Anulare act. Decizia nr. 887/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 887/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 29-05-2014 în dosarul nr. 913/317/2013*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 887/2014
Ședința publică de la 29 Mai 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C. Ț.
Judecător F. D.
Judecător I. V.
Grefier N. D.
x.x.x.x
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenta reclamantă V. E. D., împotriva deciziei civile nr.31 din 22 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. . și C. JUDEȚEAN GORJ, având ca obiect anulare act .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns procurator V. V. și avocat C. I. pentru recurenta reclamantă V. E. D.,lipsind intimații pârâți
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care,
Recurenta prin apărător ales a arătat că înțelege să invoce motivul de recurs de ordine publică prevăzut de art. 304 pct. 5 C.pr.civ., depunând și în scris această completare a motivelor de recurs, cu precizarea că neregularitatea invocată vizează de fapt schimbarea cadrului procesual în instanța de apel în ceea ce privește persoanele chemate în judecată ca pârâte, în sensul că în preambulul și în dispozitivul deciziei au fost menționate Comisia Locală Albeni pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și Comisia Județeană Gorj pentru aplicarea legii nr. 18/1991, în condițiile în care în cauză reclamantul a înțeles să se judece cu P. . și C. Județean Gorj.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de judecată a acordat cuvântul părții prezente asupra recursului de față.
Avocat C. I. pentru recurenta reclamantă V. E. D., a pus concluzii de admiterea recursului declarat împotriva dec. Civile nr.31/22.01.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._ ,, casarea hotărârii și trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj având în vedere incidenta în cauză a motivului de casare prev de art.304 pct.5 cod pr.civ. raportat la dis.art.105 alin2 cod pr.civ. și la art.6 alin.1.
În subsidiar a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Nu a solicitat cheltuieli de judecată. A depus concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Prin cererea înregistrată la data de 14.02.2012 pe rolul Tribunalului Gorj sub nr._/95/2012, reclamanta V. E. D., în contradictoriu cu pârâții P. Comunei Albeni și C. Județean Gorj, a solicitat anularea planului cadastral întocmit în anul 1948, fără respectarea dispozițiilor legale, plan depășit și neconform cu realitatea și din cauza căruia P. Albeni nu i-a restituit în totalitate terenurile ce au fost luate abuziv la colectivizare. Ulterior, cererea de chemare în judecată a fost precizată în sensul că prin aceasta se solicită constatarea nulității planului cadastral din anii 1948-1949, întrucât funcționarii Primăriei Albeni i-au comunicat că nu se pot pronunța asupra nelegalității planului cadastral atât timp cât nu s-a constatat nulitatea acestuia .
Pârâtul C. Județean Gorj a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestuia. În motivarea acestei excepții, pârâtul a arătat că nu există un raport de identitate între calitatea subiectului pasiv și obiectul cererii de chemare în judecată, motiv pentru care a solicitat admiterea excepției.
Prin sentința nr. 1636/15.02.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția C. administrativ și fiscal în dosarul nr._/95/2012 s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tg. Cărbunești.
Dosarul a fost înaintat la Judecătoria Tg. Cărbunești, unde a fost înregistrat sub nr._, fiind citate părțile.
Prin nota de ședință depusă la termenul din 24.05.2013 pârâta P. comunei Albeni prin avocat a invocat excepția tardivității acțiunii formulate de reclamantă, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. comunei Albeni.
Prin sentința civilă nr.1673/21.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosar nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Județean Gorj invocată de pârâtul C. Județean Gorj.
S-a respins acțiunea precizată formulată de reclamanta V. E. D., domiciliată în București, .. 6, ., Sector 6, prin procurator V. V. cu domiciliul procedural ales în com. Săcelu, ., împotriva pârâtului C. Județean Gorj, cu sediul în Tg.J., Județul Gorj, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
S-a respins excepția tardivității acțiunii, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. comunei A.-prin primar, invocate de pârâta P. comunei Albeni - prin primar .
