Conflict de competenţă. Sentința nr. 15/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 15/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 612/54/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 15
Ședința din Camera de Consiliu de la 17 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. P.
Grefier C. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Tg. J. și Judecătoria B., privind soluționarea acțiunii formulate de reclamanta P. G. în contradictoriu cu pârâta S.C. L. S.A., având ca obiect reziliere contract arendă.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. 5 C.p.c.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând cauza în stare de soluționare a luat în examinare cauza de față.
CURTEA:
Asupra conflictului negativ de competență.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B., la data de 14.01.2013, sub nr._, reclamanta P. G. a chemat în judecată pe pârâta S.C. L. S.A., solicitând rezilierea contractului de arendă nr. 104/05.04.2011, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că între părți s-a semnat contractul de arendă nr. 104/05.04.2011, pe o perioadă de 5 ani cu începere de la data de 01.02.2011, urmând ca, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 1, pârâta să plătească arenda de 600 kg/ha în natură, pentru suprafața de 1 ha din T 7, P 89. A precizat reclamanta că, deși pârâta are posesia terenului, efectuând lucrări agricole, pentru anul 2012 avea obligația de livrării cantității de 600 kg boabe, rămânând o restanță de 600 lei reprezentând contravaloarea respectivei cantități de boabe.
A mai arătat reclamanta că a solicitat lămuriri de la reprezentanții pârâtei, dar aceștia au precizat că nu s-a realizat o producție care să acopere măcar cheltuielile lucrările agricole, astfel că nu există posibilități de plată a arenzii. A menționat că a formulat o notificare către pârâtă prin care solicita respectarea obligației de plată și rezilierea contractului de arendă, iar prin adresa nr. 2565/13.12.2012 pârâta i-a comunicat că în anul 2012 nu a obținut decât 200 kg/ha, recunoscând că nu a achitat arenda pe respectivul an și arătând că a discutat cu arendatorii și aceștia au fost de acord ca achitarea obligațiilor să se realizeze cel târziu la data de 31.07.2013.
În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 16/1994 și ale art. 1019-1021 C.civ.
Prin întâmpinarea trimisă la dosar, pârâta a invocat necompetența teritorială a Judecătoriei B., arătând că în speță este aplicabil art. 7 alin. 1 C.proc.civ. și nu art. 13 din același cod, acțiunea nefiind una reală imobiliară, ci personală.
Prin sentința nr. 413/01.03.2013 pronunțata de Judecătoria B., s-a admis excepția necompetentei teritoriale și s-a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tg-J..
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că în conformitate cu disp.art.7 alin.1 Cod pr.civilă, cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanța sediului principal iar sediul pârâtei este în Tg.J. jud.Gorj localitate arondată Judecătoriei Tg.J..
Instanța a mai reținut că în cauză nu sunt aplicabile disp.art.10 punct 1 Cod pr.civilă întrucât în contract nu este prevăzut expres vreun loc pentru executarea obligației, iar disp.art.10 pct.4 Cod pr.civilă au fost abrogate prin Legea nr.71/2011.
Pe rolul Judecătoriei Tg-J., cauza a fost înregistrată la data de 15.03.2013, fiind stabilit termen de judecata in ziua de 05.04.2013.
Prin sentința nr.2884 din 5 aprilie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg,J. în dosarul nr._, s-a admis excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei Tg-J., invocată din oficiu.
S-a declinat competența de soluționare a cauzei, formulată de reclamanta P. G.,, împotriva pârâtei . favoarea Judecătoriei B..
S-a constatat ivit conflict negativ de competență și s-a înaintat dosarul către Curtea de Apel C., pentru soluționarea conflictului de competență.
S-a suspendat, din oficiu, orice altă procedură până la soluționarea conflictului de competență.
Judecătoria Tg.J. a reținut că în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată cu care reclamanta a investit instanța, Judecătoria B. este instanța competentă cu soluționarea fondului cauzei și, constatând ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus înaintarea dosarului către Curtea de Apel C., în vederea soluționării conflictului de competență, pentru următoarele considerente:
Prin cererea de investire a instanței, P. G. a chemat în judecată pe pârâta . instanței, ca prin sentința ce va pronunța, să dispună rezilierea contractului de arendă nr. 104/05.04.2011.
Coroborând dispozițiile art. 1 pct. 2 din L. 16/1994 care arată ca pot fi arendate terenuri cu destinație agricolă, cu dispozițiile art. 1413 C.civ. care prevăd că arenda, alături de închiriere și antrepriza, este o formă a contractului de locațiune, rezultă că în cauză se solicită rezilierea unui contract de locațiune în materie imobiliară.
