Deschidere procedură adopţie. Refuz abuziv. Suplinirea consimţământului părintelui.
| Comentarii |
|
În mod excepţional, instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să-şi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului (art.8 din Legea nr.273/2004 republicată cu modificările ulterioare).
Suplinirea consimţământului mamei se impune, având în vedere că exercitarea drepturilor de către o persoană, inclusiv a celor părinteşti, trebuie să se realizeze cu bună credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.
Evaluarea refuzului apelantei s-a făcut de către instanţă ca având un caracter abuziv raportat nu numai la momentul actual când este încarcerată, ci la întreaga atitudine a părintelui faţă de minor până la momentul naşterii prezentului proces.
Prin cererea înregistrată sub nr.... petenta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună deschiderea procedurii adopţiei interne pentru minorul B.S.A. născut la data... în mun. Craiova, judeţul Dolj, CNP... fiul lui B.L., încarcerată la Penitenciarul Craiova, iar drepturile şi obligaţiile părinteşti privind minorul în cauză să fie exercitate de către Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj.
S-a menţionat că minorul B.S.A. se află în plasament la asistentul matemal profesionist D.D. cu domiciliul în....
în fapt, minorul B.S.A., născut la data de... provenit dintr-o relaţie de concubinaj a numitei B.L. şi având paternitatea nerecunoscută a intrat în atenţia DGASPC Dolj în data de 22.03.2011, când mama acestuia s-a prezentat împreună cu el la sediul DGASPC Dolj şi a afirmat că în urmă cu o zi atât ea cât şi fiul ei fuseseră agresaţi de către concubinul ei, P.E.
în urma acestei sesizări specialişti din cadrul DGASPC Dolj împreună cu reprezentanţi ai Secţiei de Poliţie nr. 6 Craiova s-au deplasat la domiciliul numitului P.E. care i-a înapoiat actele mamei, iar în ceea ce privea agresiunea faţă de minorul B.S.A a negat orice implicare, afirmând că acesta s-ar fi lovit de o masă din locuinţă.
în vederea evaluării stării de sănătate minorul B.S.A. a fost internat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. La internarea în spital acesta a fost diagnosticat astfel: policontuzionat-agresiune fizică. 1.sindrom silverman-policontuzionat, multiple excoriaţii şi echimoze în diverse faze de evoluţie la nivelul membrelor, torace, abdomen, regiunea feţei, fractură 1/3 medie radius drept, fractură veche 1/3 proximală cubitus, hematom periorbital , echimoză pleoapă inferioară, hematom epicranian stâng.
Având în vedere că în urma anchetelor efectuate de către reprezentanţii DGASPC Dolj s-a concluzionat faptul că minorul B.S.A nu mai putea fi lăsat în grija mamei sale şi a concubinului acesteia, directorul general al DGASPC Dolj prin Dispoziţia nr.... a dispus pentru acesta instituirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă la Central de Urgenţă pentru Copilul Abuzat -"Casa Katarina ". în data de 28.04.2011 Tribunalul Dolj, prin S.C. nr. 168/28.04.2011, a dispus pentru minorul B.S.A înlocuirea măsurii plasamentului în regim de urgenţă de la Centrul de Urgenţă pentru Copilul Abuzat -"Casa Katarina " cu măsura plasamentului la asistentul matemal profesionist D.D.C. domiciliată în....
Din punct de vedere al stării de sănătate, în prezent, minorul B.S.A este clinic sănătos, el nefigurând în evidenţele medicului de familie cu boli cronice sau contagioase.
în urma evaluării psihologice au fost constatate următoarele: prezintă deficienţe la nivelul proceselor cognitive şi atenţionale, deprinderile bazale şi de autoservire sunt formate, memoria prezintă o capacitate slabă de engramare şi reproducere, limbajul expresiv verbal este format, vocabularul este sărăcăcios, se implică în activităţi simple; prezintă o uşoară timiditate, abilităţile de scris şi citit sunt formate.
