Grăniţuire. Decizia nr. 668/2014. Curtea de Apel CLUJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 668/2014 pronunțată de Curtea de Apel CLUJ la data de 18-03-2014 în dosarul nr. 18537/211/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 668/R/2014
Ședința publică din data de 18 martie 2014 Instanța constituită din:
Președinte: A. C.
Judecători: V. M.- președintele Curții de Apel Cluj
D.-L. B.- vicepreședinte al Curții de Apel Cluj
Grefier: S. – D. G.
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâta M. E. împotriva deciziei civile nr. 580/A/12.11.2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind reclamanții N. M. și N. G. precum și pârâții T. G. S. și T. G. L., având ca obiect grănițuire.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 11 martie 2014, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
La data de 14 martie 2014, atât pârâta recurentă M. E. cât și reclamanții intimați N. G. și soția N. M. au depus la dosar concluzii scrise, ( filele 66-73 din dosar, respectiv 74-78 din dosar ).
CURTEA
Deliberând, reține că:
I. Prin sentința civilă nr. 9604 din 17.06.2013 a Judecătoriei Cluj-N., pronunțată în dosarul nr._ , s-a admis acțiunea civilă înaintată de reclamanții N. G. și N. M. împotriva pârâților T. G. L., T. G. S. și M. E..
În consecință:
Au fost obligați pârâții T. G. L. și T. G. S. să predea reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 278 mp, teren care face parte din imobilul înscris în CF nr._ Cluj-N., sub A+1, 2, 3, cu nr. topo._/1/2,_/2/1,_/1/1/2,_/2/2/2,_/3/1/2,_/2/3,_/3/2 în suprafață de 1.481 m.p., conform planului de situație Varianta I, ce constituie anexă la răspunsul la obiecțiuni formulate la raportul de expertiză judiciară întocmit de d-na expert V. F..
A fost obligată pârâta M. E. să predea reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 139 m.p, teren care face parte din imobilul înscris în CF nr._ Cluj-N. sub A+1, 2, 3, cu nr. topo._/1/2,_/2/1,_/1/1/2,_/2/2/2,_/3/1/2,_/2/3,_/3/2 în suprafață de 1.481 m.p. conform planului de situație Varianta I, ce constituie anexă la răspunsul la obiecțiuni formulate la raportul de expertiză judiciară întocmit de d-na expert V. F..
S-a stabilit linia de hotar între imobilul teren în suprafață de 1.481 m.p. situat în Cluj-N., ., proprietatea reclamanților, înscris în CF nr._ Cluj-N., cu nr. topo._/1/2,_/2/1,_/1/1/2,_/2/2/2,_/3/1/2,_/2/3,_/3/2 și imobilul teren în suprafață de 646 m.p. cu casă din cărămidă situat în Cluj-N., ., proprietatea pârâților T. G. L. și T. G. S., înscris în CF_ Cluj-N., nr. topo._/1/1/1,_/2/2/1/1,_/3/1/1/1, conform punctelor de contur astfel cum au fost identificate și propuse prin planul de situație Varianta I, ce constituie anexă la răspunsul la obiecțiuni formulate la raportul de expertiză judiciară întocmit de d-na expert V. F..
S-a stabilit linia de hotar între imobilul teren în suprafață de 1.481 m.p. situat în Cluj-N., ., proprietatea reclamanților, înscris în CF nr._ Cluj-N., cu nr. topo._/1/2,_/2/1,_/1/1/2,_/2/2/2,_/3/1/2,_/2/3,_/3/2 și imobilul teren în suprafață de 822 m.p. situat în Cluj-N., ., proprietatea pârâtei M. E., înscris în CF_ Cluj-N., nr. topo._/1/1/2,_/2/2/1/2,_/3/1/1/3, conform punctelor de contur astfel cum au fost identificate și propuse prin planul de situație Varianta I, ce constituie anexă la răspunsul la obiecțiuni formulate la raportul de expertiză judiciară întocmit de d-na expert V. F..
