Obligaţie de a face. Decizia nr. 215/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA

Decizia nr. 215/2013 pronunțată de Curtea de Apel CONSTANŢA la data de 10-04-2013 în dosarul nr. 45111/212/2010

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL C.

SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIE CIVILĂ Nr. 215/C

Ședința publică din data de 10 aprilie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. B.

Judecător M. P.

Judecător D. P.

Grefier C. D.

S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenta reclamantă T. V., domiciliată în C., ..165, ., împotriva deciziei civile nr. 533/23.10.2012 pronunțate de Tribunalul C., secția I civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ASOCIAȚIA DE proprietari NR.775, cu sediul ales în C., . nr. 41, ., la Cabinet avocat D. B., având ca obiect acțiune obligația de a face

La apelul nominal făcut în ședința publică, la primul apel al cauzei se prezintă recurenta reclamantă T. V., personal, lipsind intimata pârâtă Asociația de Proprietari nr.775.

Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art.88 și următoarele din Codul de procedură civilă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că recursul este declarat în termen, motivat, netimbrat. Totodată evidențiază faptul că recursul nu este semnat de reclamantă.

Recurenta reclamantă T. V. depune la dosarul cauzei taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0.5 lei, conform rezoluției din fișa de măsuri. De asemenea procedează la semnarea recursului formulat în cauză.

Instanța lasă dosarul la a doua apelare, având în vedere că intimata pârâtă are apărător ales, conform împuternicirii depuse la dosar.

La a doua apelare, instanța constată că s-au prezentat: recurenta reclamantă T. V., personal și d-na avocat D. B., pentru intimata pârâtă Asociația de Proprietari nr.775, conform împuternicirii avocațiale nr.327/09.04.2013.

Apărătorul intimatei pârâte Asociația de Proprietari nr.775 depune la dosarul cauzei dovada onorariului de avocat, respectiv chitanța nr.31/01.04.2011, pentru cheltuielile efectuate în recurs.

Fiind întrebate de către instanță, părțile precizează că nu mai au alte cereri, excepții de invocat sau probe de solicitat, apreciind dosarul în stare de judecată.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra motivelor de recurs.

Recurenta reclamantă T. V., solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu consecința respingerii apelului și menținerii ca temeinică și legală a sentinței civile nr._/15.09.2011 pronunțată de Judecătoria C., cu obligarea intimatei la cheltuieli de judecată, pentru toate ciclurile procesuale.

Precizează recurenta reclamantă că instanța de apel în mod greșit a reținut că intimata pârâtă s-a absolvit de obligațiile legale ce îi revin conform legii de a răspunde și de a da curs tuturor cererilor proprietarilor din asociația a cărei reprezentare o deține. Asociația de proprietari nr.775 a refuzat repetat invocând fel de fel de piedici, să îi calculeze și să-i comunice recurentei suma restantă cu titlu de bază pe care o datora la data de 23.07.2010.

Susține recurenta reclamanta că nu a refuzat să achite datoriile pe care le avea către asociație. Obiectul cererii principale a fost reținut în mod eronat de către instanța de apel. Faptul că suma datorată de recurentă la data de 23.07.2010 a fost stabilită prin expertiză la data de 11.09.2012, fără a se preciza dacă include și penalități, deși aceasta era obligația Asociației, nu poate să conducă la sancționarea sa. Toate penalitățile de întârziere în perioada litigiului se datorează culpei asociației.

Apărătorul intimatei pârâte Asociația de Proprietari nr.775, având cuvântul precizează că la instanța de apel s-a efectuat un Raport de expertiză care a stabilit cuantumul debitului datorat de recurenta reclamantă. Raportul a avut în vedere atât dispozițiile legale invocate de recurentă, precum și perioada în care s-au efectuat plăți. Asociația nu a formulat recurs cu privire la soluția instanței de apel, întrucât o consideră legală și temeinică. Solicită respingerea recursului, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată, conform chitanței depuse la dosar.