A fost respinsă acțiunea precizată formulată de reclamanta V. E. D. prin procurator V. V., domiciliată în București, .. 6, ., Sector 6, împotriva pârâtei P. comunei Albeni-prin primar, cu sediul în .. S-a respins cererea pârâtei P. comunei Albeni-prin primar de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. Județean Gorj, s-a reținut că această excepție este întemeiată, deoarece C. Județean Gorj nu are atribuții legate de procedura de întocmire sau emitere a planurilor parcelare.
Cu privire la excepția tardivității acțiunii invocate de pârâta P. comunei Albeni s-a reținut că aceasta este neîntemeiată, deoarece față de precizarea la acțiune formulată de reclamantă prin procurator, instanța a constatat că în cauză se invocă nulitatea absolută a planului cadastral, nulitate care poate fi invocată oricând pe cale de acțiune sau prin excepție, fiind imprescriptibilă. Nulitatea absolută nu este supusă termenului de prescripție extinctivă astfel cum se întâmplă în cazul invocării unei nulități relative, astfel încât reclamanta poate sesiza instanța cu pretențiile sale oricând.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de pârâta P. comunei Albeni s-a reținut că, în motivarea acestei excepții pârâta a invocat că reclamanta nu mai este proprietara suprafeței de teren pentru care s-a solicitat constatarea nulității planului cadastral din anii 1948-1949, în condițiile în care aceasta deținea numai adeverința de proprietate nr.1757/2001, iar ulterior a înstrăinat suprafața de teren menționată în această adeverință.
Instanța a reținut că excepția este nefondată, deoarece prin contractul autentificat sub nr. 3521/14.06.2002, reclamanta a înstrăinat suprafața de teren mai sus amintită doar în baza adeverinței de proprietate nr.1757/08.11.2001, astfel că, în lipsa titlului de proprietate, nu se poate transmite dreptul de proprietate de la reclamantă către o terță persoană.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei P. comunei Albeni invocată de pârâta P. comunei Albeni, instanța a reținut că prin acțiunea precizată formulată, reclamanta V. E. D. a solicitat să se constate nulitatea planului cadastral emis de P. Comunei Albeni, județul Gorj, din anii 1948-1949.
Față de dispozițiile Ordinului nr. 634/2006 referitor la aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, instanța a constatat că această unitate pârâtă are atribuții privind procedura de întocmire a planurilor cadastrale, fiind o autoritate publică locală în sensul prevederilor legale mai sus amintite, astfel că s-a respins excepția invocată.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că prin acțiunea precizată formulată, reclamanta V. E. D. a solicitat să se constate nulitatea planului cadastral emis de P. Comunei Albeni, județul Gorj, din anii 1948-1949.
Potrivit dispozițiilor art. 11 lit. a din Ordinului nr. 634/2006, planul cadastral este un document întocmit în sistem de coordonate stereografic 1970, care conține limitele imobilelor și ale construcțiilor permanente înscrise în cartea funciară, numărul cadastral și se realizează pentru fiecare unitate administrativ –teritorială.
Instanța a apreciat că planul cadastral nu este un act juridic în sensul reglementat de codul civil, el reprezintă o lucrare în care sunt transpuse limitele imobilelor și ale construcțiilor permanente înscrise în cartea funciară, astfel încât aceste planuri cadastrale nu conțin o manifestare de voință săvârșită cu intenția de a produce efecte juridice, adică de a crea, modifica sau stinge un raport juridic, și ca atare nu poate fi considerat că ar reprezenta un act juridic.
Sancțiunea nulității se aplică actelor juridice și nu poate privi documente care nu întrunesc cerințele legale pentru a fi considerate acte juridice, în cazul de față fiind vorba de un plan cadastral care nu poate fi asimilat unui act juridic, motiv pentru care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.
