Validare poprire. Decizia nr. 7517/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 7517/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 10-07-2013 în dosarul nr. 11774/215/2012
DOSAR Nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 7517
Ședința publică din data de 10 Iulie 2013
Completul compus din:
Președinte: Judecător L. E.
Judecător P. B.
Judecător C. T.
Grefier I. B.
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de creditoarea I. G., împotriva deciziei civile nr.446/07.11.2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul debitor C. Național G. C. și intimata terț poprit Administrația Finanțelor Publice Trezoreria Municipiului C., având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile au lipsit.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în cadrul căruia a învederat că recursul este declarat și motivat în termenul legal, că executorul judecătoresc a răspuns solicitărilor instanței, precum și faptul că s-a solicitat și judecata cauzei în lipsă, după care, instanța constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
La data de 15.05.2012, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C., sub nr._, acțiunea având ca obiect validare poprire, formulată de creditoarea I. G. în contradictoriu cu debitorul C. Național G. C., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună validarea popririi asupra terțului poprit Trezoreria Municipiului C., pentru suma de 2089,11 lei reprezentând 5% din debitul stabilit prin titlul executoriu.
Prin sentința civilă nr._ pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă cererea de validare poprire formulată de creditoarea I. G., în contradictoriu cu debitorul C. Național G. C., și terțul poprit Trezoreria Municipiului C.. A fost validată poprirea înființată pe contul debitoarei C. Național G. C. în mâinile terțului poprit Trezoreria Municipiului C., la dispoziția creditoarei I. G., până la concurența sumei de 2089,01 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel terțul poprit Administrația Finanțelor Publice Trezoreria Municipiului C.
Prin decizia civilă nr.446/07.11.2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul nr._, s-a admis apelul declarat de apelantul terț poprit ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE TREZORERIA MUNICIPIULUI C., cu sediul în C., ..2, județul D., împotriva sentinței civile nr._ din 04.07.2012 pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul debitor C. NAȚIONAL G. C., cu sediul în C., ., jud.D. și intimata creditoare I. G., cu domiciliul ales în ., ., ..
A fost schimbată în tot sentința civilă apelată, în sensul că respinge cererea de validare a popririi.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Tribunalul a constatat că, față de prevederile O.U.G. nr.71/2009, intimatul-creditor nu a dedus judecății o creanță exigibilă, astfel încât nu pot fi aplicate dispozițiile art.460 C.proc.civ cu privire la validarea popririi.
Dispozițiile O.U.G. nr.71/2009 nu sunt incompatibile cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului ori cu Protocoalele adiționale la aceasta, perspectiva de abordare a speței impunându-se a fi reconsiderată în faza apelului.
Astfel, obiectivul avut în vedere la adoptarea acestui act normativ de legiuitorul intern constă în menținerea stabilității economice a țării, iar acest obiectiv nu poate fi nici ignorat, nici cenzurat de instanța de judecată. C. economică este un fenomen global și, totodată, un fapt notoriu, ce nu mai trebuie probat, astfel încât dreptul de creanță având ca obiect o sumă de bani pe care îl are un subiect împotriva statului trebuie raportat la interesul general al societății, privită în ansamblul său, societate ce traversează o criză economică însemnată.
Statul, privit în sens larg, ca entitate juridică, are calitatea de debitor într-un număr cvasiinfinit de raporturi juridice obligaționale; de asemenea, este un fapt devenit notoriu că statul, ca entitate juridică, poate intra în stare de insolvență; or, o asemenea situație de fapt și de drept ar fi dezavantajoasă pentru fiecare membru al unei societăți organizate într-o entitate statală, interesul general al societății fiind reprezentat de menținerea echilibrului bugetar și a stabilității economice a țării.
Prin urmare, există o ingerință în dreptul creditorului la un bun în accepțiunea art.1 din Protocolul Adițional nr.1 la CEDO, ingerință ce este justificată de menținerea unui echilibru între interesul particular și cel general.
La dezlegarea în drept a prezentei cauze se impune a se avea în vedere jurisprudența recentă a CEDO, mai exact decizia dată în cauza "D. și alții împotriva României", prin care s-a statuat că echilibrul între interesele reclamanților și interesul general al societății a fost menținut și că eșalonarea plăților de către guvern, în calitatea sa de debitor, printr-o . acte normative, în contextul dezechilibrului bugetar cu care s-a confruntat România începând cu anul 2008, nu aduce atingere dreptului lor la un proces echitabil ori dreptului de proprietate al reclamanților.
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs creditoarea I. G. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A apreciat recurenta că prevederile art.6 paragraful 1 din CEDO ar rămâne iluzorii dacă nu ar include și faza de executare a hotărârilor judecătorești. Statul și instituțiile publice au îndatorirea de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bună voie o hotărâre judecătorească, termenul rezonabil de soluționare fiind aplicabil și în faza executării silite.
Pe de altă parte, a precizat că în ce o privește nu s-a făcut dovada respectării de către debitoare a calendarului de plăți stabilit prin OUG 71/2009, nefiindu-i achitată până la această data tranșa de 5% stabilită a fi plătită în anul 2012, tranșă pentru care a declanșat litigiul de față.
A solicitat admiterea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Judecătoria C..
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de pârâți, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Observându-se cererea de chemare în judecată se constată că recurenta creditoare a solicitat validarea popririi numai pentru 5% din suma datorată de debitoare, cu precizarea că aceasta reprezintă tranșa ce trebuie achitată în 2012, conform calendarului stabilit prin OUG 71/2009, cu modificările ulterioare.
În raport de obiectul concret al litigiului de față în recurs au fost făcute demersuri pentru a se verifica dacă această tranșă de 5% ce trebuia achitată în 2012 a fost sau nu plătită de debitoare. Executorul judecătoresc prin care a fost demarată procedura de executare silită pe calea popririi a învederat instanței că tranșa din debit în discuție nu a fost achitată prin intermediul acestuia. Pe de altă parte, debitoarea legal citată nu a formulat apărări în cauză în recurs și nu a depus înscrisuri prin care să combată susținerile recurentei creditoare.
În condițiile date și întrucât creditoarea era îndreptățită să primească în anul 2012 (potrivit art. 1 alin1 din OUG 71/2009, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 230/2011) tranșă de 5% din debitul stabilit prin titlul executoriu. În speță până la data pronunțării asupra recursului nu s-a făcut dovada plății acestei tranșe, situație în care se impune a fi admis recursul. Va fi modificată decizia pronunțată în apel în sensul că se va respinge apelul declarat de terțul poprit și va fi menținută sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de creditoarea I. G., împotriva deciziei civile nr.446/07.11.2012, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul debitor C. Național G. C. și intimata terț poprit Administrația Finanțelor Publice Trezoreria Municipiului C..
Modifică decizia.
Respinge apelul.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 10.07.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
L. E. P. B. C. T. Grefier,
I. B.
Red. Jud. PB / 16.07.2013
Tehn. red. IB / 2 ex
Jud fond A G.
Jud apel DF S.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 7406/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 1782/2013. Curtea de... → |
|---|
