Validare poprire. Decizia nr. 2161/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2161/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-11-2012 în dosarul nr. 2161/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A-IV-A CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 2161R
Ședința publică de la 23.11.2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - Z. D.
JUDECĂTOR - C. M. S.
JUDECĂTOR - I. L.-M.
GREFIER - D. L.
Pe rol pronunțarea asupra cererii de recurs formulată de recurenta - creditoare S. A., în contradictoriu cu intimatul debitor C. D. și intimații - terți popriți B.- G. Societe Generale și B. – S. C., având ca obiect: validare poprire.
Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 16.11.2012, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, pentru a oferi părților posibilitatea depunerii concluziilor scrise, Curtea a amânat pronunțarea la 23.11.2012, când a decis următoarele:
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București la data de 16.07.2010, creditoarea S. A. a chemat în judecată pe debitorul Culetu D. și terțul poprit B. - G. Societe Generale SA, B. S. C. solicitând să se dispună validarea popririi înființate pentru suma de 212.363 USD, în dosarul de executare silită nr. 183/2009 al B.E.J. F. Gh. M..
În motivarea cererii, creditorul a arătat că debitorul datorează suma de 320.000 USD în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut autentificat sub nr. 2908/30.09.2008 de B.N.P M. A.. În vederea executării silite a sumei datorate, s-a înființat dosarul de executare silită nr. 183/2009, dar terțul poprit nu și-a îndeplinit obligația de plată, deși a primit adresa de înființare a popririi la data de 22.03.2010, permițând debitorului să ridice și să transfere sume de bani în datele de 22 și 23 martie 2010.
Terțul poprit a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția tardivității cererii, respinsă de către instanță și a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, raportat la faptul că a primit adresa de înființare a popririi la data de 25.03.2010, procedând la indisponibilizarea și consemnarea sumei de_,76 lei. S-a arătat că între perioada 25.03.2010 și până în prezent terțul poprit nu a făcut nici o plată care să diminueze suma indisponibilizată și nici nu a eliberat sume debitorului poprit. A mai arătat terțul poprit că nu s-a procedat la o altă indisponibilizare, în condițiile lipsei unui sold creditor al conturilor debitorului urmărit.
La termenul din data de 11.10.2010, creditoarea a renunțat la judecata acțiunii față de terțul poprit B. - G. Societe Generale SA - S. C..
Prin sentința civilă nr._/18.10.2010, Judecătoria Sectorului 1 București a admis cererea precizată formulată de creditoarea S. A. în contradictoriu cu debitorul C. D. și terțul poprit B. G. Societe Generale SA; a dispus validarea popririi înființată în dosarul de executare nr. 183/2009 de către B.E.J. F. Gh. M., asupra sumelor de bani pe care terțul poprit B. G. Societe Generale SA le datorează debitorului C. D., până la concurența echivalentului în lei a sumei 212.363 USD.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că între creditoarea S. A. și debitorul C. D. s-a încheiat contractul de împrumut autentificat sub nr. 2908/30.09.2008 de B.N.P M. A., prin care acesta din urmă a primit suma de 320.000 USD, ce trebuia restituită creditoarei în două rate, la data de 31.03.2009 și la data de 30.09.2009.
În vederea recuperării creanței, creditoarea a solicitat B.E.J. F. Gh. M. executarea silită față de debitor, la data de 04.03.2010 fiind pronunțată încheierea de încuviințare a executării silite de către Judecătoria Sectorului 1 București.
Prin adresa nr.183/22.03.2010 emisă de B.E.J. F. Gh. M., s-a solicitat terțului poprit B. - G. Societe Generale SA, B. S. C. să consemneze pe seama și la dispoziția executorului judecătoresc, în termen de 15 zile de la comunicarea popririi suma de 320.000 USD, și suma de 23.993,45 lei, datorată de debitorul Culetu D..
Adresa de înființare a popririi a fost înregistrată la terțul poprit sub nr.3 din 25.03.2010, la data de 08.04.2010 fiind virate de către B. - G. Societe Generale SA, prin B. S. C. suma de 131.776,76 lei, din care suma de 119.163,38 lei, reprezentând parte din suma datorată în baza titlului executoriu.