În ceea ce privește solicitarea pârâtei P. comunei Albeni prin avocat de obligarea a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, întrucât pârâta sus amintită nu a făcut dovada acestor cheltuieli prin depunerea la dosar de înscrisuri justificative, instanța a respins cererea pârâtei P. comunei Albeni de obligarea a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată
Împotriva sentinței a declarat recurs, calificat ulterior apel, reclamanta V. E. D., criticând-o pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:
Instanța de fond a rezolvat în mod greșit excepțiile invocate, mai exact a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean Gorj, deși potrivit dispozițiilor art. 52 alin. 1 și 2 din Leg. 18/1991 acesta are calitate procesuală pasivă, sau activă, după caz.
În mod greșit instanța a considerat că planul cadastral nu este un act juridic în sensul că nu produce efecte juridice. Recurenta a susținut că acest plan cadastral stabilește limitele și învecinările terenului reclamantei, în baza acestuia a obținut titlu de proprietate, prin urmare a produs efecte juridice, deoarece în temeiul acestui plan a fost eliberată și adeverința de proprietate nr. 1787/2001.
În baza planului cadastral din 1948 recurentei i-au fost întocmite acte pentru reconstituirea dreptului de proprietate, suprafața la care este îndreptățită fiind diminuată cu 1,7 ha teren tocmai datorită faptului că limitele terenului, prevăzute în planul cadastral nu mai corespund cu realitatea.
A solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea Primăriei comunei Albeni la plata cheltuielilor de judecată.
Având în vedere că recursul a fost înregistrat la Secția de C. Administrativ și Fiscal a Tribunalului Gorj, prin încheierea din 18.09.2013 a fost transpusă cauza pe rolul Secției Civile, în baza art. 99 alin. 2 din Hotărârea CSM nr. 387/2005.
După înregistrarea cauzei pe rolul Secției I Civilă, în ședința publică din 13.11.2013 instanța a recalificat calea de atac din recurs în apel, în raport de obiectul litigiului, de dispozițiile art. 2821 c.pr.civ. și ale art. 99 alin. 3 din Regulamentul de ordine interioară.
De asemenea, în raport de dispozițiile art. 295 c.pr.civ. a solicitat Comisiei Locale Albeni să comunice dacă actele eliberate reclamantei în procedura prevăzută de Legea 18/1991 au avut în vedere planul cadastral întocmit în anul 1948, respectiv dacă suprafața atribuită în proprietate reclamantei a fost stabilită ca și dimensiuni și amplasament, în raport de acest plan cadastral.
Prin adresa nr. 113/9.01.2014 Comisia Locală Albeni a comunicat instanței relațiile solicitate .
Tribunalul Gorj prin decizia civilă nr.31 de la 22 ianuarie 2014 a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă V. E. D., domiciliată în București, .. 6, ., Sector 6, prin procurator V. V. cu domiciliul procedural ales în ., împotriva sentinței civile nr.1673/21.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosar nr._, în contradictoriu cu Comisia Locală Albeni pentru aplicarea legii 18/1991, cu sediul în Albeni județul Gorj și Comisia Județeană Gorj pentru aplicarea Legii 18/1991, cu sediul în Tg-J., .-4 județul Gorj .
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul a reținut următoarele:
Motivul de apel referitor la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean Gorj este nefondat deoarece, așa cum corect a reținut instanța de fond planul cadastral este întocmit potrivit cerințelor Ordinului nr. 634/2006, C. Județean Gorj neavând atribuții legate de procedura întocmirii planurilor cadastrale, iar dispozițiile art. 52 și 53 din Legea 18/1991 la care se referă apelanta, stabilesc calitatea procesuală pasivă sau activă a comisiei locale sau județene pentru aplicarea Legii 18/1991 și nu a consiliului județean.