Mama minorului, numita B.L., are domiciliul în municipiul Craiova, judeţul Dolj, dar în fapt aceasta este încarcerată la Penitenciarul Craiova, a fost consiliată şi informată anterior exprimării consimţământului la adopţie şi în acest sens a fost întocmit şi un raport.
Numita B.L., deşi a fost încurajată de către reprezentanţii DGASPC Dolj pentru a depune plângere împotriva concubinului său aceasta nu a făcut acest lucra, iar la primul termen de judecată aceasta i-a luat apărarea concubinului său afirmând că ea l-ar fi agresat pe fiul ei.
în urma anchetelor efectuate a reieşit faptul că niciuna dintre radele minorului care au putut fi identificate nu au dorit să se ocupe de creşterea şi îngrijirea minorului.
Având în vedere că finalitatea P.I.P. este adopţia internă şi ţinând seama de faptul că reintegrarea minorului în familia naturală nu este posibilă, s-a considerat că deschiderea procedurii adopţiei interne este tocmai în interesul superior al acestui minor, care merită să fie crescut de o familie sau persoană care să-i asigure condiţii adecvate de creştere, îngrijire şi educare şi care să manifeste afecţiune faţă de acesta.
în dovedirea acţiunii, au fost depuse următoarele acte: raportul privind situaţia copilului B.S.A nr.... , certificat naştere B.S.A, planul individualizat de protecţie a minorului B.S.A, raport implementare PIS, istoric social, rapoarte de întrevedere, raport reevaluare trimestrială a situaţiei copilului B.S.A, minute întâlniri, referate, referat sesizare DGASPC Dolj, declaraţii, evaluare psihologică, rapoarte vizită la domiciliu, dispoziţie director general al DGASPC Dolj, anchete sociale, sentinţa civilă a Tribunalului Dolj 168/2011, rapoarte vizite la domiciliu, adrese, raport informare şi consiliere mamă, adrese invitaţii rade.
Prin sentinţa nr.177 din 27 martie 2014, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr...., s-a admis acţiunea formulată de petenta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilului Dolj în contradictoriu cu intimata B.L., încarcerată la Penitenciarul Craiova şi s-a deschis procedura adopţiei interne pentru minorul B.S.A, născut la data... în mun. Craiova, judeţul Dolj, fiul lui B.L., dispunăndu-se ca drepturile şi obligaţiile părinteşti privind minorul să fie exercitate, respectiv îndeplinite, de Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj.
S-a reţinut că minorul B.S.A, născut la data de... , provenit dintr-o relaţie de concubinaj a numitei B.L. şi având paternitatea nerecunoscută a intrat în atenţia DGASPC Dolj în data de 22.03.2011 când mama acestuia s-a prezentat împreună cu el la sediul DGASPC Dolj şi a afirmat că în urmă cu o zi atât ea cât şi fiul ei fuseseră agresaţi de către concubinul ei, P.E.
în urma acestei sesizări specialişti din cadrul DGASPC Dolj împreună cu reprezentanţi ai Secţiei de Poliţie nr. 6 Craiova s-au deplasat la domiciliul numitului P.E. care i-a înapoiat actele mamei, iar în ceea ce privea agresiunea faţă de minorul B.S.A. a negat orice implicare, afirmând că acesta s-ar fi lovit de o masă din locuinţă. în vederea evaluării stării de sănătate, minorul B.S.A a fost internat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova, fiind diagnosticat astfel: policontuzionat - agresiune fizică. 1.sindrom Silverman-policontuzionat, multiple excoriaţii şi echimoze în diverse faze de evoluţie la nivelul membrelor, torace, abdomen, regiunea feţei, fractură 1/3 medie radius drept, fractură veche 1/3 proximală cubitus, hematom periorbital os echimoză pleoapă inferioară, hematom epicranian stâng.