În drept, instanța a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 460 alin. 1 și 2 C.pr.civ. și art. 456 alin. 1 lit. a C.pr.civ., constatând totodată că, potrivit dispozițiilor art. 1718 C.civ. și art. 452, 455 și 457 C.pr.civ., poprirea poate fi validată chiar și în cazul în care debitorul nu are disponibil bănesc în contul deschis la terțul poprit, executarea popririi urmând să aibă loc în măsura alimentării contului.
Instanța a reținut ca fiind admisibilă cererea de validare a popririlor înființate asupra conturilor deschise de debitori la terții popriți chiar și atunci când nu există disponibil bănesc în acele conturi.
Instanța a constatat că sunt neîntemeiate susținerile în sensul că terțul poprit a primit anterior adresa de înființare a popririi, reținând că singura dată certă ce rezultă din dosarul de executare și din înscrisurile depuse la dosar fiind aceea de 25.03.2010.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel creditoarea S. A. și terțul poprit B. G. Societe Generale SA, cereri înregistrate pe rolul Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă sub nr._, la data de 11.01.2010.
Apelanta-creditoare S. A. a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței civile și admiterea validării popririi, în sensul obligării terțului poprit să plătească suma datorată de debitorul poprit - echivalentul în lei la data plății a 212.363 USD, cu cheltuieli de judecată.
Astfel, apelanta a arătat că instanța a dat ceea ce nu s-a cerut, respectiv că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat explicit validarea popririi prin obligarea terțului poprit să plătească suma datorată de debitorul poprit - echivalentul în lei la lata plății a 212.363 USD. Această cerință a fost motivată de neexecutarea obligațiilor specifice de către bancă.
Cu toate acestea, potrivit dispozitivului hotărârii, instanța a admis cererea reclamantei, dispunând validarea popririi asupra sumelor de bani pe care terțul poprit le datorează debitorului până la concurența echivalentului în lei a sumei 212,363 USD. În opinia apelantei, acest dispozitiv este echivoc și nu se înțelege exact care este cuantumul sumei pentru care s-a dispus validarea popririi. Din considerentele sentinței civile rezultă că este vorba de o validare a poprii pentru eventualele sume ce ar intra în contul debitorului în viitor „executarea urmând să aibă loc în măsura alimentării contului”.
Or, reclamanta a solicitat obligarea terțului poprit, prin validarea popririi privind sumele trecute, ce s-au aflat în conturile băncii și pe care aceasta nu le-a indisponibilizat și consemnat potrivit legii, sumă ridicându-se la echivalentul în lei la data plății a 212.363 USD. S-a arătat că, prin mecanismul validării popririi, terțul poprit devine un debitor direct al creditorului popritor, în cazul de față pentru suma de 212.363 USD, ce nu a fost indisponibilizată și consemnată la momentul primirii adresei de poprire de la executorul judecătoresc.
Apelanta a apreciat că instanța a modificat obiectul cererii de chemare în judecată, referindu-se la eventuale sume viitoare pe care banca le va datora debitorului, deși prin cererea de chemare în judecată se solicitau sumele aflate în conturile debitorului anterioare datei de 25.03.2010, pe care banca nu le-a indisponibilizat.
Deci, hotărârea primei instanțe este nelegală, deoarece s-a pronunțat asupra a ceea ce nu s-a solicitat, motiv de nelegalitate ce corespunde și nelegalității prevăzute și la pct.6 art. 304 C.proc.civ, dintre motivele de recurs.
De asemenea, apelanta a arătat că hotărârea este netemeinică, probatoriul pe care s
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1182 C.civ., art. 129 alin. 5 C.pr.civ., art. 172 C.pr.civ., art. 282 și urm. C.pr.civ, art. 457 C.pr.civ., art. 460 C.pr.civ, art. 6 C.E.D.O., iar în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2 C.pr.civ., s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Prin apelul său, terțul-poprit B. - G. Societe Generale S.A. a solicitat admiterea apelului, desființarea in totalitate a sentinței civile atacate și respingerea acțiunii ca tardiv formulată, iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca fiind netemeinica si nelegală, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
Astfel, apelantul a arătat că adresa de înființare a popririi in dosarul de executare nr. 183/2009 al B. F. G. M. a fost comunicata terțului poprit B. GSG SA in data de 25.03.2010, urmând ca terțul poprit sa consemneze sumele de bani existente in contul debitoarei cel târziu in data de 09.04.2010 - aceasta fiind data de la care incepea sa curgă termenul de trei luni.