Criticile referitoare la fondul cauzei sunt de asemenea neîntemeiate, soluția de respingere a acțiunii fiind corectă, cu următoarea motivare;
Reclamanta V. E. D. a solicitat instanței să constate nulitatea planului cadastral din 1948, pe motiv că acesta nu mai corespunde cu realitatea, nu conține decât parțial terenul deținut de reclamantă anterior colectivizării și nu respectă cerințele OG 634/2006 a Direcției Naționale de Cadastru.
Reclamanta a susținut că reprezentanții Primăriei Albeni, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea 18/1991 au ținut seama de acest plan cadastral și nu i-au restituit în totalitate terenurile preluate la înființarea CAP, respectiv o suprafață de 1,7 ha teren în tarlaua 39.
Din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că reclamantei V. E. D. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii 18/1991 pentru suprafața de 2,5853 ha teren prin adeverința de proprietate nr.757/8.11.2001 și procesul verbal de punere în posesie.
Din adresa 113/9.01.2014 eliberată de Comisia locală Albeni de fond funciar a rezultat că la stabilirea suprafeței și a amplasamentului terenului atribuit reclamantei în baza Legii 18/1991 nu a fost avut în vedere planul cadastral din 1948, plan pe care comisia locală de fond funciar nu îl deține.
În legătură cu suprafața de 1,70 ha teren, din adresa nr.7182/9.01.2013 a Comisiei Locale Albeni a rezultat că această suprafață a fost reconstituită în favoarea reclamantei și că din eroare, prin HCJ 3165/2009 s-a propus acordarea de despăgubiri, suprafața fiind înstrăinată de reclamantă cu contractul de vânzare cumpărare nr. 3521/2002.
Așadar, având în vedere că planul cadastral din 1948 nu a fost valorificat în cadrul procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, că la întocmirea actelor de reconstituire nu s-a ținut seama de acest plan, tribunalul a apreciat că reclamanta nu justifică un interes legitim pentru a solicita instanței să se constate nulitatea acestui act, nemulțumirile reclamantei în legătură cu modul de reconstituire a dreptului de proprietate putând fi rezolvate prin contestarea actelor eliberate de comisiile de fond funciar.
Pe de altă parte reclamanta nu a dovedit niciuna dintre cauzele de nulitate absolută a actelor juridice, prevăzute de art. 948 Cod civil, motivul invocat de reclamantă în sensul că planul cadastral din 1948 nu mai corespunde cu realitatea din teren, nefiind de natură să atragă nulitatea acestui act.
În consecință, pentru considerentele arătate, în baza art. 296 Cod pr.civilă apelul reclamantei a fost respins ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta V. E.-D..
În motivarea recursului a arătat că la 14.12.2012, sub nr._/95/2012 a solicitat Tribunalului Gorj-Secția C., anularea unui plan cadastral întocmit în 1948, de către P. Albeni, județul Gorj, fără respectarea condițiilor legale privind stabilirea liniei de hotar pe bază de proces-verbal încheiat între doi proprietari vecini (Ord.634 a DNC art.51 lit.a).
Arată că nerespectarea acestei condiții este suficientă pentru anularea planului cadastral.
Cu sentința 1636/15.02.2013, prin declinare de competență, Secția C. a trimis dosarul Judecătoriei Tg.Cărbunești pentru a fi judecat în civil.(Dosarul a primit nr._ ).
Susține că aceasta este prima dovadă că planul cadastral nu este un act administrativ, ci este unul juridic.
Mai arată că la termenul din 14.06.2013 a solicitat instanței ca primăria să depună la dosar procesul-verbal întocmit conform legii, între recurentă și moștenitorii Dobrovicescu. Cu această ocazie a cerut ca primăria să depună și documentul de predare către Schela de petrol Țicleni a suprafeței de 0,3 ha teren ocupat de sonde, dar neinclus în acest plan cadastral.
Susține că ambele solicitări, în mod greșit, au fost respinse de către instanță, ca nefiind utile în soluționarea cauzei. În acest mod instanța s-a antepronunțat în sensul respingerii, ceea ce s-a întâmplat în final.