în drept, instanţa a reţinut ca potrivit dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 273/2004 „încuviinţarea deschiderii procedurii adopţiei interne se face numai dacă: a) planul individualizat de protecţie stabileşte necesitatea adopţiei interne; b) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 26, sau după caz cele prevăzute de art. 27); c) părinţii copilului sau, după caz, tutorele îşi exprimă consimţământul la adopţie, în condiţiile prezentei legi; dispoziţiile art.8, precum şi prevederile legale care reglementează situaţiile speciale privind consimţământul părinţilor se aplică corespunzători’.
Din economia dispoziţiei legale anterior menţionată rezultă că pentru încuviinţarea de către instanţa de judecată a deschiderii unei proceduri de adopţie internă se cer a fi întrunite cumulativ doua condiţii: - stabilirea de către planul individualizat de protecţie necesitatea adopţiei copilului şi respectiv - exprimarea consimţământului părinţilor fireşti ori a tutorelui copilului în vederea adopţiei acestuia.
Relativ la prima condiţie - stabilirea de către planul individualizat de protecţie necesitatea adopţiei copilului - instanţa a constatat ca este îndeplinită. Astfel, din cuprinsul planului individualizat de protecţie ( f.33-35) rezultă ca finalitate adopţia interna a minorului B.S.A.
în privinţa celei de-a doua condiţii - exprimarea consimţământului părinţilor fireşti ori a tutorelui copilului în vederea adopţiei -, instanţa a reţinut ca, în raport de dispoziţiile art. 15 din legea nr. 273/2004, mama minorului, numita B.L. a arătat că nu este de acord cu adopţia minorului.
Instanţa, din cuprinsul dispoziţiilor art. 2 din Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei a reţinut ca „principiul interesului superior al copilului va prevala în toate (...) cauzele soluţionate de către instanţele de judecată” si care pun în discuţie copilul.
Interesul superior al copilului urmează a fi stabilit prin examinarea tuturor criteriilor consacrate în acest scop de doctrina si jurisprudenţa, respectiv: vârsta copilului, posibilităţile de a i se asigura o buna dezvoltare fizică, intelectuală şi morală, ataşamentul faţă de minor, grija manifestată de persoane care îl cresc,acestea formând un ansamblu guvernat de principiul egalităţii, ceea ce înseamnă ca nu se poate reţine caracterul primordial sau determinant al unuia sau altuia dintre criteriile respective.
Altfel spus, în aprecierea interesului superior al minorului nu se poate absolutiza vreunul dintre criteriile enunţate, instanţa urmând a le evalua în ansamblul lor, prin analizarea fiecărui criteriu în contextul celorlalte.
In speţă, instanţa a constatat că interesul superior al minorului B.S.A., este acela de a fi deschisă procedura adopţiei interne, ca la finalul acesteia sa i se găsească părinţi care, cu adevărat să fie preocupaţi de creşterea şi educarea acestuia, care să-i ofere atât afecţiune cat si un climat familial adecvat unei dezvoltări fizice si psihice normale.
Minorul are stabilită filiaţia doar faţă de mamă, paternitatea fiind nerecunoscută şi instanţa, din analiza coroborată a tuturor înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, a constatat că mama minorului se află în executarea unei pedepse privative de libertate, fiind condamnată la pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 1395/25.04.2013 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin dec. nr. 1394/20 iunie 2013 a Curţii de Apel Craiova, pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală şi rele tratamente aplicate minorului prevăzute de art. 181 alin. 1, ahn.l ind. 1 Cod Penal şi art. 306 Cod Penal, partea vătămată fiind însuşi fiul său, minorul B.S.A. Prin aceeaşi sentinţă s-a interzis ca pedeapsă complementară dar şi ca pedeapsă pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. d, e Cod Penal.
Ţinând cont că natura infracţiunilor pentru care numita B.L. a fost trimisă în judecată, modul şi mijloacele de săvârşire a faptelor, asupra fiului său B.S.A, în vârstă de 6 ani, o fac nedemnă să poată exercita drepturile părinteşti şi dreptul de a fi tutore sau curator.
în raport de cele expuse, instanţa a constatat ca refuzul acesteia de a-si exprima consimţământul la adopţie este unul abuziv, astfel ca va suphni consimţământul acesteia.
