Grăniţuire. Decizia nr. 443/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 443/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 19336/212/2009
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 443/C
Ședința publică din 04 noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE - M. G.
JUDECĂTORI - Vanghelita T.
- G. L.
GREFIER - M. D.
Pe rol pronunțarea recursurilor civile declarate de recurenții reclamanți E. I., E. G. și E. E., domiciliați în localitatea O., ., județul C. și de recurenții pârâți P. G., P. M., P. S. C., P. G. și B. G., cu domiciliul procesual ales în C., . nr. 41, . Cabinetului de Avocat „B. D. A.”, împotriva deciziei civile nr. 410 din 19 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, având ca obiect revendicare, în contradictoriu cu intimații pârâți B. E., cu domiciliul procesual ales în C., . nr. 41, ., la sediul Cabinetului de Avocat „B. D. A.” și P. C., cu domiciliul în localitatea O., ., județul C..
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 28 octombrie 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Completul de judecată, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 04 noiembrie 2013, dată la care a pronunțat următoarea hotărâre.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă_ din data de 27.09.2011, pronunțate de Judecătoria C. în dosarul nr._, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții E. I., E. G. și E. E., în contradictoriu cu pârâții P. G., P. M., P. S. C., P. G., B. G. și B. E..
S-a stabilit linia de hotar între proprietățile vecine ale părților, prin punctele C-D, precum și prin punctele J-I-H-G-F, astfel cum este trasată în plan de amplasament anexă la completarea la raportul de expertiză depusă la dosar în data de 19.07.2011, întocmit în cauză de expert tehnic Bazgan M..
A fost respinsă cererea privind obligarea pârâților la aducerea în starea inițială a semnelor de hotar originare, ca neîntemeiată, s-a respins cererea privind respectarea de către pârâți a dreptului de proprietate și posesie al reclamanților, ca neîntemeiată., s-a respins cererea privind obligarea pârâților la ridicarea construcțiilor și plantațiilor ce ar fi edificate pe terenul reclamanților, ca neîntemeiată, s-a respins cererea privind obligarea pârâților B. la repararea zidului casei reclamanților, ca neîntemeiată și s-a respins cererea privind obligarea pârâților la construirea, pe cheltuiala acestora, a gardurilor ce despart proprietățile părților, ca neîntemeiată.
Prin aceeași sentință s-a dispus restituirea către reclamanți a taxei judiciare de timbru în cuantum de 199,67 lei și au fost obligați pârâții să achite reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de 1846 lei, (350 lei reprezentând onorariu expert și 1450 onorariu avocat).
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele:
Potrivit titlului de proprietate nr._/1034 reclamanții E. G. și E. E., au dobândit în proprietate terenul aferent locuinței acestora, în suprafață de 1130 mp, situat în oraș O., ., județul Constanta.
În temeiul contractului de întreținere autentificat sub nr. 691/23.04.1998, aceste imobile (teren și casă) au fost înstrăinate către reclamantul E. I., cu obligația acestuia de a întreține pe E. G. și E. E. pe tot restul vieții.
De partea cealaltă, pârâții P. G. și P. M., în temeiul actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/30.11.1974, au dobândit în proprietate imobil situat în oraș O., ., compus din teren în suprafață de 500 mp și o casă de locuit, iar prin contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1415/03.04.2006, pârâții au dobândit în proprietate și suprafața de 252 mp, situată la aceeași adresă.
Prin contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2273/24.05.2006, nuda proprietate a întregului imobil din oraș O., ., a fost înstrăinată către pârât P. S. C..
De asemenea, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4860/21 noiembrie 2005, pârâții B. au dobândit în proprietate teren în suprafață de 244 mp, situat în oraș O., ..
Potrivit raportului de expertiză efectuat în dosarul de fond, de către expert Bazgan M., toate aceste proprietăți se învecinează între ele.
În ceea ce privește cererea reclamanților de grănițuire, instanța de fond o găsește întemeiată, pentru următoarele:
Potrivit art. 584 C.civ., orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.