A precizat apelantul terț poprit că acțiunea reclamantei a fost depusa la Judecătoria Sectorului 1 București in data de 16.07.2010, cu depășirea termenului expres prevăzut de dispozițiile art. 460 alin. 1 C.pr.civ.
S-a mai arătat că banca, in calitate de terț poprit, si-a îndeplinit obligațiile care ii reveneau, astfel ca, in data de 07.04.2010, a consemnat suma de 131.776,76 RON la dispoziția executorului judecătoresc F. G. M., in dosarul de executare nr. 183/2009, cu precizarea ca debitorul va fi urmărit in continuare, întrucât, în condițiile lipsei unui sold creditor al conturilor debitorului urmărit, adresa din 25.03.2010 isi produce efectele pentru sume care vor fi scadente in viitor.
Deși instanța de fond a interpretat corect situația de fapt, aceasta a pronunțat o soluție de validare a popririi contrara celor reținute, complet nefondată și netemeinică, neexistând niciun element care să contureze conduita culpabilă a terțului poprit, acesta conformându-se întrutotul dispozițiilor procedurale în materia executării silite prin poprire.
În opinia sa, instanța de judecata a pronunțat sentința de validare a popririi aplicând in mod greșit legea, prejudiciind grav interesele terțului poprit, în condițiile în care validarea popririi reprezintă o sancțiune pentru terțul poprit care nu-si îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi.
S-a mai arătat că instanța de fond a validat poprirea, dar fara a obliga terțul poprit sa plătească creditorului, in limita creanței, suma datorata debitorului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art.282 și urm, art. 452 si urm. C.pr.civ., iar în temeiul art. 242 alin 2 C.pr.civ., s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Totodată, apelantul terț poprit a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului declarat de apelanta-creditoare.
Prin încheierea de la termenul din 14.09.2011, Tribunalul a încuviințat pentru apelanta-creditoare probele cu înscrisuri și interogatoriul terțului poprit, dispunând totodată emiterea unor adrese către Poșta Română și către B. Sediul Central.
S-au depus la dosar răspunsurile terțului poprit la interogatoriu (filele 169-170), precum și relațiile comunicate de Poșta Română și de B. Sediul Central.
Prin decizia civilă nr. 207 A/22.02.2012 Tribunalul București- Secția a IV-a Civilă a admis apelul declarat de apelanta terț poprit B. - G. Societe Generale împotriva sentinței civile nr._/18.10.2010, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, a schimbat în tot sentința civilă apelantă, în sensul că a respins, ca neîntemeiată, cererea de validare a popririi și a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta-creditoare S. A. împotriva aceleiași sentințe.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 460 alin. 1 C.pr.civ., creditorul poate sesiza instanța de executare în vederea validării popririi, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă.
În cazul de față, terțul poprit trebuia să consemneze sumele de bani existente în contul debitorului cel mai târziu la data de 09.04.2010, prin raportare la data comunicării adresei de înființare a popririi emise în dosarul de executare nr.183/2009 al B. F. G. M., respectiv data de 25.03.2010.
Așadar, termenul de 3 luni în care putea fi introdusă cererea de validare a popririi a început să curgă la data de 09.04.2010, iar cererea de validare a popririi formulată de creditoarea S. A. a fost expediată prin poștă la data de 22.06.2010, potrivit mențiunilor ștampilei aplicate pe plicul existent la fila 9 din dosarul de fond. Conform dispozițiilor art. 104 C.pr.civ., actele de procedură trimise prin poștă instanțelor judecătorești se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de împlinirea lui, astfel încât cererea de validare a popririi a fost formulată în termenul legal de 3 luni.
Analizând criticile apelantului terț poprit pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că, în urma cererii de executare silită formulată de creditoare, s-a format dosarul de executare nr. 183/2009 al B. F. Ghe. M., iar prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 04.03.2010, Judecătoria Sectorului 1 București a încuviințat executarea silită prin poprire asupra sumelor de bani aflate la terți popriți de pe raza sectorului 1, împotriva debitorului C. D., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut autentificat sub nr. 2908/30.09.2008 de BNP M. A..
