. a unei sulte de 36 475 ron. A menținut restul dispozițiilor hotărârii instanței de fond și a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-reclamantă D. E..
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin sentința civilă 992/25.02.2009 pronunțată de Judecătoria B. s-a dispus ieșirea din indiviziune a celor doi frați părți în prezenta cauză, cu privire la o casă de locuit și anexe gospodărești cu terenul aferent de 236 mp și pentru suprafața de 2 ha teren reconstituit potrivit Legii 18/1991.
Cu privire la suprafața de 2 ha teren aceasta a fost atribuită în cote egale și nu au fost obiecțiuni din partea părților, astfel că pentru acest teren hotărârea instanței de fond a devenit irevocabilă. Cu privire la suprafața de teren aferentă construcției, D. E. căreia i s-a repartizat construcția cu anexele gospodărești a solicitat pe calea apelului să i se atribuie întreaga suprafață de teren de 236 mp.
Apelul acesteia a fost respins și nu a mai formulat recurs.
Tribunalul a reținut că fratele acesteia, D. J. a formulat apel împotriva deciziei civile 624/08.06.2010 pe care Tribunalul București – Secția a V a Civilă, l-a respins. Prin decizia civilă 419 R/12.04.2011, Curtea de Apel București a admis recursul formulat dispunând rejudecarea cauzei de către instanța de apel, trasând sarcina pentru instanța de apel de a reface rapoartele de expertiză cu luarea în calcul a propunerilor de lotizare și evaluare formulate de pârât.
Prin decizia de casare s-a mai dispus să se cerceteze și posesia construcției și a terenului aferent, posibilitatea utilizării acestora conform scopului economic și social, acordând eficiență dispozițiilor art. 673 ind. 9 Cod de Procedură Civilă și 641 Cod Civil precum și principiului echității.
Cu ocazia rejudecării apelului, s-a dispus întocmirea unui nou raport de expertiză în construcții de către expert B. D., prin care să se evalueze imobilul la valoarea de circulație la momentul efectuări expertizei, cu stabilirea unor propuneri de lotizare în varianta propusă și de apelantul-pârât.
Prin raportul de expertiză s-a stabilit valoarea construcției la 32.566 lei RON și a terenului la 40.385 lei Ron. Față de opinia expertului și de conjunctura imobilului, este doar o singură cameră care constituie o unitate locativă și un teren care nu poate fi lotizat, o parcelă neavând deschiderea de 12.5 m la stradă, condiție obligatorie pentru obținerea unei autorizații de construcție și a tuturor actelor necesare unei construcții, instanța a admis apelul și a omologat raportul de expertiză efectuat în cauză atribuind apelantului imobilele din Chitila, . A, respectiv casa și anexele gospodărești cu terenul aferent în valoare totală de 72.951 lei cu obligația apelantului-pârât de a plăti reclamantei o sultă de ½ din valoarea imobilelor atribuite, respectiv 36.975 lei. A menținut restul dispozițiilor hotărârii instanței de fond.
Împotriva acestei decizii, a declarat, a declarat recurs reclamanta D. E..
În motivarea recursului, s-a arătat că prin decizia recurată, Tribunalul București, rejudecând cauza a admis apelul pârâtului D. J. și a dispus ieșirea din indiviziune asupra imobilului casă de locuit și anexe gospodărești și asupra terenului aferent în suprafață de 236 mp din chitila, . A, județ I. și atribuirea în exclusivitate a imobilelor către apelantul D. J..
Recurenta-reclamantă a criticat soluție instanței privind atribuirea imobilului, având în vedere că în apelul declarat inițial de către apelant, acesta nu a avut ca motiv de apel solicitarea de atribuire în natură a construcției sau terenului aferent construcției, a criticat doar valoarea dată de expertul tehnic.
Recurenta-reclamantă a arătat că în recursul declarat de D. J., pentru prima dată se solicita atribuirea în natură către D. E. a construcției, în condițiile în care, în apel nu se face o asemenea critică, ceea ce în opinia recurentei nu se poate, deoarece în recurs nu se pot face cereri noi și nu se poate critica decizia din apel pentru ceva ce nu s-a solicitat.
În fața instanței de fond, intimatul pârât, fără a formula o cerere reconvențională, a solicitat împărțirea casei de locuit în două loturi, fără a solicita vreodată atribuirea în totalitate a construcției sau terenului aferent acesteia.