Față de prevederile legale citate, instanța a apreciat că, părțile având proprietățile limitrofe, astfel cum au fost evidențiate în raportul de expertiză judiciară realizat de expert Bazgan M., pentru lichidarea stării litigioase, se impune a se delimita proprietățile lor prin stabilirea liniilor de hotar, astfel: linia de hotar între proprietatea reclamanților și cea a pârâtului P. S. va trece prin punctele C-D, astfel cum este trasată în plan de amplasament depus la data de 19.07.2011 anexă la completare la raportul de expertiză întocmit de către expert Bazgan M., iar linia de hotar între proprietatea reclamantului și cea a pârâților B. și P. C., va trece prin punctele J-I-H-G-F, astfel cum este trasată în plan de amplasament depus la data de 19.07.2011, anexă la completarea la raportul de expertiză întocmit în cauză de expert Bazgan M..
În ceea ce privește cererea reclamanților privind obligarea pârâților la aducerea în starea inițială a semnelor de hotar originare, instanța de fond a constat-o neîntemeiată, având în vedere că potrivit raportului de expertiză efectuat în cauză, pârâții nu au modificat semnele de hotar existente între proprietăți. Într-adevăr, în raportul de expertiză, se menționează că gardul ce desparte proprietatea pârâtului P. S. C. de proprietatea reclamanților, este curbat, așa cum de altfel și reclamanții susțin în acțiunea formulată, însă acest aspect, atâta timp cât baza gardului nu a fost mutată, nu echivalează cu schimbarea semnelor de hotar.
În ceea ce privește cererea privind obligarea pârâților să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie terenul în suprafață de 11 mp și terenul în suprafață de 5 mp, instanța, de asemenea, o găsește neîntemeiată, având în vedere că potrivit raportului de expertiză, pârâții nu ocupă din suprafața de teren a reclamanților, gardul dintre proprietatea reclamanților și cea a pârâtului P. S. C., așa cum s-a reținut anterior, fiind doar curbat dar baza acestuia nefiind modificată, iar între proprietatea reclamanților și cea a pârâților B. G. și B. M., existând un trotuar pe o lungime de 28 m și cu o lățime de 90 cm, din care reclamanții dețin 20 cm (lățime).
De asemenea, instanța de fond găsește neîntemeiată și cererea privind obligarea pârâților la ridicarea construcțiilor și plantațiilor ce ar fi ridicate pe terenul reclamanților, întrucât, așa cum reiese din raportul de expertiză, pe terenul reclamanților nu au fost ridicate plantații sau construcții. În zona hotarului dintre proprietățile părților, potrivit planșelor foto dar și potrivit raportului de expertiză, există anumiți pomi dar care însă nu sunt pe terenul reclamanților, ci pe cel al pârâților. Or, reclamanții prin cererea lor, așa cum este formulată, nu solicită mutarea acestor pomi la o anume distanță de hotar, ci solicită ridicarea plantațiilor și contracțiilor ce ar exista pe ternul pe care îl dețin și care ar fi edificate de pârâți. Cum însă pe terenul reclamanților nu reiese că ar exista construcții sau plantații ridicate de pârâți, cererea acestora nu poate fi primită.
Nici cererea privind obligarea pârâților la repararea zidului casei ce ar fi deteriorat ca urmare a desființării gardului despărțitor al proprietăților, nu este întemeiată, dat fiind faptul că potrivit raportului de expertiză, zidul casei nu ar putea fi deteriorat de mutarea vreunui semn de hotar, întrucât pe această porțiune nu a exista un hotar fizic, fapt recunoscut chiar de reclamanți prin acțiunea formulată. Așa încât, neexistând un hotar fizic este firesc că deteriorarea zidului, chiar dacă ar fi, nu s-ar fi produs datorită desființării vreunui semn de hotar, așa cum susțin reclamanții.
În ceea ce privește cererea reclamanților privind obligarea pârâților la ridicarea, pe cheltuiala acestora, a gardului despărțitor dintre proprietăți, instanța de fond o găsește neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 584 C.civ., într-adevăr, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuire, însă, potrivit aceluiași articol, cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate, așa încât, cererea reclamanților vizând obligarea pârâților la ridicarea gardului dar numai cu suportarea de aceștia în întregime a cheltuielilor necesare în acest sens, față de dispozițiile tezei a doua din art. 584 C.civ., instanța nu poate primi nici această cerere.