CURTEA

Asupra recursului civil de față ;

Prin acțiunea formulată la 13 decembrie 2010 și înregistrată sub nr. _, reclamanta T. V. a chemat în judecată pe pârâta ASOCIATIA DE P. NR 776 solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta la calcularea cotei de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, aferente imobilului situat în C., .. 165, . stabilirii sumei de bază datorată până la data de 23.07.2010 ; să fie obligată pârâta la respectarea Legii nr. 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 175/2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, în sensul stabilirii la data de 23.07.2010 ca datorie către administrație dosar a sumei de bază, stabilită conform primului capăt de cerere, fără penalități.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat, în esență, că Legea 175/2010 vine în beneficiul persoanelor care, la data apariției legii, înregistrează restanțe la plata datoriei curente și penalități generate de suma restantă cu titlu de bază. Fiind în situația reglementată de lege, respectiv înregistrând datorii către asociația de proprietari, la începutul lunii septembrie, prin adresa înregistrată la data de 07.09.2010, s-a adresat cu cerere pârâtei, solicitând a-i fi calculată cota de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, respectiv să-i fie comunicată suma de bază pe care o datorează asociației până la datata de 23.07.2010, data intrării în vigoare a legii. Urmare a acestei solicitări, pârâta a comunicat faptul că nu a făcut dovada veniturilor tuturor membrilor familiei, iar dispozițiile Legii nr. 175/2010 nu se aplică retroactiv, fiind somată să își achite datoriile.

În drept, s-a invocat art.II din Legea nr. 175/2010, Legea nr. 230/2007.

Pârâta a depus întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii și obligarea pârâtei debitoare la plata sumei de 3.449,75 lei, reprezentând debit la 18.05.2011, precum și la penalități calculate pe perioada de referință..

Prin sentința civilă nr._/15.09.2011 Judecătoria C. a admis acțiunea reclamantei, a respins cererea reconvențională formulată de către Asociația de Proprietari nr. 776, ca neîntemeiată și a obligat pârâta să calculeze și să comunice reclamantei suma restantă cu titlu de bază pe care o are de achitat asociației până la data de 23.07.2010, cf. Legii 175/2010. A obligat pârâta la plata sumei de 516 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut din probele administrate că reclamanta, la momentul formulării cererii către asociația de proprietari, întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 175/2010, a făcut dovada veniturilor tuturor membrilor familiei, astfel că au fost constatate a fi nefondate susținerile pârâtei reconveniente în privința faptului că reclamanta nu ar fi făcut această dovadă.

Din interpretarea art.II din Legea nr.175/2010 instanța a reținut că acest act normativ are o aplicare limitată în timp, anume a fost reglementat un termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii și anume perioada cuprinsă între 23 iulie 2010 - 23 iulie 2011. Cererea adresată de către reclamantă asociației de proprietari, fiind formulată la data de 07.09.2010, se încadra în prevederile legale cu condiția de a fi achitat integral cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari.

Pentru a beneficia de scutirile prevăzute de lege, în acest termen, o primă condiție cere ca orice locatar/proprietar care înregistrează la data prezentei restanțe la plata datoriei curente și a penalităților generate de suma restantă cu titlu de bază, este obligat să își achite integral cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari. Prin cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari se înțelege datoria cu titlu de bază fără suma rezultată din penalități. Aceste sume cuprind inclusiv cheltuielile pe consumuri individuale ale proprietarilor, cheltuielile pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociației de proprietari, cheltuielile pe consumatori tehnici, precum și orice alte cheltuieli/obligații financiare ale asociației sau membrilor acesteia, astfel cum sunt definite la art.3, lit.i) din Legea nr.230/2007.Astfel că, în cazul în care reclamanta are datorii din anul 2005, trebuie să se calculeze suma restantă cu titlu de bază, fără penalități.

Cât privește penalitățile generate de suma restantă cu titlu de bază, instanța a stabilit că legiuitorul face trimitere la penalitățile calculate la cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, până la data intrării în vigoare a Legii nr.175/2010 și anume 23 iulie 2010, penalități care urmează a fi scutite în măsura în care restanțierul înțelege să achite integral în termenul de grație de 12 luni, anume până la data de 23 iulie 2011 cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari fără suma rezultată din penalități. O altă interpretare ar conduce la încurajarea neplății penalităților de la data intrării în vigoare a Legii nr.175/2010, câtă vreme există beneficiul scutirii în condițiile legii.