Recurenta-reclamantă a precizat că singura solicitare de atribuire în natură a construcției a fost făcută în recurs, singura critică adusă în apel fiind aceea de a i se acorda o sultă mai mare, dar instanța de apel în rejudecare, a acordat ceea ce nu s-a cerut.
În apel sau recurs, nu se pot face cereri noi, acest lucru contravenind dispozițiilor art. 316 Cod procedură civilă și art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă.
În final, recurenta reclamantă a solicitat modificarea în parte a deciziei tribunalului, în sensul respingerii cererii de atribuire în natură a construcției și terenului aferent construcției către intimatul pârât, atribuirea în totalitate către recurentă a construcției și terenului aferent construcției, cu obligarea de a plăti acestuia sulta corespunzătoare cotei sale de ½ din valoarea dată de expert.
Examinând criticile formulate, Curtea constată că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Acest ciclu procesual este declanșat de admiterea recursului declarat de recurentul –pârât D. J. împotriva deciziei civile nr. 624/8.06.2010 pronunțată de Tribunalul București Secția a V -a Civilă.
Instanța de recurs a reținut că hotărârea pronunțată a încălcat principiile rolului activ, a dreptului la apărare și al contradictorialității ce guvernează procesul civil, constatând că se impune, fie refacerea expertizelor, fie întocmirea unor noi rapoarte de expertiză, care să aibă drept obiective și propunerile de lotizare și evaluare formulate de către pârât atât în primă instanță, cât și în apel. De asemenea, a stabilit că se impune cercetarea aspectului posesiei construcțiilor și terenurilor și posibilitatea utilizării acestora conform scopului economic și social.
Ca atare, în rejudecare, instanța de apel a dispus efectuarea unei expertize imobiliare prin care să se identifice și să se evalueze imobilul în litigiu la valoarea de circulație cu stabilirea unor propuneri de lotizare în varianta propusă și de apelantul pârât, inclusiv sub aspectul privind diferența imobilului teren.
Raportul de expertiză a fost întocmit de expertul tehnic D. B. și a concluzionat că valoarea de circulație a imobilului din . A Chitila, județul I. este de 72.951 lei, din care 40.385 lei terenul și 32.566 lei construcțiile.
Expertul opinează că imobilul constituie o singură unitate locativă deoarece nu se pot obține două loturi de teren cu minim de 12,50 front la stradă și ca atare, s-ar impune ca întregul imobil să fie atribuit unei singure părți.
Opinia expertului este susținută de schița întocmită aflată la fila 21 dosar apel din care rezultă că locuința are o cameră, o bucătărie și un holl, separat existând o magazie, iar prin împărțirea în două a întregului teren s-ar obține două loturi, având ca front la stradă 7,85 m.p și respectiv 8, 15 m.
La raportul de expertiză nu s-au formulat obiecțiuni, astfel încât contestarea concluziilor raportului de expertiză direct în recurs este netemeinică.
De altfel, această chestiune nu reprezintă un aspect de nelegalitate al hotărârii și nu poate face obiectul cenzurii instanței de recurs.
Este neconcludentă susținerea recurentei cu privire la faptul că pârâtul nu a solicitat atribuirea imobilului până în faza recursului, deoarece poziția părții față de modalitatea de partaj, nu reprezintă o cerere nouă care ar ridica probleme de admisibilitate dacă solicitarea apare după pronunțarea soluției în fond.
Pe de altă parte, modalitatea de partajare este lăsată la latitudinea instanței care se sprijină pe criteriile prevăzute de lege și pe (dar nu exclusiv) opțiunea părților.
În raport de aceste considerente și având în vedere că nici una din părți nu locuiește în imobilul supus partajului, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat, menținând atribuirea stabilită de instanța de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-reclamantă D. E. împotriva deciziei civile nr. 261 A/15.03.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția a V-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul-pârât D. J..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.12.2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. Y. P. F. M. A.
GREFIER
F. J.
Red. DY
Tehnored. GC/TI – 2 ex
12.02..2013
Jud. apel S. M.
L. F.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 1249/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Îndreptare eroare materială. Decizia nr. 1154/2013. Curtea de... → |
|---|