Cu privire la restituirea taxei judiciare de timbru:
Potrivit art. 23 din Legea 146/1997, (1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, la cererea petiționarului, în următoarele cazuri: b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal,
În speță, față de valoarea de circulație a terenului indicată în raportul de expertiză, valoarea obiectului capătului de cerere privind revendicarea terenului de 16 mp, este de 268,64 lei (adică_ lei: 1092 mp = 16,79 lei/mp, iar 16,79 lei x 16 mp terenul revendicat = 268,64 lei). În raport de art. 2 din Legea 146/1997, taxa judiciară de timbru aferentă acestui capăt de cerere, este de 27,86 lei.
De asemenea, potrivit art. 3 lit. (i) din Legea 146/1997, taxa judiciară de timbru aferentă capătului de cerere privind stabilirea liniei de hotar, este de 19 lei.
Pentru cererea privind obligarea reclamanților la aducerea în stare inițială a semnelor de hotar, precum și pentru cererile privind obligarea reclamanților la ridicarea construcțiilor și plantațiilor, la repararea zidului și la ridicarea gardului, în raport de art. 13 din Legea nr. 146/1997, taxa judiciară de timbru este de 8 lei pentru fiecare cerere.
Astfel, având în vedere că reclamanții au achitat o taxă judiciară de timbru (325 lei) mai mare decât cuantumul legal al taxei aferente acțiunii acestora, s-a constatat că, în raport de art. 23 alin. (1) lit. (b) din Legea 146/1997, se impune restituirea reclamanților a sumei de 199,67 lei.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, având în vedere faptul că onorariul de expert, în sumă de 700 lei, a fost achitat în cursul procesului doar de către reclamanți, precum și faptul că acțiunea acestora a fost găsită întemeiată în parte (litigiul purtându-se astfel din vina ambelor părți, în acest sens culpa procesuală fiind împărțită), dar și faptul că grănițuirea profită ambelor părți, instanța, în raport de art. 274 C.proc.civ., instanța de fond a dispus obligarea pârâților, proporțional culpei procesuale a acestora, la plata către reclamanții, a cheltuielilor de judecată în sumă de 350 lei, reprezentând onorariu expert, și 1450 lei, reprezentând onorariu avocat.
Împotriva acestei sentințe civile au declarat apel atât reclamanții E. I., E. G. și E. E. cât și pârâții P. G., P. M., P. S. C., P. G., B. G. și B. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel reclamanții critică hotărârea instanței de fond sub aspectul efectuării expertizei de către un expert tehnic imobiliar și nu topograf.
S-a aratat că doamna expert a măsurat hotarele cu ruleta fără a stabili punctele de hotar pentru a avea elementul de referință de la care se poate pleca într-o măsurătoare, consecința fiind exproprierea fără o dreaptă despăgubire.
Prin expertiza administrată și prin soluția dată a fost schimbat și modul de numerotare a proprietății, astfel că punctele cadastrale nu mai corespund cu literele din soluție, iar din punct de vedere cadastral imobilul nu mai este același.
Încălcarea dispozițiilor reținute prin încheierea OCPI de către hotărârea judecătorească are valoarea încălcării cauzei de lucru judecat.
Instanța nu putea modifica grănițuirea constatată prin cadastru, ci avea obligația de a stabili grănițuirea raportat la planurile – actele existente și realitatea din teren.
S-a solicitat ridicarea construcțiilor și plantației de copaci înființată pe hotarul proprietății fără a exista un acord în acest sens, odată cu creșterea copacilor și înclinarea acestora către proprietatea reclamanților, pârâtul P. a mutat plasa de gard cu 10 cm, pe alocuri cu până la 50 de cm pe o lungime de 16 m.
În anul 2008, pârâtul P. mutat gardul din spatele dependințelor, fără știrea reclamanților, pe o distanță de 10 m și cu aproximativ 40-50 cm către dependințele reclamanților nemaiavând loc de trecere prin spatele lor.
În anul 1010, în timpul procesului, pârâtul a desprins gardul de pomi aplecându-l spre proprietatea reclamanților cu aproximativ 10 cm și până la 50 cm în unele locuri.
Prin motivele de apel pârâții solicită respingerea cererii de grănițuire și respingerea cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată sau obligarea doar la jumătate din aceste cheltuieli, fiind admis doar capătul de cerere privind grănițuirea.
Se precizează că linia de hotar este cea stabilită de schițele cadastrale ce despart proprietățile între reclamanți și pârâții P. și B..