Au fost obligați pârâții, în solidar, la plata în favoarea reclamanților a sumei de 5.507,45 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A fost obligată pârâta M. E. la plata în favoarea d-nei expert V. F. a sumei de 900 lei cu titlu de onorariu definitiv expert.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a avut în vedere, în principal, următoarele:
Potrivit contractului de vânzare – cumpărare depus la fila 21 din dosar, reclamanții, în calitate de cumpărători, au dobândit de la T. E., cota de 5/28 parte din imobilele cuprinse în CF nr._ Cluj, A+1, nr. topo._/1, casă din cărămidă acoperită cu țiglă, cu 1 cameră, 1 bucătărie, dependințe și curte, cu suprafața de 296 stj.p., A+2, nr. topo._/2, grădină cu suprafața de 175 stj.p., A+3, nr. topo._/3, grădină, situate în Cluj-N., ., pentru suma de 4.500.000 lei, achitată în întregime anterior semnării contractului.
Apoi, în baza contractului de partaj voluntar (filele 22 – 24) încheiat între coproprietarii imobilului situat Cluj-N., ., înscris în CF nr._ Cluj-N., cu nr. topo._/1,_/2 și_/3, format din casă de cărămidă pe fundație din piatră, acoperită cu țiglă, cu 1 cameră, cu 1 bucătărie, dependințe și curte în suprafață de 1.066 m.p., grădină cu suprafața de 630 m.p., respectiv grădină cu suprafața de 1.253 m.p., porțiunile de sub B7 – 11, T. E., H. N., H. M., N. G. și soția N. M. au partajat imobilul în următoarele parcele: .. nou nr._/1/1, .. nou_/1/2, .. nou_/2/1, .. nou_/2/2, .. nou_/2/3, .. nou_/3/1 și .. nou_/3/2, parcele care au fost alipite și au format noi parcele după cum urmează: .. nou_/1/1,_/2/2 și_/3/1, formată din casă de cărămidă pe fundație de piatră, acoperită cu țiglă, cu 1 cameră, 1 bucătărie, dependințe și teren în suprafață de 1530 m.p., care va reveni lui T. E., cu titlu de moștenire și partaj, .. nou_/1/2 și_/2/1 formată din teren în suprafață de 819 m.p., care a revenit reclamanților N. G. și N. M., cu titlu de cumpărare și partaj, .. nou_/2/3 și_/3/2 formată din teren în suprafață de 600 m.p., care va reveni lui H. N. și soția H. M., cu titlu de cumpărare și partaj, iar pe .._/1/1,_/2/2 și_/371, care forma proprietatea lui T. E. s-a notat dreptul de servitute de trecere în favoarea parcelei cu nr. topo. nou_/1/2 și_/2/1 proprietatea lui N. G. și N. M., precum și în favoarea parcelei cu nr. topo._/2/3 și_/3/2 proprietatea lui H. N. și soția H. M., cu mașină mică (autoturism) sau căruța, de la poarta mare dinspre . partea vestică a casei existente, pe o lățime de 4 m și o lungime de 27 m, iar de acolo acces pietonal pe o potecă cu o lățime de 1 m pe .. topo._/1/1,_/2/2 și_/3/1 în favoarea parcelei cu nr. nr. topo._/2/3 și_/3/2.