S-a reţinut că reintegrarea minorului B.S.A. în famiha naturală nu este posibilă, deoarece mama se află în executarea unei pedepse privative de hbertate şi nu există rude până la gradul IV inclusiv care să se ocupe de creşterea şi îngrijirea copilului, şi nici asistentul matemal profesionist D.D. nu doreşte să adopte pe minor.
Având in vedere situaţia prezentata precum si planul individuahzat de protecţie care a stabilit ca necesitate adopţia interna precum si interesul superior al minorului de a beneficia in viitor de suportul moral si material al unei famihi precum si de stabibtate s-a dispus deschiderea procedurii adopţiei interne pentru copilul B.S.A.
împotriva sentinţei a formulat apel intimata B.L., criticând-o pentru nelegabtate, fără ca aceasta să fi precizat motivele de apel deşi i s-a solicitat să completeze acest neajuns în cadrul procedurii de regularizare.
Potrivit art.470 alin.l lit.c şi d Cod Procedură Civilă, cererea de apel trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul şi probele invocate în susţinerea apelului, neîndeplinirea acestor cerinţe fiind sancţionată cu decăderea conform art.470 alin.3 Cod Procedură Civilă.
Raportat la dispoziţiile art.476 afin. 2 Cod Procedură Civilă care vizează efectul devolutiv al apelului, instanţa de apel se va pronunţa în fond numai pe baza probelor şi motivelor invocate la prima instanţă, în situaţia în care apelul nu se motivează.
în acest context se constată că apelanta, mama minorului B.S.A., născut la... , nu a consimţit la deschiderea procedurii adopţiei interne, situaţie în care instanţa a suplinit acest consimţământ în condiţiile art.8 din legea 273/2004, considerând că refuzul este o atitudine abuzivă a mamei în funcţie de toate probele dosarului.
Apelanta a fost condamnată la o pedeapsă cu executare prin privare de libertate de 3 ani şi 6 luni închisoare, stabibtă prin sentinţa penală nr.1395 din 25 aprilie 2013 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia civilă nr. 1394/20 iunie 2013 a Curţii de Apel Craiova, pentru săvârşirea infracţiunilor de vătămare corporală şi rele tratamente aplicate minorului B.S.A., fiul său, prevăzute de art.181 ahn.l, alin.l ind. 1 Cod Penal şi art.306 Cod Penal. Au fost interzise ca pedeapsă complementară, dar şi ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art.64 lit.d şi e Cod Penal, respectiv dreptul de a alege şi drepturile părinteşti, având în vedere natura infracţiunilor săvârşite de B.L. asupra fiului său, în vârstă de 6 ani.
Părintele sau părinţii decăzuţi din drepturile părinteşti sau cărora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor părinteşti păstrează dreptul de a consimţi la adopţia copilului, având în vedere că este obligatoriu consimţământul reprezentantului legal conform art.9 din Legea nr.273/2004 republicată cu modificările ulterioare.
în mod excepţional, instanţa judecătorească poate trece peste refuzul părinţilor fireşti de a consimţi la adopţia copilului dacă se dovedeşte, prin orice mijloc de probă, că aceştia refuză în mod abuziv să-şi dea consimţământul la adopţie şi instanţa apreciază că adopţia este în interesul superior al copilului (art.8 din Legea nr.273/2004 republicată cu modificările ulterioare)
Adopţia se face în interesul celui adoptat, aşa cum este prevăzut expres în legislaţia română, norme care sunt conforme art.20 din Convenţia cu privire la drepturile copilului (Naţiunile Unite, 1990), potrivit cărora orice copil care este lipsit temporar sau definitiv de mediul său familiar şi care, în propriul său interes nu poate fi lăsat în acest mediu, are dreptul la protecţie din partea statului care poate fi acordată şi sub forma adopţiei.