În consecință, executorul judecătoresc a emis adresa de înființare a popririi nr. 183/22.03.2010 și adresa de înștiințare a debitorului despre înființarea popririi.
Potrivit relațiilor comunicate în apel de Poșta Română, coroborate cu adresa nr. 507/06.02.2012 emisă de B. – G. Societe Generale SA și cu dovada de comunicare depusă în copie, adresa de înființare a popririi nr. 183/22.03.2010 a fost comunicată terțului poprit B. – G. Societe Generale SA - Sediul Central la data de 25.03.2010, fiind recepționată de bancă la data de 25.03.2010 ora 11:12, contrar susținerilor apelantului terț poprit din răspunsul la interogatoriu, potrivit cărora adresa de înființare a popririi nu ar fi fost comunicată la sediul central, fiind primită de B. – G. Societe Generale – S. C..
Ca urmare a primirii adresei de înființare a popririi, terțul poprit a confirmat înființarea popririi și a decontat suma de 131.776,76 RON la data de 08.04.2010, iar la data de 16.04.2010 a virat suma de 500 lei aflată într-un cont de economii al debitorului.
Tribunalul a apreciat că din materialul probator administrat rezultă faptul că terțul poprit și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de dispozițiile art. 456 C.pr.civ., virând executorului judecătoresc sumele de bani ce constituiau soldul creditor al conturilor debitorului C. D. la momentul înființării popririi, precum și încasările viitoare, conform prevederilor art. 457 alin. 11 C.pr.civ.
În ceea ce privește operațiunile evidențiate în extrasele de cont depuse în copie la dosarul de apel, tribunalul a constatat că tranzacțiile înregistrate la data de 25.03.2010 nu pot fi avute în vedere ca reprezentând refuzul băncii de a se conforma adresei de înființare a popririi, întrucât acestea s-au desfășurat în intervalul de timp în care adresa recepționată de bancă la ora 11:12 parcurgea traseul necesar procesării. Prin răspunsul la interogatoriu, terțul poprit a confirmat faptul că, în data de 25.03.2010, a indisponibilizat conturile debitorului C. D., însă procedura internă a băncii presupune parcurgerea unui anumit circuit între ora primirii adresei de înființare a popririi și îndeplinirea efectivă a acestei măsuri de către departamentul specializat. În această situație, tribunalul a constatat că sunt nefondate susținerile apelantei-creditoare, în sensul că terțul poprit nu a procedat de îndată la indisponibilizarea sumelor de bani existente în conturile debitorului.
Așadar, nu există dovezi în sensul că retragerea anumitor sume de bani de către debitor în data de 25.03.2010 prin ATM-urile B. din Mamaia, jud. C. ar fi avut loc ulterior indisponibilizării conturilor acestuia de către terțul poprit. În plus, astfel cum rezultă din înscrisul depus în copie la fila 118 din dosarul de apel, debitorului i-a fost comunicată înștiințarea despre înființarea popririi la data de 29.03.2010.
În ceea ce privește apelul creditoarei, tribunalul a reținut, în primul rând, faptul că respingerea de către prima instanță a probelor cu înscrisuri și interogatoriul terțului poprit a fost suplinită prin administrarea acestor probe în apel, în condițiile art. 295 alin. 2 C.pr.civ., în vederea verificării aspectelor sesizate de creditoare privind momentul la care terțul poprit a primit adresa de înființare a popririi și operațiunile bancare din contul debitorului din perioada respectivă.
Față de aspectele mai sus reținute privind respectarea de către terțul poprit a obligațiilor ce-i reveneau potrivit dispozițiilor legale în materia popririi, tribunalul constată că apelul formulat de creditoarea S. A. este nefondat. În acest sens, s-a avut în vedere în primul rând faptul că operațiunile efectuate în zilele de 22 și 23.03.2010 din contul debitorului sunt anterioare momentului primirii de către bancă a adresei de înființare a popririi (așadar aceste sume nu puteau fi indisponibilizate), iar în al doilea rând, după data de 25.03.2010, terțul poprit și-a îndeplinit obligația impusă de prevederile art. 456 și art. 457 alin. 2 C.pr.civ. și nu a mai efectuat nicio altă plată sau operațiune care ar fi putut diminua suma indisponibilizată, astfel cum rezultă și din detalierea operațiunilor evidențiate în extrasele conturilor debitorului.
