Retragere atestat pentru adopţie. Condiţii legale pentru aplicare.
| Comentarii |
|
Pentru aplicarea textului legal incident în speţă nu cere ca să fie deschisă procedura adopţiei, pentru că atunci ar fi prevăzut situaţia unui copil adoptabil, iar nu potenţial adoptabil.
In definiţia dicţionarului explicativ al limbii române, cuvântul potenţial,, prezintă o acţiune ca posibilă, fără să precizeze dacă se realizează sau nu ”.
Ori, potrivit dispoziţiilor art. 26 din legea nr. 273/2004, una din condiţiile prealabile deschiderii procedurii de adopţie este ca:
„după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii fireşti ai copilului şi rudele până la gradul al patrulea ale acestuia nu pot fi găsite ori nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în f amilie. ”
Cum reclamanţii urmăreau tocmai instituirea măsurii de protecţie specială a plasamentului, atunci se poate concluziona că aceştia au dat dovadă de implicarea directă în identificarea unui copil, care prezintă un potenţial de a fi declarat adoptabil.
Prin cererea pendinte, petenţii I şi M au solicitat anularea Dispoziţiei nr. 263/06.02.2014 emisă de DGASPC Dolj.
în motivare au arătat că prin dispoziţia nr. 263/06.02.2014 emisa de către Direcţia Generala de Asistenta Sociala si Protecţie a Copilului Dolj, s-a reţinut în mod eronat ca s-au implicat direct în identificarea unui copil potenţial adoptabil, astfel încât sunt incidente în cauză dispoziţiile art. 16 alin.8 lit. c din Legea 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, motiv pentru care s-a dispus retragerea atestatului pentru adopţie, în ceea ce priveşte pe reclamanţi.
Se consideră că susţinerea paratei este eronata si neconforma cu realitatea, motivat de faptul ca niciodată reclamanţii nu au discutat despre oportunitatea adopţiei minorului R si nu s-au consultat, neexistând nicio discuţie cu mama minorului în acest sens.
Motivul pentru care au fost de acord sa o ajute pe mama minorului la creşterea acestuia a vizat în principal situaţia mamei care temporar este nevoita sa satisfacă cerinţe materiale primare pentru minor si în lipsa unor posibilităţi si motivat de existenta unor relaţii care exista intre reclamanţi si mama minorului au apreciat ca aveau posibilitatea sa o susţină atât pe ea, cât si pe minor, în principal în limita posibilităţilor lor materiale.
Retragerea atestatului pentru adopţie de către DGASPC Dolj o consideră ca fiind nejustificata si lipsita de temeinicie, nefiind incidente prevederile art. 16 alin. 8 lit. c din Legea 273/2004.
în motivarea întâmpinării se arată că familia reclamanţilor, în anul 2013, în urma parcurgerii procedurilor legale a fost atestată pentru adopţie, atestat cu o valabilitate de 1 an de zile. Pe parcursul acestor proceduri, familia reclamanţilor a fost informată cu privire la prevederile legale ce trebuie respectate, referitoare la adopţie.
La data de 10 ianuarie 2014, reclamanţii au solicitat directorului general al DGASPC Dolj aprobarea plasamentului familial al minorului R.
Cu respectiva familie, reclamanţii au stabilit o relaţie, în sensul că i-au facilitat mamei minorului accesul la consultaţii medicale specifice în perioada de sarcină, dar şi prin ajutarea cu alimentele necesare creşterii celorlalţi trei copii pe care îi mai avea familia.
în urma unei vizite efectuată de DGASPC la domiciliul reclamanţilor s-a constatat că aceştia aveau în domiciliul lor pe minorul R de aproximativ 9 luni de zile, fapt despre care nu au informat DGASPC Dolj, deşi ca persoane atestate pentru adopţie aveau obligaţia să anunţe că situaţia lor socială s-a schimbat, că s-au implicat în identificarea unui copil care avea potenţialul de a fi adoptat, motive ce au condus la retragerea atestatului de adoptatori.
Instanţa a interpelat părţile cu privire la existenţa unei hotărâri judecătoreşti prin care să se fi instituit măsura plasamentului minorului la familia reclamanţilor, răspunsul acestora fiind negativ.
Tribunalul D - Secţia I Civilă prin sentinţa civilă nr. 91 din 15.05.2014 a admis cererea formulată de petenţii / si M, în contradictoriu cu intimata DGASPC Dolj şi a anulat Dispoziţia nr. 263/06.02.2014 emisă de DGASPC Dolj.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine dispoziţiile legale aplicabile în materia adopţiei şi anume articolul 16 alin. 8 din Legea 273/2004 cu modificările ulterioare, potrivit cărora atestatul se poate retrage: în situaţia în care se constată faptul că familia adoptatoare a ascuns sau a furnizat informaţii false cu ocazia evaluării, când se constată faptul că nu mai sunt îndeplinite condiţiile în baza cărora a fost eliberat atestatul; în situaţia în care se constată implicarea directă a familiei atestate în identificarea unui copil potenţial adoptabil, dispoziţie care nu se aplică atunci când familia adoptabilă este rudă până la gradul al patrulea cu copilul.