În calitate de pârâți nu există nici un motiv întemeiat pentru a aduce la starea inițială semnele de hotar, întrucât acestea sunt nemodificate, chiar și după ce s-au efectuat măsurătorile de către Comisia din cadrul Primăriei O. și de către Comisia Cadastrală.
Referitor la delimitarea dintre pârâtul P. și reclamant se arată că linia de hotar este stabilită de schița cadastrală nr._/14.12.2005, mai mult decât atât gardul a fost construit de pârâtul B., situație față de care nu se justifică demolarea acestuia.
Semnele exterioare naturale există din 1968 de când au fost edificate construcțiile și au fost efectuate plantații.
Se consideră că există în prezent semne exterioare și vizibile între cele două proprietăți și se solicită menținerea grănițuirii existente așa cum este delimitată de la momentul transmisiunii dreptului de proprietate între părți.
Soluționând pe fond cauza, Tribunalul C. a pronunțat decizia civilă nr. 410 din 19.06.2013, prin care a fost admis apelul formulat de apelanții E. I., E. G. și E. E. în contradictoriu cu intimații pârâți P. G., P. M., P. S. C., P. G., B. G. și B. E. și P. C. împotriva sentinței civile nr._/27.09.2011, pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ /2011.
A fost admis apelul formulat de apelanții pârâții P. G., P. M., P. S. C., P. G., B. G. și B. E. în contradictoriu cu intimații reclamanți E. I., E. G. și E. E. și intimatul pârât P. C. împotriva sentinței civile nr._/27.09.2011, pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ /2011.
A fost schimbată în parte sentința civilă apelată, în sensul că:
Au fost obligați pârâții P. G., P. M. și P. S. C. să lase în deplină proprietate și posesie reclamanților E. I., E. G. și E. E. suprafața de 2 mp identificați prin raportul de expertiză, triunghiul 4-A-5 întocmit în cauză de exp. ing. B. M. E..
S-a dispus grănițuirea celor două proprietăți conform propunerii din raportul de expertiză întocmit de exp. ing B. M. E., respectiv pe linia 3-4= 24,28 mp actual gard de sârmă rămâne neschimbat; 4-5= actual gard plasă se modifică pe limita A-6=9,21 m; 5-6= 1,25 m actual gard beton se modifică pe limita A-6=0,80 m.
Au fost obligați pârâții către reclamanți la plata sumei de 1287,5 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, taxă timbru, onorariu expert și onorariu avocat efectuate la fondul cauzei.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile apelate.
Instanța de apel a dispus efectuarea unui raport de expertiză topografică pentru a fi identificate suprafețele de teren deținute de părți; dacă pârâții ocupă din suprafața de teren deținută de reclamanți; dacă a fost deplasată limita de hotar; să se stabilească linia de hotar; să se precizeze dacă pe terenul reclamantului sau pe linia de hotar se află ridicate construcții.
În urma efectuării raportului de expertiză topografică s-a stabilit că suprafața deținută în proprietate de P. S. C. este de 500 mp din acte și din măsurători de 760 mp; suprafața deținută de E. I. este de 1.130 mp din acte, din măsurători de 1064 mp; suprafața deținută în proprietate de B. G. și E. este de 200 mp din acte și de 237 mp din măsurători.
Prin același raport de expertiză s-a stabilit că pârâtul P. S. C. ocupă 2 mp din terenul reclamanților, iar pârâții B. G. și E. ocupă 9 mp, respectiv terenul aflat sub streașina locuinței reclamanților.
Instanța de fond a reținut că suprafața de 9 mp nu este deținută de pârâții B. în detrimentul reclamanților, având în vedere faptul că dețin în proprietate numai 237 mp din întreaga suprafață de 244 mp aflată în proprietate.
S-a mai reținut că pârâții P. dețin o suprafață de teren mai mare decât cea din actul de proprietate, astfel că ocupă în plus 2 mp identificați prin raportul de expertiză cu triunghiul 4-A-5.
În această situație, pârâții P. au fost obligați să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie suprafața de 2 mp identificați prin raportul de expertiză – triunghiul 4-A-5.
S-a dispus grănițuirea celor două proprietăți conform propunerii din raportul de expertiză întocmit de expert ing. B. M. E., respectiv pe linia 3-4 = 24,28 mp – actualul gard de sârmă rămâne neschimbat; 4-5 = actualul gard plasă se modifică pe limita A-6= 9,21 mp; 5-6= 1,25 m actual gard beton se modifică pe limita A-6?0,80 mp.