Deși nulitatea absolută este imprescriptibilă, instanța fiind de acord cu aceasta, nu a motivat de ce a fost omisă din argumentația finală.
Instanța de apel afirmă că „în baza planului cadastral din 1948, recurentei (apelantei) i-au fost întocmite acte pentru reconstituirea dreptului de proprietate, suprafața la care este îndreptățită fiind diminuată cu 1,7 ha, tocmai din cauză că limitele prevăzute în planul cadastral nu mai corespund cu realitatea”.
Consideră că acesta este al doilea argument că planul cadastral există, contrar celor afirmate de primărie în scris nr. 113/09.01.2014, în care afirmă că nu s-a folosit de acest plan cadastral, că nu-l deține și nu are cunoștință de el, depunând în anexă documentele care demonstrează contrariul.
Apreciază că instanța de apel a omis faptul că între adeverința nr._.11.2001 de punere în posesie (care este un act juridic), care derivă din acest plan cadastral și planul ca atare, este identitate perfectă (pct.7 din precizări la acțiune).
Solicită admiterea recursului și anularea planului cadastral din 1948.
Legal citată intimata Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Gorj a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a deciziei nr.31/2014.
Consideră că în mod corect Tribunalul Gorj-Secția C. Administrativ și Fiscal a admis excepția invocată la instanța de fond, deoarece, având în vedere dispozițiile Ordinului 634/2006 referitor la aprobarea Regulamentului privind conținutul și modul de întocmire a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, precum și obiectul prezentei acțiuni, anularea unor acte cadastrale întocmite în 1948, care îi aduc atingere drepturilor legale ale reclamantei privind proprietatea privată din . Teritorială-Județul Gorj nu are atribuții legate de procedura de întocmire sau emitere a unor astfel de planuri parcelare.
Solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a Unității Administrativ Teritoriale-Județul Gorj și respingerea acțiunii precizată formulată de reclamantă împotriva sa ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Invocă în speță, prin raportare la atribuțiile sale, astfel cum sunt stipulate în Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, excepția lipsei calității procesuale pasive a Unității Administrativ Teritoriale-Județul Gorj,întrucât nu există un raport de identitate între calitatea subiectului pasiv și obiectul cererii de chemare în judecată-anularea unor acte cadastrale.
Față de cele precizate solicită admiterea recursului și menținerea ca legală și temeinică decizia nr.31/2014, pronunțată de Tribunalul Gorj.
La termenul din data de 29.05.2014 recurenta prin apărător ales a arătat că înțelege să invoce motivul de recurs de ordine publică prevăzut de art. 304 pct. 5 C.pr.civ., depunând și în scris această completare a motivelor de recurs, cu precizarea că neregularitatea invocată vizează de fapt schimbarea cadrului procesual în instanța de apel în ceea ce privește persoanele chemate în judecată ca pârâte, în sensul că în preambulul și în dispozitivul deciziei au fost menționate Comisia Locală Albeni pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și Comisia Județeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, în condițiile în care în cauză reclamanta a înțeles să se judece cu P. . și C. Județean Gorj.
Pentru dovedirea motivelor de recurs, recurenta a depus la dosar înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză,decizia recurată prin prisma motivelor de recurs, Curtea constată că recursul este nefondat, față de următoarele considerente.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C.pr.civ., va reține Curtea că acesta a fost invocat cu depășirea termenului prevăzut de art.301 C.pr.civ. dar, în condițiile în care vizează încălcarea unor norme imperative, de ordine publică, referitoare la judecarea cauzei în apel (art. 294 alin. 1 C.pr.civ), acesta reprezintă motiv de ordine publică, ce poate fi analizat, conform art. 306 alin. 2 C.pr.civ.
Astfel, critica formulată de recurentă vizează schimbarea cadrului procesual în instanța de apel în ceea ce privește persoanele chemate în judecată ca pârâte, în sensul că în preambulul și în dispozitivul deciziei au fost menționate Comisia Locală Albeni pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și Comisia Județeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, în condițiile în care în cauză reclamanta a înțeles să se judece cu P. . și C. Județean Gorj
Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art. 294 alin. 1 C.p.civ., în apel nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face cereri noi.