De asemenea, din probele administrate rezultă că sumele de bani care au constituit soldul creditor al conturilor debitorului C. D. și sumele care au intrat în conturile acestuia după momentul înființării popririi au fost virate executorului judecătoresc, potrivit art. 457 alin. 11 C.pr.civ.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs creditoarea S. A..
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, recurenta a criticat hotărârea instanței de apel ca fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii arătând că instanța a încălcat dispozițiile art. 460 Cod. proc. civ coroborate cu art. 457 alin.2 Cod. proc. civ.
Recurenta a arătat că B. nu a procedat la indisponibilizarea de îndată a sumelor de bani existente în conturile debitorului, încălcând dispozițiile art. 457 alin. 2 Cod.proc.civ.
La data sesizării băncii, sumele existente, precum și cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura realizării creanței. Din momentul indisponibilizării și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua suma indisponibilizată, dacă legea nu prevede altfel."
La data 25.03.2010 ora 11.15, potrivit adresei B., aceasta a primit adresa de validare a popririi și ar fi trebuit să procedeze de îndată la indisponibilizarea conturilor debitorului C..
La data de 25.03.2010 C. D. a operat mai multe retrageri prin ATM-urile B. din contul R057BRDE140SV_, respectiv: suma de 400 lei; suma de 2000 lei; suma de 2000 lei; suma de 2000 lei; suma de 2000 lei; suma de 1000 lei.
În mod greșit, instanța a considerat că tranzacțiile înregistrate la data de 25.03.2010 nu pot fi avute în vedere ca reprezentând refuzul băncii de a se conforma adresei de înființare a popririi, întrucât procedura internă a băncii presupune parcurgerea unui anumit circuit între ora primirii adresei și îndeplinirea efectivă a acestei măsuri de către departamentul specializat. Parcurgerea unui așa-zis circuit intern nu are acoperire legală.
Recurenta contestatoare a mai arătat că există un sistem informatic care permite blocarea conturilor imediat, de funcționarul însărcinat cu primirea adresei de poprire. Poprirea nu este supusă vreunei aprobări din partea conducerii, ca să necesite parcurgerea vreunui circuit intern.
O a doua critică bazată pe prevederile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă vizează hotărârea care pe de o parte este nemotivată și, pe de alta, lipsită de temei legal.
Terțul poprit, după data de 25 martie 2010, data la care trebuia să opereze indisponibilizarea conturilor a permis efectuarea unor plăți, respectiv plata unor credite și dobânzi către sine, astfel:
Din contul R057BRDE140SV_ s-au virat în continuare dobânzile curente către bancă, chiar si după data la care contul era indisponibilizat,
Din contul R093BRDE140SV_, cont de EURO, începând cu data de 26.03.2010, după data primirii adresei de înființare a popririi, s-a permis plata creditului bancar în cuantum de aproximativ 400 euro lunar și alte plăți, după data la care contul ar fi trebuit să fie indisponibilizat.
În data de 26 a fiecărei luni, banca proceda la rambursarea automată a sumei aferente plății creditului.
Și din acest cont s-au perceput diverse dobânzi bancare și s-au virat efectiv în conturile băncii, s-au efectuat și alte plăți, cum ar fi asigurările.
În data de 29.03.2011, C. D. a făcut și o operațiune de depunere pe acest cont, de 1000 euro, sumă utilizată de bancă în vederea rambursării creditului.
În aceste condiții, în temeiul dispozițiilor art. 460 Cod procedură civilă dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, de a consemna orice sumă, inclusiv sumele viitoare, sancțiunea este validarea popririi.
Recurenta contestatoare a precizat că aspectele care au făcut obiectul pretențiilor sale în apel, al probelor încuviințate de instanța de apel și învederate în concluziile scrise, nu au fost analizate de instanță în hotărârea pronunțată.
Instanța de apel s-a limitat a analiza aspectul retragerii din conturile bancare din ziua de 25.03.2010 de către debitor prin ATM-urile B. din Mamaia, celălalt aspect invocat și probat, al virării sumelor viitoare către sine, nu a fost menționat in niciun fel.