S-a constatat că pe terenul proprietatea reclamanților nu este edificată nicio construcție și pomii existenți în vecinătatea laturii 3-5 sunt plantați pe terenul pârâților P..
S-a mai reținut că încheierea OCPI, prin care părțile au intabulat dreptul de proprietate, nu reprezintă o hotărâre judecătorească în raport de care să existe putere de lucru judecat, în funcție de vecinătățile care intervin ulterior intabulării dreptului de proprietate se poate solicita rectificarea cărții funciare.
Referitor la cheltuielile de judecată, conform art. 584 Cod procedură civilă, instanța de apel a stabilit ca acestea să fie suportate în mod egal de părțile litigante.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 410 din 19.06.2013 au declarat recurs reclamanții E. I., E. G. și E. E. și pârâții P. G., P. M., P. S. C., P. G. și B. G..
1. Recursul declarat de reclamanții E. I., E. G. și E. E.:
Motivează recursul arătând că actele lor de proprietate însoțite de planuri cadastrale și de către raportul de expertiză – anexa 2, stabilesc fără echivoc grănițuirea proprietății lor, fiind cele mai vechi acte intabulate, sunt acte de referință în stabilirea celorlalte proprietăți.
La alineatul 3 din pagina 6 din considerentele deciziei civile nr. 410 din 19.06.2013 instanța de apel constată că suprafața deținută de către B. G. și E. este de 200 mp din acte și din măsurători 237 mp.
Din raportul de expertiză topografică efectuat în cauză, instanța constată că pârâtul P. ocupă 2 mp din terenul reclamanților, iar pârâții B. 9 mp, respectiv terenul reclamantelor de sub streașina locuinței.
La următorul alineat, instanța de apel constată că pârâții B. G. și E. dețin cu acte suprafața de 244 mp, dobândită prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4860 din 21.11.2006 de către B.N.P. D. G..
În atare situație, instanța de apel s-a aflat în eroare cu privire la suprafața de teren aflată în proprietatea pârâților B..
De asemenea, s-a aflat în eroare când a constatat că suprafața de 9 mp nu este deținută în detrimentul reclamanților.
Reclamanții recurenți au solicitat respectarea granițelor și aducerea acestora în limitele stabilite prin măsurătoarea cadastrală înregistrată sub nr._ din 23.03.2006, documentație cadastrală care a fost înaintată atât instanțelor, cât și experților.
În realitate, reclamanții recurenți au solicitat respectarea granițelor și aducerea acestora în limitele stabilite prin măsurătorile cadastrale înregistrate sub nr._ din 23.03.2006.
Susțin că suprafața de 9 mp le-a aparținut atât la momentul în care au făcut cadastrul, cât și anterior, fapt dovedit cu planul de situație anexă la autorizația de construire.
Precizează că nu solicită 9 mp din proprietatea pârâților B., ci recunoașterea granițelor stabilite prin planul cadastral și conform actelor de proprietate ale familiei E., hotar care a fost mutat de pârâți, ce și-au anexat 9 mp.
Stabilirea liniei de hotar de către instanța de apel nu le permite reclamanților să izoleze termic imobilul și să tencuiască peretele casei și să-l izoleze față de infiltrațiile de apă ce pătrund în casă, întrucât pârâții B. au desființat gardul și au anexat proprietății lor terenul din spatele casei, proprietatea recurenților, pe care instanța l-a interpretat eronat.
Decizia recurată nu soluționează fondul cauzei, care se referă la grănițuirea și la încălcarea dreptului de proprietate prin mutarea hotarelor stabilite atât prin planul cadastral la nivelul anului 2006, cât și ulterior de expert.
Pentru cele relatate au solicitat admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.
2. Recursul declarat de pârâții P. G., P. M., P. S. C., P. G. și B. G.:
Motivează recursul arătând că soluția instanței de fond este nelegală din perspectiva analizării unui raport de expertiză care a ignorat actele lor de proprietate în întregime, stabilind o situație juridică, alta decât cea reală.
De asemenea, soluția instanței de apel este nelegală raportat la împrejurarea că instanța de fond nu a făcut o aplicare corectă a actelor și lucrărilor dosarului și a dat o altă interpretare probelor, în speță raportului de expertiză.