În prezenta cauză, prin cererea de chemare în judecată reclamanta a arătat că înțelege să se judece cu P. . și C. Județean Gorj, care în consecință au fost citate în cauză în calitate de pârâte.
În apel, pentru termenele de judecată din data de 13.11.2013, 11.12.2013 și 22.01.2014 au fost citate,în calitate de intimate pârâte, P. . și C. Județean Gorj, la nici unul din aceste termene nefiind pusă în discuția părților eventuala introducere în cauză, în această calitate, a Comisiei Locale Albeni pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și respectiv a Comisiei Județene Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.
În schimb, în preambulul deciziei civile nr. 31/22.01.2014 și în dispozitivul acesteia, s-a menționat că dosarul vizează apelul declarat de apelanta V. E. D. împotriva sentinței civile nr. 1673 din 21.06.2013 pronunțată de Judecătoria Tg. Cărbunești în dosar nr._, „în contradictoriu cu Comisia Locală Albeni pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și Comisia Județeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991”.
Ori, în condițiile în care, din actele dosarului, nu rezultă că instanța ar fi dispus asupra schimbării cadrului procesual stabilit în primă instanță, în sensul introducerii în cauză, în calitate de intimați pârâți, acelor două Comisii de aplicare a Legii nr. 18/1991, care nici nu au fost citate pe tot parcursul judecării cauzei în apel și cărora nici nu le-a fost comunicată decizia (decizia recurată în prezenta cauză a fost comunicată Primăriei . și Consiliului Județean Gorj), nu se poate reține că ar fi fost încălcate dispozițiile art. 294 alin. 1 C.pr.civ.
Mai mult decât atât, în cuprinsul deciziei tribunalul analizează motivul de apel referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului pârât C. Județean Gorj, nu a Comisiei Județene Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, iar referirile la Comisia Locală Albeni de aplicare a Legii nr. 18/1991 au în vedere doar relațiile comunicate de această instituție în apel, prin adresa nr. 113/09.01.2014.
Față de aceste considerente, va reține Curtea că menționarea, în preambulul și dispozitivul deciziei civile nr. 31/22.01.2014, a Comisiei Locale Albeni pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și Comisiei Județene Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, în loc de P. . și C. Județean Gorj, reprezintă o eroare materială cu privire la numele părților, ce va putea fi îndreptată conform procedurii prevăzute de art. 281 C.pr.civ.
Corectarea unei asemenea greșeli de către instanța de recurs nu este posibilă, față de dispozițiile art. 281 ind. 2a C.pr.civ., potrivit cărora îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 281 – 281 ind. 2 C.pr.civ.
În consecință, nu este întemeiat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.. 5 C.pr.civ.
În ceea ce privește celelalte critici formulate prin cererea inițială de recurs, va reține Curtea că nu sunt fondate, față de următoarele considerente.
Prima instanță a respins acțiunea recurentei privind constatarea nulității planului cadastral emis de P. Comunei Albeni, jud.Gorj, din anii 1948 – 1959, pe considerentul că acesta nu crea, modifica sau stinge un raport juridic
Faptul că, prin sentința nr. 1636 din 15.02.2013 a Tribunalului Gorj, instanța a reținut că acest plan nu poate fi asimilat unui act administrativ în sensul art. 2 lit. c și d din Legea nr. 554/2004, declinând competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tg. Cărbunești, nu este de natură a schimba raționamentul primei instanțe, care a avut în vedere în primul rând aptitudinea actului de a crea, modifica sau stinge un raport juridic.