La data de 13.03.1996, reclamanții, în baza contractului de vânzare – cumpărare autentificat de BNP Fuchs M., atașat la dosar la fila 25, au dobândit dreptul de proprietate asupra parcelei cu nr. topo._/1/1/2,_/2/2/2,_/3/1/2, formată din teren în suprafață de 62 m.p. de la vânzătorul T. E., pentru suma de 300.000 lei, achitată anterior semnării contractului, precum și asupra parcelei înscrisă în CF nr._, cu nr. topo._/2/3 și_/3/2 în suprafață de 600 m.p. de la vânzătorii H. N. și soția H. M., suma de 2.500.000 lei fiind achitată anterior semnării contractului, imobilele nou cumpărate de reclamanți urmând a fi alipite imobilului deținut de reclamanți în Cluj-N., ., înscris în CF nr._ Cluj-N., cu nr. topo._/1/2 și_/2/1, format din teren în suprafață de 819 mp, dobândit prin cumpărare și partaj și vor forma împreună o parcelă nouă, cu nr. topo._/1/2,_/2/1,_/2/3,_/3/2,_/1/1/2,_/2/2/2,_/3/1/2 în suprafață totală de 1.481 mp, d-l T. E. fiind de acord ca pe parcelele cu nr. topo._/1/1/1,_/2/2/1,_/3/1/1, proprietatea sa, să fie notat dreptul de servitute de trecere de la poarta mare înspre . partea vestică a casei existente, pe o lățime de 4 m și o lungime de 27 m, în favoarea parcelei nou formate proprietatea reclamantului N. G..
Prin Sentința civilă nr. 521/2005 din data de 14.01.2005, pronunțată de Judecătoria Cluj-N. în dosarul nr. 6471/2004, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de M. E. în contradictoriu cu pârâții T. G. L. și T. G. S., s-a stabilit linia de mejdie între imobilul proprietatea reclamantei M. E., înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._/1/1/2,_/2/2/1/2,_/3/1/1/2 în suprafață de 822 mp și imobilul proprietatea pârâților T. G. L. și T. G. S., înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._/1/1/1,_/2/2/1/1,_/1/1/1, teren în suprafață de 646 mp, cu casă din cărămidă pe fundație din piatră, acoperită cu țiglă cu 1 cameră, bucătărie și dependințe pe linia dintre punctele C - D din varianta I-a a raportului de expertiză întocmit de d-l expert M. M. T. și s-a dispus instituirea unei servituți de trecere în favoarea imobilului înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._/1/1/2,_/2/2/1/2,_/3/1/1/2 în suprafață de 822 m.p. și în sarcina imobilului înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._/1/1/1,_/2/2/1/1,_/1/1/1, teren în suprafață de 646 m.p., în continuarea servituții înscrise sub B6 în CF nr._ Cluj și sub C3 în CF nr._ Cluj, pe o lungime de 4 m și o lățime de 4 m, conform variantei I-a din raportul de expertiză cu obligarea reclamantei la plata în favoarea pârâților a unei despăgubiri în cuantum de 11 euro anual în echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății (filele 28-29 din dosar).
Față de situația de fapt prezentată mai sus, instanța a reținut că reclamanții N. G. și N. M. sunt proprietarii parcelelor de teren înscrise în CF nr._ Cluj-N., având nr. topo._/1/2,_/2/1,_/1/1/2,_/2/2/2,_/3/1/2,_/2/3,_/3/2 - filele 17 – 18 din dosar, în suprafață totală de 1.481 mp, terenuri situate administrativ în Cluj-N., ., jud. Cluj, pârâții T. G. L. și T. G. S. proprietarii terenului înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._/1/1/1,_/2/2/1/1,_/1/1/1, teren în suprafață de 646 mp – filele 14 – 15 din dosar, iar pârâta M. E. proprietara terenului înscris în CF nr._ Cluj, nr. topo._/1/1/2,_/2/2/1/2,_/3/1/1/2 în suprafață de 822 mp – filele 19 – 20, în cauză solicitându-se grănițuirea acestor fonduri învecinate, iar prin precizarea de acțiune obligarea pârâților T. G. L. și T. G. S. să predea reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 278 m.p. teren care face parte din imobilul înscris în CF nr._ Cluj-N. de sub A+1,2,3, având nr. topo. 2071/1/2,_/2/1,_/1/1/2,_/2/2/2,_/3/1/2,_/2/3,_/3/2 în suprafață de 1.481 m.p., iar pârâta M. E. să le predea în deplină proprietate și posesie suprafața de 139 m.p., teren care face parte din imobilul înscris în CF nr._ Cluj-N., sub A+1,2,3, având nr. topo. 2071/1/2,_/2/1,_/1/1/2,_/2/2/2,_/3/1/2,_/2/3,_/3/2 în suprafață de 1.481 m.p.