Din înscrisurile administrate în cauză rezultă că pârâtul B. G. a cumpărat în anul 1968 de la numitul Eșeanu P..
În anul 2004, în urma măsurătorilor cadastrale și a HCL O. cu nr. 86 din 30.09.2005 și anexa la aceasta și respectiv HCL O. nr. 22/2004, s-a aprobat vânzarea unor suprafețe de teren ce aparțineau domeniului privat al orașului O., către pârâții B. G. și E., respectiv 244 mp situați în O., ., județul C..
Pe acest teren sunt amplasate construcții, care de la momentul intrării în posesie nu au fost tulburate de nimeni.
Pârâtul P. G. este proprietarul de drept al suprafeței de 752 mp, care a fost înstrăinată lui P. S. cu contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2273/2006. În urma măsurătorilor cadastrale s-a constatat că deține 752 mp. Limita de hotar între proprietățile P. și B. a fost stabilită de schițele cadastrale, fapt pentru care susțin că semnele de hotar sunt nemodificate și nu se impune grănițuirea.
Referitor la limita de hotar dintre reclamanți și pârâtul B. învederează instanței cp, imobilul casă de locuit ce aparțin e reclamanților se află pe limita de hotar și că în urma măsurătorilor cadastrale pârâtul a cedat în favoarea reclamanților 22 m din curtea acestuia.
Linia ce delimitează hotarul dintre reclamanți și pârâtul P. G. a fost stabilită de schița cadastrală nr._ din 14.12.2005.
Mai mult, gardul dintre proprietăți existent în prezent a fost construit de pârâtul B. G., fapt ce nu justifică demolarea acestuia.
Semnele exterioare există din anul 1968, de când au fost edificate construcțiile și au fost efectuate plantații.
D. fiind cele relatate, consideră că există în prezent semne exterioare și vizibile între cele două proprietăți și să se mențină grănițuirea existentă, astfel cum a fost delimitată de la momentul transmiterii dreptului de proprietate.
Raportul de expertiză efectuat la instanța de apel constată că terenul are hotare ce delimitează suprafețe din acte. Constată că linia de hotar stabilită de către instanța de apel este greșită, deoarece linia de hotar existentă în prezent a existat dintotdeauna.
Delimitarea făcută de către instanță este în contradicție cu împrejurarea că timp de peste 30 de ani aceasta a fost corectă. A se stabili linia de hotar înseamnă că aceasta nu a existat, ceea ce este în contradicție cu raportul de expertiză.
Recurenții pârâți au solicitat respingerea capătului de cerere privind cheltuielile de judecată, deoarece în principal nu au căzut în pretenții.
Pentru cele menționate au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unui supliment la raportul de expertiză sau efectuarea unei expertize.
În subsidiar au solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei recurate, în sensul respingerii apelului reclamanților și menținerea ca legală și temeinică a soluției instanței de fond.
Analizând decizia recurată în baza motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursurile sunt fondate pentru următoarele:
În cazul acțiunii în grănițuire se impune a determina prin hotărâre judecătorească limitele dintre proprietăți, proprietatea confirmată ca existentă și întindere de către titlurile de proprietate ale părților. Rezultă deci că nu se va putea dispune grănițuirea după alte criterii și considerente decât cele strict limitate la întindere și vecinătățile atestate doar de titlurile de proprietate ale părților.
În speța dedusă judecății, pe lângă grănițuire s-a solicitat de către reclamanți ca pârâții P. să le lase în deplină proprietate și posesie suprafața de 2 mp pe care o dețin fără drept, iar pârâții B. suprafața de 9 mp.
Pentru stabilirea liniei de hotar, între fondurile învecinate și dacă pârâții ocupă abuziv suprafețele indicate mai sus, în apel a fost administrată proba cu expertiză topografică, efectuată de către expert B. E. M., întrucât raportul de expertiză efectuat la fond nu a avut în vedere actele de proprietate suplimentare privitor la suprafețele de teren cumpărate ulterior de la Primărie.
În anul 2004, în urma măsurătorilor cadastrale și a Hotărârii Consiliului Local nr. 86/2005 și anexa la aceasta HCL nr. 22/27.02.2004 s-a aprobat vânzarea directă a unor suprafețe de teren ce aparțineau domeniului privat al orașului O., către pârâții B. a suprafeței de 244 mp situată în O., ., județul C.; pe acest teren în prezent sunt amplasate construcții.