În temeiul dispozițiilor art. 295, instanța de apel era obligată să analizeze cauza sub toate aspectele, de fapt și de drept, apelul având efect devolutiv.
Fără a analiza toate probele administrate și a stabili împrejurările de fapt esențiale în cauză, soluția pronunțată în dispozitiv este nesusținută și nu reprezintă corolarul motivelor ce o preced.
Recurenta contestatoare a susținut că lipsa examinării unor chestiuni de fapt ce constituie condiții de aplicare a legii reprezintă o motivare în fapt incompletă, iar hotărârea pronunțată în aceste condiții, este lipsită de temei legal.
Potrivit Codului de procedură civilă, se instituie o sancțiune drastică - validarea popririi - terțului poprit care nu respectă obligațiile privind poprirea: plata către creditorul urmăritor a creanței sale.
În final, recurenta a precizat că terțul poprit B. nu și-a respectat obligațiile și a solicitat admiterea cererii de validare a popririi, în sensul obligării terțului poprit să plătească suma datorată de debitorul poprit - echivalentul în lei la data plății a sumei de 212.363 USD.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, art.1182 Cod civil, art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, art.457 Cod procedură civilă, art. 460 Cod procedură civilă și art. 6 C.E.D.O.
Intimata B. - G. Societe Generale SA a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În faza procesuală a recursului s-a solicitat și s-a încuviințat, în conformitate cu dispozițiile art.305 coroborate cu art.172 alin.1 din Codul de Procedură Civilă, să se prezinte de către intimată relații cu privire la ora efectuării retragerilor bancare efectuate de către debitorul C. Danuț în ziua de 25.03.2010.
Ca urmare a relațiilor solicitate au fost comunicate prin adresa nr.1658/11.11.2012 și prin adresa nr.1762/15.11.2012 informațiile solicitate.
Analizând recursul declarat din prisma criticilor formulate, care se subsumează motivelor de recurs prevăzute de dispozițiile art.304 pct.7 și 9 din Codul de Procedură Civilă, Curtea constată că este fondat motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 din Codul de Procedură Civilă, pentru următoarele considerente:
Cu privire la motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art.304 pct.7 din Codul de Procedură Civilă, instanța de recurs constată că nu este fondat, având în vedere că instanța de apel a prezentat în considerentele deciziei recurate argumentele avute în vedere la pronunțarea soluției în faza procesuală a apelului.
Faptul că instanța de apel nu a răspuns în mod explicit la anumite aspecte invocate de către parte nu atrage incidența motivului de recurs prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 din Codul de Procedură Civilă, deoarece au fost expuse argumentele avute în vedere la soluționarea cauzei în faza procesuală a apelului, fiind înlăturate implicit și susținerile recurentei.
Se învederează că nu a fost încălcat art. 6 paragraf 1din Cedo, deoarece în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a învederat că „instanțele trebuie sã își motiveze hotãrârile, însã aceasta nu presupune a da un rãspuns detaliat fiecãrui argument (Hotãrârea V. de Hurk contra Olanda din 19 aprilie 1994). Întinderea obligației de a motiva poate varia în funcție de natura hotãrârii și trebuie stabilitã în lumina circumstanțelor cauzei (Hotãrârea din 24 mai 2005 în Cauza B. contra România 1)). Înțelesul acestei obligații poate varia în funcție de natura hotãrârii. Trebuie sã se ținã seama, printre altele, de diversitatea mijloacelor și de diferențele dintre statele contractante în materie de dispoziții legale, cutume, concepții doctrinare, prezentare și redactare de hotãrâri și decizii. Aceasta, întrucât problema de a ști dacã un tribunal a încãlcat obligația sa de motivare, care decurge din art. 6 paragraf 1 din Convenție, nu poate fi analizatã decât în baza circumstanțelor cauzei.
În cauza de față, prin analizarea apelului declarat de către B. - G. Societe Generale SA, instanța de apel a avut în vedere și argumentele expuse de către S. A., care nu au fost considerate întemeiate.
Pentru considerentele expuse, se constată că nu este întemeiată critica referitoare la lipsa motivării instanței de apel.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de dispozițiile art. 304 pct.9 din Codul de Procedură Civilă, Curtea constată că este fondat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 460 din codul de procedură civilă „Dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi”.