în speţa de faţă, familia reclamanţilor nu se regăseşte în niciuna din aceste situaţii, copilul despre care se face vorbire, nefiind un copil potenţial adoptabil, familia acestuia nefăcând nici un demers pentru a se lua faţă de el o măsură de protecţie.
Simpla implicare a reclamanţilor în creşterea copilului, în sensul că acordă ajutor material familiei naturale a minorului nu duce la concluzia implicării lor în identificarea unui copil potenţial adoptabil, aceştia fiind posesorii unui atestat de adoptatori din martie 2013, cu o lună de zile dinaintea naşterii copilului, procedura de obţinere a atestatului demarând în urmă cu mai mult timp.
Nu s-a făcut dovada existenţei unei cereri din partea reclamanţilor în vederea instituirii de către DGASPC a măsurii de plasament a minorului în familia acestora, susţinerea reprezentanţilor Direcţiei nefiind însoţită şi de argumente în acest sens, mai exact prezentarea unei fotocopii în cazul existenţei unei astfel de cereri.
De asemenea, nu se poate reţine nici faptul că familia reclamanţilor nu a informat DGASPC Dolj despre faptul că în locuinţa lor mai există o altă persoană, respectiv minorul R, această susţinere nefiind probată în nici un mod deşi, se putea întocmi un raport în urma efectuării vizitei la domiciliul acestora de către reprezentanţii Direcţiei.
Faţă de acestea, instanţa a apreciat că în mod nelegal s-a procedat la retragerea atestatului de adoptator, astfel încât a admis acţiunea şi a anulat dispoziţia nr. 263 din 6 02. 2014 emisă de DGASPC Dolj.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj, criticând-o pentru următoarele motive :
fii anul 2013, în urma parcurgerii procedurilor de atestare, familia C.I. şi M a fost atestată cu atestatul nr. 8/13.03.2013, atestat ce avea valabilitate un an de zile.
Pe parcursul procedurilor de evaluare, familia a luat la cunoştinţă prevederile art. 9 alin 2 lit. b din Hotărârea nr. 350 din 18 aprilie 2012 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004, privind regimul juridic al adopţiei, în care se specifică faptul că persoanele care îşi exprimă intenţia de a adopta trebuie să conştientizeze faptul că "adopţia presupune identificarea de către instituţiile statului a celei mai potrivite persoane/familii pentru un copil, precum şi eventualele consecinţe în situaţia încercărilor de eludare a procedurilor de adopţie”.
Pe parcursul aceloraşi proceduri de evaluare, familia a fost informată şi cu privire la prevederile prin care un copil devine adoptabil în România şi de cazurile în care se poate proceda la retragerea atestatului.
In data de 10.01.2014, prin cererea înregistrată la sediul DGASPC Dolj cu nr. 800/2014, familia C. solicita directorului general al DGASPC Dolj aprobarea plasamentului familial al minorului R.
In respectiva cerere, familia C. specifica faptul că se ocupa de creşterea şi îngrijirea minorului de aproximativ 9 luni de zile.
In urma acestei cereri, specialişti din cadrul DGASPC Dolj au procedat la verificarea celor menţionate în cerere şi au constatat faptul că familia C. a cunoscut-o pe mama naturală a minorului, prin intermediul unei vecine, încă din perioada când aceasta era însărcinata şi a sprijinit-o pe aceasta prin facilitarea accesului la consultaţii medicale specifice şi prin ajutarea cu alimente necesare creşterii celorlalţi trei copii, pe care aceasta îi mai avea acasă.
Pe parcursul verificărilor efectuate în ceea ce privea familia C., s-a constatat faptul că familia C. figura ca fiind atestată pentru adopţia unui copil cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 3 ani.
In urma celor constatate, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj a apreciat că familia C., prin neinformarea cu privire la faptul că în locuinţa lor din luna aprilie 2013 mai exista o persoană (respectiv minorul R.) a încălcat prevederile art. 15 din Normele Metodologice din 18 aprilie 2012 de aplicare a Legii nr. 273/2004, privind regimul juridic al adopţiei în care se specifică: "Pe tot parcursul procedurii de evaluare, precum şi pe durata valabilităţii atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare are obligaţia de a informa direcţia cu privire la eventualele schimbări intervenite în situaţia sa socio-psiho-medicală, anexând, după caz, acte doveditoare".