Este adevărat că pârâtă este o persoană juridică de drept privat și că sunt incidente prevederile art. 7 al. 1 C.pr.civ., însă s-a constatat că sunt incidente și prevederile art. 10 al. 2 C.pr.civ.
D. urmare, la stabilirea competenței de soluționare a cauzei, trebuie avute în vedere și dispozițiile art. 10 pct. 2 Cod pr.civ. conform cărora „în afara de domiciliul pârâtului, mai sunt competente…, în cererile ce izvorăsc dintr-un raport de locațiune a unui imobil… instanța locului unde se afla imobilul”.
Alegerea competenței se face în favoarea părții care introduce cererea de chemare în judecată, acesta având opțiunea de a sesiza fie instanța de la domiciliul pârâtului, fie instanța de la locul situării imobilului, jurisprudența și doctrina stabilind că instanța nu se poate dezinvesti prin declinarea competenței de soluționare a cauzei, din oficiu, sau la cererea pârâtului.
La stabilirea unei competente teritoriale alternative, legiuitorul a urmărit o administrare mai ușoară a probelor, cu atât mai mult cu cât sarcina probei revine reclamantului, potrivit art. 1169 C.civ.
Având în vedere că obiectul contractului nr. 104/05.04.2011 îl constituie un teren în suprafața de 1 ha, situat în extravilanul localității Voineasa, județul O., iar reclamantul a înțeles să sesizeze instanța de la locul situării imobilului, competentă să soluționeze litigiului este Judecătoria B..
Întrucât prin sentința nr. 413/01.03.2013 a Judecătoriei B., aceasta instanță s-a declarat necompetentă teritorial cu soluționarea cererii având ca obiect reziliere contract, instanța a constatat ivit conflictul negativ de competență și, în consecință, văzând disp. art. 20 pct.2 coroborat cu art. 21 si 22 alin.2 C.p.civ., a înaintat dosarul către Curtea de Apel C. pentru soluționarea conflictului de competență și s-a suspendat din oficiu orice alta procedură.
Curtea constată a fi îndeplinite cerințele prev. de art.20 alin.2 Cod pr.civilă, fiind ivit un conflict negativ de competență, în condițiile în care ambele instanțe s-au declarat necompetente de a judeca cauza, acest conflict urmând a fi rezolvat pe calea regulatorului de competență.
În pronunțarea regulatorului de competență, Curtea are în vedere următoarele aspecte;
Obiectul acțiunii vizează rezilierea contractului de arendă nr.104/05.04.2011, cu privire la un teren în suprafață de1 ha situat în localitatea Voineasa jud.O..
Regula de drept comun este înscrisă în art.5 Cod pr.civilă, potrivit căruia cererea se face la instanța domiciliului pârâtului, iar potrivit art.7 Cod pr.civilă cererea împotriva unei persoane juridice de drept privat se face la instanța de la sediul ei principal
Sunt unele situații în care, pe lângă instanța de la domiciliul pârâtului, în speță instanța de la sediul principal al persoanei juridice, mai sunt competente și alte instanțe-competența teritorială alternativă.
Aceste situații sunt reglementate expres de art.10 Cod pr.civilă. Printre ele este cea menționată de art. 10 punct 1 Cod pr.civilă, potrivit căruia în cererile privitoare la executarea, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui contract, competența teritorială aparține instanței de la locul executării fie chiar parțiale a obligației.
Curtea constată că în raport de obiectul acțiunii - reziliere contract de arendă, competența teritorială aparține Judecătoriei B., care este instanța de la locul executării obligației .
Este adevărat că părțile nu au stabilit expres locul executării obligației, dar acesta rezultă implicit din prevederile art. 7 și 8 din contract, unde sunt menționate drepturile și obligațiile arendatorului și arendașului, fiind evident că locul executării obligației de predare – primire a terenului, de întrebuințare a terenului de către arendaș în condițiile stabilite prin contract, este locul situării terenului - localitatea Voineasa jud.O., ce se află în circumscripția judecătoriei B..
În temeiul disp.art. 20 alin.2 rap.la art.22 alin.5 Cod pr.civilă, Curtea pronunțând regulatorul de competență stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei B..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta P. G. în contradictoriu cu pârâta S.C. L. S.A. Tg.J., în favoarea Judecătoriei B..
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Aprilie 2013.
Președinte, M. P. | ||
Grefier, C. C. |
Red.jud.M.P./26.04.2013
Tehn.M.D.4 ex
J.f.R.E.P.
| ← Servitute. Decizia nr. 3794/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Legea 10/2001. Decizia nr. 7293/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