În ce privește modalitatea de grănițuire, s-a avut în vedere varianta ce poate fi considerată mai corespunzătoare situației actuale.
II. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta M. E., soluționat prin decizia civilă nr. 580/A din 12 noiembrie 2013 a Tribunalului Cluj, în sensul admiterii excepției lipsei calității de reprezentant a mandatarului pârâtei apelante și anulării apelului declarat împotriva sentinței, care a fost menținută în totul.
A fost obligată apelanta la a le plăti intimaților N. G. și N. M., respectiv T. G. L. și T. G. S., suma de 1.500 lei, respectiv 1.200 lei, cheltuieli de judecată în apel.
Motivând apelul, Tribunalul a arătat, în esență, următoarele:
În temeiul art. 161 C.pr.civ. instanța a cerut reprezentantului părții să facă dovada calității sale.
Art. 67 C.pr.civ. stabilește că părțile pot să exercite drepturile procesuale personal sau prin mandatar. Mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant numai dacă acest drept a fost dat anume. Dacă cel care i-a dat procura generală nu are domiciliul și nici reședința în țară sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.
La dosarul cauzei în termenul acord în acest sens, s-a depus procura de administrare și de vânzare, autentificată sub nr. 1725/23.06.2000 de BNP M. P..
Analizând cuprinsul acestei procuri rezultă că M. E. are domiciliul în România, Municipiul Cluj-N., .. 5 ..
Având domiciliul în țară, mandatul acordat lui I. V. trebuie să fie unul special pentru reprezentare în judecată.
Din analiza mandatului mai sus amintit rezultă fără dubiu că dreptul de reprezentare în judecată nu i-a fost dat anume, astfel încât I. V. nu poate deține în mod legal, calitatea de reprezentant al părții.
Întrucât reprezentantul părții nu a putut face dovada calității sale, văzând și prev. art. 161 și 298 C.pr.civ. instanța a admis excepția lipsei calității de reprezentant și a anulat apelul declarat de M. E. împotriva Sentinței civile nr. 9604/17.06.2013, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Cluj-N., pe care a menținut-o în totul.
III. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta M. E., solicitând casarea ei în totul și trimiterea cauzei spre o nouă judecată la instanța de apel, fiind incidente prevederile art. 304 pct. 9 C.pr.civ. deoarece:
Instanța de apel a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică, fiind ignorate prevederile art. 67 alin. 3 C.pr.civ., potrivit cărora dacă cel care a dat procura generală nu are domiciliul și nici reședința în țară sau dacă prima este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.
Pârâta recurentă are domiciliul și reședința în afara României, astfel că mandatarul ei cu procură generală avea dreptul de a declara apel împotriva sentinței.
IV, Atât intimații N. G. și N. E., cât și, distinct, intimații T. G. L. și T. G. S. au solicitat, pe cale de întâmpinare, respingerea recursului ca nefondat (f. 36-38, 39-40).
V. Cu privire la recursul declarat, Curtea are în vedere următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 67 alin. 3 C.pr.civ., dacă cel care a dat procură generală nu are domiciliu și nici reședința în țară, sau dacă procura este dată unui prepus, dreptul de reprezentare în judecată se presupune dat.
Rezultă din aceste prevederi legale că prin derogare de la regula afirmată de art. 67 alin. 3 C.pr.civ. – potrivit căreia mandatarul cu procură generală poate să reprezinte în judecată pe mandant, numai dacă acest drept i-a fost dat anume -, art. 67 alin. 3 C.pr.civ. instituie două importante derogări: prima, când cel care a acordat procura generală nu are în țară domiciliul și nici măcar reședința; a doua, când procura este dată unui prepus.
În ce privește prima dintre derogări – aceasta fiind, de altfel, cea care interesează în prezentul proces – legea nu precizează data la care sau de la care autorul procurii generale trebuie să nu mai aibă nici domiciliu și nici reședința în țară. Fiind însă vorba despre un mandat de reprezentare în judecată, se poate conchide că încă de la debutul judecății este necesar ca cerința legală să fie îndeplinită.