Ca atare, s-a arătat, penalitățile la cotele de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, generate după data intrării în vigoare a Legii nr.175/2010 și anume după data de 23 iulie 2010, calculate în condițiile art.49 din Legea nr.230/2007, vor fi achitate și plătite de bună-voie ori în condițiile art.50 din Legea nr.230/2007, fără a putea fi scutite la plată în conformitate cu art.II din Legea nr.175/2010.

Astfel, acest beneficiu se acordă în condițiile menționate mai sus și chiriașilor care dețin spațiu locativ în baza unui contract de închiriere cu autoritățile administrației publice locale, centrale sau cu orice instituție a statului.

O a doua condiție de acordare a acestui beneficiu face ca scutirea să fie aplicată doar familiilor al căror venit net minim lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, nu depășește suma de 1.000 lei.

De asemenea, s-a reținut că potrivit art.II, alin.(4) din Legea nr.175/2010, „Sumele cu titlu de penalități datorate către asociațiile de proprietari, anulate conform prezentei legi, vor fi anulate și din obligațiile contractuale existente între asociațiile de proprietari și societatea furnizoare de servicii.”

Pentru toate aceste considerente, instanța a constatat întemeiată cererea reclamantei și neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâtă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Asociația de Proprietari nr. 775, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia civilă nr.533 din 23 octombrie 2012 Tribunalul C. a admis apelul și a schimbat în tot sentința primei instanțe în sensul că a respins acțiunea principală ca nefondată și cererea reconvențională ca rămasă fără obiect, obligând intimata către reclamantă la plata sumei de 404 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că prin adresa de răspuns din 19.10.2010 Asociația a făcut dovada comunicării către reclamantă a răspunsului la solicitarea acesteia de a i se prezenta modalitatea de calcul și condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de prevederile Legii nr.175/2010, cererea principală fiind considerată nefondată pentru acest motiv.

În referire la cererea reconvențională instanța a reținut, în baza raportului de expertiză efectuat în apel, că la data pronunțării deciziei reclamanta nu mai datora către asociație sume cu titlu de cheltuieli de întreținere și a considerat că această cerere nu mai are obiect.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta T. V., pe care a criticat-o pentru nelegalitate conform art. 304 pct.6,7,8 și 9 din Codul de procedură civilă.

În dezvoltarea recursului reclamanta a susținut, în esență, că în mod greșit instanța de apel a considerat că, prin înscrisul remis acesteia anterior formulării acțiunii, pârâta Asociația de Proprietari nr.775 a răspuns solicitării de a calcula și comunica suma restantă cu titlu de bază pe care reclamanta o datora la 23.07.2010. A arătat că nu a refuzat achitarea datoriilor către asociație dar se impunea să cunoască cuantumul datoriei calculate potrivit Legii nr.175/2010 pentru a putea să o plătească.

Înscrisul ce i s-a comunicat de către asociație la 14.09.2010 nu lămurește nici una dintre solicitările adresate de reclamantă pe baza Legii nr.175/2010 pentru că nu arată nici o modalitate de calcul a datoriei conform acestei legi, astfel că instanța, reținând că asociația și-a îndeplinit obligația prin acel înscris, a schimbat nelegal obiectul acțiunii.

Sumele plătite către asociația de proprietari pe parcursul litigiului au inclus nu numai suma datorată la data de 23.07.2010 conform Legii nr.175/2010, dar și penalitățile de întârziere acumulate până la acea dată, deși legea o scutea pe reclamantă de plata acestor penalități.

Examinând legalitatea deciziei atacate în raport de susținerile reclamantei, Curtea constată că recursul este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Reclamanta s-a adresat instanței prin acțiunea de față pentru a obține o hotărâre de obligare a pârâtei la calcularea cotei de contribuție la cheltuielile datorate către asociația de proprietari în sensul stabilirii sumei de bază până la data de 23.07.2010, invocând prevederile Legii nr.175/2010.