Prin neinformarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj timp de aproximativ 9 luni de zile cu privire la faptul că situaţia sa socială s-a schimbat, în sensul că în familia dumnealor a intrat şi minorul R., familia C. a dovedit faptul că s-a implicat în identificarea unui copil, care avea potenţialul de a fi adoptat (copilul provenea dintr-o relaţie extraconjugală a mamei, mama nu avea condiţiile necesare creşterii şi îngrijirii acestuia si prin urmare în cazul în care i s-ar fi instituit o măsură de protecţie în aceste condiţii, acesta ar fi fost declarat adoptabil şi alte familii ar fi putut fi potrivite cu acesta) şi astfel a încălcat prevederile art. 16 alin. 8, lit. c.: "Atestatul poate fi retras în următoarele situaţii: ....în situaţia în care se constată implicarea directă a persoanei/familiei atestate în identificarea unui copil potenţial adoptabil".
Cu privire la faptul că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Proiecţia Copilului Dolj trebuia să facă dovada printr-un raport cu privire la existenţa unei alte persoane în casa contestatorilor, pe perioada cat aceştia erau atestaţi pentru adopţie, menţionează că acest lucru nu este reglementat de nici o prevedere a Legii nr. 273/2004 privind Regimul juridic al adopţiei-republicată ori a Hotărârii nr. 350 din 18 aprilie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei.
Aşa cum s-a mai arătat familia C. avea obligaţia de a informa Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj cu privire la faptul ca în familia dumnealor a mai apărat o persoană.
O dovadă în plus că familia C. dorea ca minorului R. să-i fie instituită o măsură de protecţie în familia dumnealor o reprezintă şi adresa Secţiei de Poliţie nr. 4 şi care a fost înregistrată la sediul DGASPC Dolj cu nr. 5048/03.02.2014, prin care se comunica faptul că în urma verificărilor efectuate s-a constatat faptul că la adresa familiei C. locuia copilul R., care fusese încredinţat de către părinţii săi, deoarece nu aveau condiţii financiare pentru a-1 creşte.
Tot în adresa respectivă se specifica faptul că d-na C. a declarat faptul că li se retrăsese "avizul de familie adoptatoare " (deşi acest lucra s-a întâmplat în data de 06.02.2014) şi că rămăsese în curs o solicitare de plasament pentru minorul R.
In ceea ce priveşte rapoartele despre care instanţa de fond face referire că puteau fi întocmite cu ocazia vizitei la familia C., ele au fost întocmite, însă la data întocmirii lor, reprezentanţii DGASPC Dolj nu cunoşteau faptul că familia era atestată pentru adopţie (acest lucru fiind constatat ulterior).
Având în vedere cele menţionate, solicită admiterea apelului.
Apelul este fondat.
Soluţia pronunţată de către prima instanţă nu are în vedere ansamblul probator administrat în cauză, iar, în exercitarea rolului său activ, instanţa ar fi putut solicita de la pârâtă relaţiile pe care le considera că nu se regăsesc la dosarul cauzei, ca de exemplu, cererea prin care se solicita luarea copilului în plasament.
Astfel, în faza procesuală a apelului, a fost depusă la fila nr. 7 din dosar, cererea prin care reclamanţii aduc la cunoştinţa apelantei că au „în îngrijire de aproximativ 9 luni de zile copilul R.”, faţă de care solicită a se lua măsura plasamentului în familia lor.
Ori, chiar dacă intimaţii-reclamanţi recunosc existenţa acestei cereri, prin întâmpinare îşi nuanţează apărarea, în sensul că de fapt, ajutorul lor o viza pe mama copilului, iar nu direct pe copil.
Nu acesta este sensul cuprins de cererea depusă la data de 10 01 2014, prin care se face referire la luarea în îngrijire a copilului, iar nu a altei persoane, pe de o parte, iar, pe de altă parte, această stare de fapt dăinuia de aproximativ 9 luni, fără a fi adusă la cunoştinţa Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.
In raportul Direcţiei nr. 113/15 01 2014 se precizează că „ părinţii copilului R. locuiesc în altă localitate şi nu se achită de obligaţiile ce le revin, lăsând această sarcină în grija familiei C.”.
Raportul Secţiei 4 Poliţie din data de 03 02 2014 învederează că, „copilul a fost încredinţat de către mama sa, familiei C., cu care este prietenă, încă de la naştere, deoarece aceasta nu are posibilităţi financiare pentm a-1 creşte.”
Declaraţia mamei copilului de la fila nr. 16 menţionează că „ ...la plecarea din spital am dat acest copil, familiei C ... pentm a se ocupa de creşterea lui..., de la exenarea copilului şi până în prezent nu l-a mai văzut pe copil...”