Prin urmare, dacă o asemenea dovadă este făcută, dreptul de reprezentare în judecată trebuie să-i fie recunoscut și mandatarului căruia acest drept nu i-a fost acordat în mod expres, prin stipulație cuprinsă în procură, dar care deține totuși o procură generală.
În cauză, din copia tradusă a înscrisului numit „certificat de cetățenie” emis de Ministerul Afacerilor Interne din Noua Zeelandă (f. 14 dosar recurs) rezultă că recurenta M. E. a dobândit cetățenia neo-zeelandeză în data de 08.09.2014, în vreme ce din copia înscrisului numit „permis de ședere” emis la data de 21.05.2002 rezultă că recurenta a obținut dreptul de ședere în Noua Zeelandă pe perioadă nedeterminată (f. 21 același dosar), sub rezerva expirării lui în momentul în care titularul părăsește statul emitent.
Prin certificatul emis la data de 28.02.2014 de notarul public Roderick Neill Gillespie din Noua Zeelandă (f. 60, 61) se atestă că M. E. a sosit în Noua Zeelandă la data de 15.04.2001 și locuiește la 65 Cypress Drive, Maungaraki, Lower Hutt 5010, Noua Zeelandă.
În aprecierea Curții, acest înscris dovedește în mod limpede că recurenta a locuit și locuiește în Noua Zeelandă, fiind de observat, prin coroborare și cu celelalte probe administrate, că recurenta locuia în Noua Zeelandă, iar nu în România, încă mai înainte de debutul prezentei judecăți în data de 25 august 2009.
De altfel, și în adresa emisă de Direcția Județeană Cluj de Evidență a Persoanelor (f. 41) se arată că M. E. figurează cu domiciliul în municipiul Cluj-N., .. 5 apt. 38, dar are mențiunea „Restanțier conf. legii – plecat la altă adresă”.
Prin urmare, locuința efectivă a recurentei trebuie considerat că se află în Noua Zeelandă, așa cum s-a arătat mai sus, fiind vorba, în prezentul proces, despre o situație procedurală ce intră sub incidența prevederilor art. 67 alin. 3 C.pr.civ.
Rezultă din cele de mai sus și că instanța de apel a greșit atunci când a tras concluzia că M. E. ar avea domiciliul în România, nefăcând o cercetare judecătorească aptă să lămurească în mod complet situația de interes în cauză.
Contrar celor afirmate de intimați, probele depuse de pârâta M. E. în recurs erau admisibile, ele fiind înscrisuri în sensul prevederilor art. 305 C.pr.civ., astfel că puteau fi primite și în recurs.
Este fără relevanță, totodată, și că procura generală a fost dată de recurentă încă din anul 2001, căci atâta vreme cât nu a fost revocată ea are vocația de a produce toate efectele juridice specifice unui astfel de act. Pentru a se conchide că procura și-a încetat efectele era necesar să se facă dovada că recurenta a revocat-o, iar o asemenea dovadă nu a fost făcută.
Față de cele de mai sus, văzându-se și că instanța de apel a lăsat necercetat fondul apelului, se va admite recursul și se trimite cauza spre rejudecare în apel la același Tribunalul, în baza art. 304 pct. 9 și art. 312 alin. 5 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta M. E. împotriva deciziei civile nr. 580/A din 12 noiembrie 2013 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosarul nr._, pe care o casează, dispunând trimiterea cauzei la același tribunal pentru rejudecarea apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18.03.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. C. V. M. D.-L. B.
GREFIER
S. – D. G.
Red.VM/dact.MS
2 ex./30.05.2014
Jud.apel: D.T./F.S.B.
Jud.fond: I.A.B.
| ← Reziliere contract. Încheierea nr. 1319/2014. Curtea de Apel CLUJ | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 838/2014. Curtea de... → |
|---|