Așa cum au reținut ambele instanțe de fond, în cauza de față, prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 04.03.2010 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1 București, s-a încuviințat executarea silită prin poprire asupra sumelor de bani aflate la terți popriți de pe raza sectorului 1, împotriva debitorului C. D., în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut autentificat sub nr. 2908/30.09.2008 de BNP M. A..
Executorul judecătoresc a emis adresa de înființare a popririi nr. 183/22.03.2010 și adresa de înștiințare a debitorului despre înființarea popririi.
Adresa de înființare a popririi nr. 183/22.03.2010 a fost comunicată terțului poprit B. – G. Societe Generale SA - Sediul Central la data de 25.03.2010, fiind recepționată de bancă la data de 25.03.2010 ora 11:12.
Totuși, deși a fost primită adresa de înființare a propririi la data de 25.03.2010, între orele 22, 20- 22, 59 C. D. a operat mai multe retrageri prin ATM-urile B. din contul R057BRDE140SV781 C._, respectiv: suma de 400 lei; suma de 2000 lei; suma de 2000 lei; suma de 2000 lei; suma de 2000 lei; suma de 1000 lei, așa cum rezultă din adresa nr.1762/15.11.2012, aflată la fila 135 din dosarul de recurs.
Astfel, instanța de recurs constată că, deși terțul poprit B. - G. Societe Generale SA a primit adresa de înființare a propririi la data de 25.03.2010, ora 11:12 minute, totuși nu a luat măsurile necesare pentru a-și îndeplini obligațiile prevăzute de dispozițiile art.456 din Codul de Procedură Civilă, constând în indisponibilizarea
sumelor de bani din contul debitorului.
Indisponibilizarea, prin poprire, a soldului creditor și a încasãrilor viitoare opereazã de la data sesizãrii bãncii și pânã la achitarea integralã a obligațiilor prevãzute în titlul executoriu, inclusiv pentru perioada suspendãrii executãrii silite. Legea interzice terțului poprit ca, în perioada indisponibilizãrii, sã facã orice altã platã sau operațiune care ar putea diminua suma insesizabilã.
Având în vedere că intimatul B. - G. Societe Generale SA a eliberat debitorului Culetu D. suma de 9.400 ron, la data de 25.03.2010, între orele 22:20- 22:59, în condițiile în care primise adresa de înființare a popririi, se constată că acesta a dat dovadă de rea-credință și nu și-a îndeplinit obligațiile legale care îi reveneau pentru efectuarea popririi.
Curtea va înlătura susținerile intimatei B. - G. Societe Generale SA cu privire la faptul că ora bancară se încheie la ora 0:00 și că nu este culpabilă de eliberarea sumelor menționate, cu motivarea că indisponibilizarea prevăzută de dispozițiile art. 456 din Codul de Procedură Civilă trebuie să opereze imediat sau, cel mai târziu, într-un interval de timp rezonabil. Perioada între ora ora 11:12 (ora primirii adresei de înființare a popririi) și ora 22:20 (ora primei extrageri efectuate de către debitor) era suficient de rezonabilă pentru a fi luate măsurile necesare în vederea indisponibilizării conturilor debitorului.
În aceste condiții sunt incidente dispozițiile art.460 din Codul de Procedură Civilă în ceea ce privește validarea popririi, iar ca efect al validării propririi terțul poprit este obligat să plãteascã creditorului urmãritor, în limita creanței acestuia, suma datoratã debitorului urmãrit, respectiv suma pe care a eliberat-o debitorului, deși trebuia să o indisponibilizeze și să o elibereze ceditorului S. A..
Cu privire la existența și întinderea sumei eliberate debitorului, instanța de recurs constată că ambele părți au recunoscut faptul că a fost eliberată, în mod nelegal, suma de 9.400 ron, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În ceea ce privește celelalte operațiuni efectuate cu privire la plata creditului datorat de către Culetu D. băncii, Curtea învederează că aceste sume au fost depuse în cont de către debitor și erau destinate plății unui împrumut. Aceste sume de bani nu pot fi considerate ca fiind datorate de către terțul poprit debitorului, deoarece destinația acestora a fost către terțul poprit pentru plata unui împrumut, iar plata efectivă a acestuia nu se putea efectua altfel.