Potrivit dispozițiilor art.II alin.1 din acest act normativ, „proprietarii care își achită integral cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietate în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi scutiți de la plata penalităților generate de suma restantă cu titlu de bază. Prin cotele de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari se înțelege datoria cu titlu de bază fără suma rezultată din penalități.” Legea nr.175/2010 conține norme de protecție socială pentru că prin adoptarea ei s-a urmărit crearea unor facilități de plată pentru categoriile de persoane defavorizate, strict prevăzute de lege, respectiv pentru familiile al căror venit mediu lunar pe membru de familie nu depășește suma de 1000 lei și care înregistrează restanțe la plata cotelor de contribuție la cheltuielile asociațiilor de proprietari.

Interpretarea și aplicarea corectă a acestui act normativ presupune, contrar susținerilor intimatei pârâte Asociația de Proprietari nr.775, determinarea debitului principal acumulat până la data intrării în vigoare a legii, respectiv până la 23.07.2010, fără penalitățile de întârziere aferente acestui debit și stabilirea condiției de venit în care se încadrează solicitantul, membru al asociației. Debitul principal calculat pentru perioada de până la 23 iulie 2010 poate fi plătit, pentru a beneficia de scutirea de la plata penalităților aferente acestui debit, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii, conform art.II, alin.(1) din Legea nr.175/2010, respectiv până în 23.07.2010.

Răspunsul dat de către asociație la solicitarea reclamantei, transmis prin notificarea din 14.09.2010, prin care se comunica acesteia obligația de plată a cheltuielilor de întreținere în sumă de 2307, 26 lei, din care 1130,80 lei restanță la plata întreținerii aferente perioadei 1.08.2008 – 31.07.2010, 702,31 lei penalități de întârziere, etc. în mod greșit a fost interpretat de instanța de apel ca o îndeplinire a obligației ce revine asociației pârâte conform art. I și II din Legea nr.175/2010, din sumele prezentate nerezultând care este cuantumul datoriei de bază, fără penalități, calculată până la data intrării în vigoare a legii speciale.

Chiar dacă în apel a fost administrată proba cu expertiză contabilă pentru a se determina debitul reclamantei în condițiile Legii nr.175/2010 nu se poate considera, astfel cum a stabilit instanța de apel, că pârâta și-a îndeplinit obligația din acțiunea principală. Nici plata de către reclamantă pe parcursul procesului a unor sume datorate către asociație, nu poate lipsi cererea reclamantei de justificarea interesului de a obține îndeplinirea de către asociație a obligației solicitate prin acțiunea principală pentru că, în raport de sumele determinate potrivit art. I și II din Legea nr.175/2010 depinde determinarea celorlalte datorii ale reclamantei, calculate pentru perioada ulterioară datei de 23.07.2010.

Prin urmare, constatând că printr-o interpretare greșită a Legii nr.175/2010 instanța de apel a apreciat îndeplinită obligația ce revenea pârâtei, schimbând nejustificat sentința judecătorească, în temeiul art. 304 pct.9 Cod procedură civilă Curtea va admite recursul și va modifica decizia în sensul admiterii apelului pârâtei numai în ce privește cererea reconvențională, soluția instanței de apel de constatare ca rămasă fără obiect a cererii reconvenționale nefiind recurată.

În temeiul art. 274 Cod procedură civilă, la solicitarea recurentei reclamante, constatând că pârâta a căzut în pretenții, în ce privește cererea principală, Curtea va obliga intimata la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă în apel și recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul civil formulat de recurenta reclamantă T. V., domiciliată în C., ..165, ., împotriva deciziei civile nr. 533/23.10.2012 pronunțate de Tribunalul C., secția I civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata pârâtă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR.775, cu sediul ales în C., . nr. 41, ., la Cabinet avocat D. B..

Modifică în parte decizia atacată, în sensul că urmare a admiterii apelului pârâtei, schimbă în parte sentința și menține soluția de admitere a acțiunii principale.

Menține restul dispozițiilor deciziei referitoare la soluționarea cererii reconvenționale.

Obligă intimate la 704,5 lei cheltuieli de judecată în apel și recurs către recurentă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 aprilie 2013.

Președinte,

I. B.

Judecător,

M. P.

Judecător,

D. P.

Grefier,

C. D.

Jud.fond: E.S.

Jud.apel: C.E.

Red. Jud.PD/22.06.2013

Tehnored.dec.gref.C.D./26.06.2013

3 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Obligaţie de a face. Decizia nr. 215/2013. Curtea de Apel CONSTANŢA