Coroborând toate aceste înscrisuri şi constatând lipsa de dovezi a reclamanţilor în combaterea acestor susţineri, Curtea reţine că familia C s-a implicat în mod nelegal în procesul de identificarea a unui copil care se afla în posibilitatea de a fi supus procedurii adopţiei.
Astfel, familia C. a luat un copil nou-născut chiar de la momentul externării sale din spital şi, după îngrijirea acestuia timp de aproximativ 9 luni, în mod exclusiv şi fără o încunoştinţare prealabilă a Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului -instituţie care trebuie a fi informată nu numai de schimbările intervenite în situaţia sociopsihomedicală a familiei C., dar şi despre existenţa unui copil aflat în pericolul de a fi abandonat de familia sa naturală -, au solicitat luarea acestuia în plasament, această fază fiind de fapt una prealabilă declanşării procedurii de adopţie.
In conformitate cu dispoziţiile art. 9 din Normele metodologice de aplicare a legii nr. 273/2004 se statuează că persoanele care îşi exprimă intenţia de a adopta li se aduc la cunoştinţă următoarele informaţii:
„...b) conştientizarea faptului că adopţia presupune identificarea de către instituţiile statului a celei mai potrivite persoane/familii pentm un copil, precum şi eventualele consecinţe în situaţia încercărilor de eludare a procedurilor de adopţie;
c) obligaţiile ce le revin în cadml procedurii de adopţie, precum şi situaţiile de retragere/încetare a valabilităţii atestatului;...”
Art. 15 din Normele metodologice de aplicare a legii nr. 273/2004 dispun totodată că:
„Pe tot parcursul procedurii de evaluare, precum şi pe durata valabilităţii atestatului, adoptatoml/familia adoptatoare are obligaţia de a informa direcţia cu privire la eventualele schimbări intervenite în situaţia sa sociopsihomedicală, anexând, după caz, acte doveditoare.”
Ori, este evident că aceste obligaţii legale au fost în totul ignorate, dacă nu cu intenţie, cel puţin dintr-o gravă neglijenţă, de vreme ce aducerea la cunoştinţă a luării în îngrijire a unui copil aflat în dificultate s-a efectuat după un interval de timp destul de lung şi nu mai în scopul de a se lua măsura plasamentului şi deci, se urmărea ca respectivul copil să devină implicat într-o potenţială procedură de adopţie; legea nu cere ca să fie deschisă procedura adopţiei, pentru că atunci ar fi prevăzut situaţia unui copil adoptabil, iar nu potenţial adoptabil.
în definiţia dicţionarului explicativ al limbii române, cuvântul potenţial,, prezintă o acţiune ca posibilă, fără să precizeze dacă se realizează sau nu”.
Ori, potrivit dispoziţiilor art. 26 din legea nr. 273/2004, una din condiţiile prealabile deschiderii procedurii de adopţie este ca:
„după instituirea măsurii de protecţie specială a trecut un an şi părinţii fireşti ai copilului şi rudele până la gradul al patrulea ale acestuia nu pot fi găsite ori nu colaborează cu autorităţile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului în familie.”
Cum reclamanţii urmăreau tocmai instituirea măsurii de protecţie specială a plasamentului, atunci se poate concluziona că aceştia au dat dovadă de implicarea directă în identificarea unui copil, care prezintă un potenţial de a fi declarat adoptabil.
Prin urmare, devin incidente dispoziţiile art. 16 alin. 8 din legea nr. 273/2004, care specifică faptul că atestatul de persoană sau familie aptă să adopte poate fi retras în situaţia în care se constată implicarea directă a persoanei/familiei atestate în identificarea unui copil potenţial adoptabil, iar această dispoziţie nu se aplică în situaţia în care se constată că persoana/familia atestată este rudă până la gradul al patrulea cu copilul, ceea ce nu este cazul în speţă.
Dispoziţia nr. 263/06.02.2014, emisă de DGASPC Dolj - supusă contestaţiei în speţa pendinte - este întocmită în considerarea unor situaţii de fapt, astfel cum au fost mai sus descrise şi în sancţionarea unor comportamente care nu sunt compatibile cu calităţile unor persoane care doresc a adopta un copil, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute de legislaţia română.
Potrivit dispoziţiilor art. 480 NCPC, apelul va fi admis. Va fi schimbată sentinţa în sensul că va respinge acţiunea. (Decizia nr. 6 din 31.10.2014 - Curtea de Apel Craiova, Secţia 1 Civilă - rezumat judecător Stelian Aurelian Cadea).
| ← Stabilire program de vizitare minor. Criterii de stabilire. | Divorţ. Exercitarea autorităţii părinteşti. Norme de... → |
|---|