În ceea ce privește efectele validării popririi solicitate de către creditoarea S. A. se învederează că acestea constau în indisponibilizarea sumele ajunse la scadențã, cât și pentru cele scadente în viitor, urmând ca efectele validãrii sã se producã la data scadenței.
Este evident cã validarea popririi asupra unui cont lipsit de disponibil bãnesc nu va obliga banca terț poprit sã efectueze plãți din fondurile proprii, ea justificându-se numai pentru a se da posibilitatea ca eventualele intrãri de sume în cont sã fie puse la dispoziția creditorului.
În aceste sens, Curtea va răspunde susținerilor B. - G. Societe Generale SA și afirmațiile recurentei S. A. în ceea ce privește efectele validării popririi care constau: în obligația B. - G. Societe Generale SA de a achita din fondurile proprii creditoarei S. A. suma de 9.400 ron (suma care a fost eliberată greșit debitorului, deși se comunicase adresa de înființare a propririi) și obligația de a indisponibiliza conturile debitorului și de a elibera sumele rămase neachitate creditoarei, până la concurența sumei de 212.393 USD, din care se scade suma de 9.400 ron.
Curtea învederează că nu se poate dispune obligarea terțul poprit B. - G. Societe Generale SA să achite întreaga datorie a debitorului, deoarece dispozițiile art. 460 alin.2 din Codul de Procedură Civilă prevăd obligațiile care îi revin terțului poprit, respectiv de a plăti creditorului numai suma datorată de terțul poprit debitorului, și nu întregul debit, precum și posibilitatea aplicării unei amenzi.
Curtea învederează că recurenta face o confuzie între dispozițiile art. 460 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă (care sunt aplicabile în această fază procesuală) și dispozițiile art. 460 alin.4 din Codul de Procedură Civilă, care sunt aplicabile ulterior validării popririi. Astfel, dacă, după pronunțarea prezentei hotărâri, terțul poprit va elibera sume de bani debitorului, în loc să le indisponibilizeze și să le elibereze creditorului, atunci, în caz de nerespectare a acestor obligații, executarea silită se va face împotriva terțului poprit, pe baza hotărârii de validare ce constituie titlu executoriu, asupra întregii sume datorate.
Având în vedere considerentele expuse, constatându-se că au fost aplicate, în mod greșit, dispozițiile art. 456 și art. 460 din Codul de Procedură Civilă, fiind incident motivul de recurs prevăzu de dispozițiile art. 304 pct.9 din Codul de Procedură Civilă, va admite recursul declarat de către recurenta S. A., va modifica în parte decizia civilă recurată în sensul că va respinge apelul declarat de către terțul poprit B. - G. Societe Generale SA, ca nefondat și va menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate în ceea ce privește respingerea apelului declarat de către S. A.. Ca efect al respingerii celor două apeluri declarate împotriva sentinței civile nr._/18.10.2010 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1 București, va fi menținută sentința civilă menționată, prin care s-a dispus validarea popririi înființată în dosarul de executare nr. 183/2009 de către B.E.J. F. Gh. M., asupra sumelor de bani pe care terțul poprit B. G. Societe Generale SA le datorează debitorului C. D., până la concurența echivalentului în lei a sumei 212.363 USD.
În temeiul art.274 din Codul de Procedură Civilă, va obliga pe terțul poprit B. la plata sumei de 5,5 ron către recurenta, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurs formulată de recurenta - creditoare S. A., în contradictoriu cu intimatul debitor C. D. și intimații - terți popriți B.- G. Societe Generale și B. – S. C.,
Modifică în parte decizia civilă recurată, în sensul
Respinge apelul declarat de terțul poprit B., ca nefondat.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei.
Obligă pe terțul poprit B.- G. Societe Generale și B. – S. C. la plata sumei de 5,5 ron către recurenta, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.11.2012
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
D. Z. M. S. C. L. M. I.
GREFIER
L. D.
Red. DZ/04.12.2012
Tehnored. GC/DZ – 2 ex
20.11.2012
Jud. apel: A. I. T.
R. N.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 971/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI | Dizolvare persoana juridică. Decizia nr. 980/2013. Curtea de... → |
|---|