Interesul superior al minorului nu este definit în legislaţie însă acesta constituie o noţiune complexă raportat la situaţia particulară a fiecărui minor, avându-se în vedere vârsta acestuia, posibilitatea părinţilor de a-i asigura o bună dezvoltare fizică, intelectuală şi morală, ataşamentul reciproc al părinţilor şi copilului, grija manifestată faţă de copil pe parcursul convieţuirii până la momentul iniţierii acţiunii de deschiderea procedurii de adopţie, asigurarea resurselor materiale pentru un trai decent etc.
Aceste criterii enunţate sunt apreciate de instanţă în interesul copilului, ele formând un ansamblu astfel încât instanţa are obligaţia de a le evalua în acest ansamblu, fără a-1 absolutiza pe unul sau pe altul dintre ele.
Măsura adopţiei este ultima dintre măsurile de protecţie alternativă la care are dreptul minorul în ipoteza în care nu poate fi lăsat în grija părintelui firesc, cum este în speţă, şi tocmai de aceea potrivit art.26 din Legea nr.273/2004 republicată şi cu modificările ulterioare, pentru deschiderea adopţiei interne este necesară îndeplinirea a două condiţii cumulative: existenţa planului individualizat de protecţie prin care să se stabilească necesitatea adopţiei interne şi consimţământul la adopţie al părinţilor fireşti.
în cauză, planul de individual de protecţie s-a finalizat prin deschiderea procedurii adopţiei interne având în vedere că toate celelalte demersuri prevăzute de lege au eşuat, discutabilă în cauza de faţă fiind lipsa consimţământului părintelui firesc, respectiv mama apelantă a minorului, paternitatea fiind nerecunoscută şi nici stabilită legal.
în mod temeinic şi legal instanţa de fond a apreciat că se impune aplicarea dispoziţiilor art.8 din Legea nr.273/2004 republicată şi cu modificările ulterioare şi a suplinit consimţământul mamei, având în vedere că exercitarea drepturilor de către o persoană, inclusiv a celor părinteşti, trebuie să se realizeze cu bună credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.
Evaluarea refuzului apelantei s-a făcut de către instanţă ca având un caracter abuziv raportat nu numai la momentul actual când este încarcerată, ci la întreaga atitudine a părintelui faţă de minor până la momentul naşterii prezentului proces.
Manifestarea de voinţă a apelantei pe parcursul procesului în sensul că nu consimte la deschiderea procedurii de adopţie nu este de natură a se reţine ca fiind o modificare esenţială în atitudinea acesteia faţă de minor, astfel că în contextul probatoriu administrat refuzul constituie un abuz din partea mamei.
Infracţiunea pentru care a fost condamnată nu este un element singular în contextul probatoriu având în vedere că din toate celelalte acte: istoric social, raport privind situaţia copilului, evaluare psihologică, anchete sociale, rezultă că acesta prezintă deficienţe la nivelul proceselor cognitive şi atenţionale, are vocabular sărăcăcios, prezintă o timiditate uşoară, precum şi teama manifestată de minor în prezenţa mamei când a fost prezentat spre audiere în instanţa penală, sunt de natură a duce la concluzia că mama a fost pe tot parcursul convieţuirii dezinteresată de situaţia minorului, nu s-a preocupat pentru a-i asigura acestuia o atmosferă de linişte, înţelegere care să determine o dezvoltare fizică şi emoţională corespunzătoare copilului.
în funcţie de cele expuse se constată că refuzul manifestat de apelantă este abuziv, astfel încât în mod temeinic şi legal instanţa de fond a suplinit consimţământul în condiţiile art.8 din Legea nr.273/3004 republicată cu modificările ulterioare şi aplicând art.480 alin.l Cod. Proc.Civ. se va respinge ca nefondat apelul. (Decizia civilă nr. 5/24 iunie 2014 - Secţia I civilă, rezumat judecător Nela Drăguţ)
| ← Divorţ. Exercitarea autorităţii părinteşti. Norme de... | Divorţ. Stabilirea domiciliului minorului la mamă, deşi a... → |
|---|