De altfel, prin decizia recurată, Tribunalul Gorj a reținut că acțiunea apelantei apare ca lipsită de interes, în condițiile în care din relațiile comunicate de Comisia locală Albeni de fond funciar rezultă că la stabilirea suprafeței și amplasamentului terenului atribuit recurentei în baza nr. 18/1991 nu a fost avut în vedere planul cadastral din 1948.
Reținerea în considerentele deciziei date în apel (pag 4 paragraful 2) a faptului că „(…) reprezentanții Primăriei Albeni, în exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 18/1991 au ținut seama de acest plan cadastral și nu i-au restituit în totalitate terenurile preluate la înființarea CAP, respectiv o suprafață de 1,7 ha teren în tarlaua 39” s-a făcut în contextul reluării susținerilor recurentei în acest sens, și nu reprezintă o constatare proprie a instanței, pentru a se putea reține contrarietatea considerentelor instanței cu privire la acest aspect.
Relațiile comunicate de Comisia Locală Albeni pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 prin adresa nr. 113/09.01.2014 nu sunt contrazise de conținutul înscrisurilor arătate de recurentă prin cererea de recurs, adresele nr. 5899/08.11.2010, nr. 6350/02.12.2010, nr. 5089/07.12.2011, nr. 1137/08.03.2012 făcând referire doar la înaintarea unor planuri cadastrale și planuri parcelare, fără menționarea vreunui an, iar adresa nr. 4945/29.08.2012 comisia locală arătând doar că nu se poate pronunța asupra nelegalității „planului cadastral” din anii 1948 – 1949 atâta timp cât nu a fost constatată o nulitate a acestuia.
Nici criticile referitoare la respingerea de către prima instanță, la termenul din data de dosar, a solicitării ca P. Albeni să depună procesul-verbal întocmit conform legii, între recurentă și moștenitorii Dobrovicescu, precum și a documentului de predare către Schela de Petrol Țicleni a suprafeței de 0,3 ha teren ocupat de sonde, dar neinclus în acest plan cadastral, nu sunt întemeiate.
Astfel, în primul rând, nu se poate reține că instanța s-ar fi antepronunțat, respingerea unei probe nu echivalează cu exprimarea părerii cu privire la soluția ce putea fi dată în cauză, în sensul avut în vedere de legiuitor în art. 27 pct. 7 C.pr.civ., iar recurenta nu a înțeles să formuleze cerere de recuzare pentru a invoca aceste aspecte, pentru a se putea eventual analiza incidența motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 1 C.pr.civ.
De altfel, recurenta avea posibilitatea a reitera cererea privind încuviințarea acestei probe în fața instanțelor de apel și respectiv de recurs.
În plus față de aspectele mai sus arătate, va reține Curtea că acțiunea recurentei a fost corect respinsă și față de motivele de nulitate invocate de către acesta. Astfel, în primul rând, se invocă faptul că respectivul plan a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor Ordinului nr. 634/2006, act care nu era în vigoare în anul 1948, la momentul întocmirii planului, și nu poate prezenta deci relevanță sub aspectul valabilității acestuia. În al doilea rând, se invocă faptul că planul respectiv nu mai corespunde realității din prezent, împrejurare care de regulă este inerentă trecerii timpului și care nu poate afecta valabilitatea planului întocmit în trecut.
Față de aceste considerente, având în vedere că în cauză nu este incident nici unul din motivele de recurs invocate de recurentă și nici alte motive de ordine publică, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.pr.civ., Curtea va respinge recursul și va menține decizia recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta reclamantă V. E. D., împotriva deciziei civile nr.31 din 22 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți P. COMUNEI ALBENI - PRIN PRIMAR și C. JUDEȚEAN GORJ.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Mai 2014
Președinte, M. C. Ț. | Judecător, F. D. | Judecător, I. V. |
Grefier, N. D. |
30.06.2014.
Red.jud.M.C.Ț.
2 ex/AS
j.a.M.A.C.
N.B.
j.f.C.F.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 704/2014. Curtea de Apel... | Validare poprire. Decizia nr. 335/2014. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