În anul 2005 s-a constatat că, în urma măsurătorilor cadastrale pârâtul P. deține suprafața de 752 mp, care a fost dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/1972. Soții P. au înstrăinat nuda proprietate către pârâtul P. S. în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 2273 din 24.05.2006.
Raportul de expertiză efectuat de către B. E. M. nu a ținut cont de actele suplimentare de proprietate, menționate mai sus, și a stabilit că P. S. deține 500 mp în proprietate și 760 mp din măsurători, pârâții B. dețin în proprietate 200 mp și 237 mp din măsurători; prin același raport s-a stabilit că pârâții P. ocupă 2 mp din suprafața reclamanților, iar pârâții B. 9 mp.
Instanța de apel, având în vedere actele suplimentare de proprietate constată că soții B. nu ocupă suprafața de 9 mp în detrimentul reclamanților, numai soții P. o suprafață de 2 mp.
Deși la raportul de expertiză efectuat în cauză s-au admis obiecțiuni, expertul nu a răspuns conform celor solicitate, în sensul că nu a identificat conform actelor de proprietate suprafața deținută de fiecare parte; nu a delimitat suprafețele care se suprapunȘ a ignorat actele de vânzare-cumpărare încheiate cu Primăria O., actele cadastrale; nu a stabilit linia de hotar în funcție de actele mai sus menționate.
Toate cele menționate, impun casarea deciziei recurate și trimiterea spre rejudecare la Tribunalul C. în vederea refacerii raportului de expertiză sau administrării unei noi expertize, cu aceleași obiective, ținând cont totodată de îndrumările instanței de recurs, conform art. 315 cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de recurenții reclamanți E. I., E. G. și E. E., domiciliați în localitatea O., ., județul C. și de recurenții pârâți P. G., P. M., P. S. C., P. G. și B. G., cu domiciliul procesual ales în C., . nr. 41, . Cabinetului de Avocat „B. D. A.”, împotriva deciziei civile nr. 410 din 19 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți B. E., cu domiciliul procesual ales în C., . nr. 41, ., la sediul Cabinetului de Avocat „B. D. A.” și P. C., cu domiciliul în localitatea O., ., județul C..
Casează decizia recurată și trimite pricina Tribunalului C. pentru rejudecarea apelurilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 04 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. G. Vanghelița T. G. L.
GREFIER
M. D.
Jud.fond C.S.
Jud apel B.M.; C.M.P.
Red.dec.jud. V.T. 04.12.2013
Tehnored.gref.M.C.11.12.2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL C.
SECȚIA I CIVILĂ
C., ., județ C., cod poștal -_,
Tel.0241-_ sau 0241-_; fax: 0241-_
Dosar nr._
Emisă la data de .
C ă t r e
TRIBUNALUL C.
- SECȚIA I CIVILĂ -
Vă înaintăm alăturat dosarul civil nr._ privind recursurile civile declarate de recurenții reclamanți E. I., E. G. și E. E., domiciliați în localitatea O., ., județul C. și de recurenții pârâți P. G., P. M., P. S. C., P. G. și B. G., cu domiciliul procesual ales în C., . nr. 41, ., la sediul Cabinetului de Avocat „B. D. A.”, împotriva deciziei civile nr. 410 din 19 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul nr._, având ca obiect revendicare, în contradictoriu cu intimații pârâți B. E., cu domiciliul procesual ales în C., . nr. 41, ., la sediul Cabinetului de Avocat „B. D. A.” și P. C., cu domiciliul în localitatea O., ., județul C., întrucât prin decizia civilă nr. 443/C din 04 noiembrie 2013, s-au admis recursurile, s-a casat decizia recurată și s-a dispus trimiterea pricinii Tribunalului C. pentru rejudecarea apelurilor.
Dosarul are . file.
Dosare atașate nr._ al Tribunalului C. (149 file), nr._ al Judecătoriei C. – două volume: volumul II (140 file) și volumul II (99 file).
PREȘEDINTE DE COMPLET M. G.
GREFIER
M. D.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 444/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA | Pretenţii. Decizia nr. 15/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA → |
|---|
