Partaj judiciar. Decizia nr. 739/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 739/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 22-04-2014 în dosarul nr. 6258/315/2008
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 739
Ședința publică de la 22 Aprilie 2014
Președinte: - L. M. L.
Judecător: - N. D.
Judecător: - Florența C. C.
Grefier: - A. P.
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică din data de 08 aprilie 2014, privind judecarea judecarea recursurilor formulate de reclamanții D. (A.) D. C. B., A. D. D. L., C. (A.) A. A.-M. și de pârâta A. E. împotriva deciziei civile nr. 27/03.02.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații intervenienți M. E. R., M. Steluța, având ca obiect partaj judiciar.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței, după care;
Dezbaterile din ședința publică de la data de 08 aprilie 2014, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată la data de 30.09.2008 pe rolul Judecătoriei Târgoviște sub nr._ reclamantele D. (A.) D. C. B., A. D. D. L. și C. (A.) D. A. M. au chemat în judecată pârâta A. E., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispuna partajarea averii succesorale a bunurilor rămase de pe urma defunctului A. D., urmând a se stabili masa bunurilor de împărțit, cotele ce li se cuvin în calitate de copărtași și lichidarea stării de indiviziune.
Au solicitat instanței să le atribuie un procent mai mare din întreaga masă succesorală, și anume 60%, iar pârâtei să-i revină 40 %.
De asemenea au solicitat ca pârâta să fie obligată să raporteze la masa bunurilor ce fac obiectul succesiunii toate bunurile primite de la defunct cu ocazia căsătoriei (apartament situat în Municipiul București, bijuterii, blănuri, mașină și alte cadouri) și, totodată până la definitivarea împărțelii au solicitat să fie instituit un sechestru judiciar pentru conservarea și administrarea tuturor bunurilor.
În motivarea acțiunii, reclamantele au arătat că defunctul A. D. a decedat la data de 21.09.2008, având ultimul domiciliu în comuna Aninoasa, ., județul Dâmbovița. Moștenitori cu vocație succesorală au rămas părțile din prezenta cauză, respectiv reclamantele, în calitate de fiice ale defunctului și pârâta, soția supraviețuitoare.
La decesul defunctului au rămas următoarele bunuri: o casă situată în . compusă dintr-o casă de locuit, magazii, siloz, garaj etc; un apartament situat în București; aproximativ 8 terenuri în suprafață foarte mare (2,2 ha, 2 ha, 1,6 ha, 2 terenuri montane în suprafață de 1.000 m.p. și 16.0(f m.p.), ce vor rezulta din actele care se anexează; un autoturism marca Volkswagen Passat; un autoturism marca Volkswagen Golf; utilaje agricole (motostivuitor, tractor, remorci, vidanje, etc); mobila (toate cele trei imobile sunt mobilate de tatăl lor); aparatură electronică și electrică etc.
La data de 04.11.2008, reclamantele au depus o cerere precizatoare, prin care au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea averii rămase de pe urma defunctului A. D. decedat la 21 septembrie 2008, cu ultim domiciliu in comuna Aninoasa, .. 218, județul Dâmbovița) si anume:
a. bunuri comune:1600 m.p. teren pășune situat la pct. „Peștera" in masivul montan Bucegi;1.000 m.p. teren pășune situat la pct. „C." în același masiv montan, ambele în intravilanul comunei Moroeni, jud. Dâmbovița; 10 monede aur aflate în posesia pârâtei; aur dentar în montura stomatologică circa 40 gr. aflat în posesia pârâtei; 2 ceasuri de aur aflate în posesia pârâtei; un ghiul din aur de 14 k de circa 12 gr. aflat în posesia pârâtei;
b. bunuri coachizite: un apartament situat în municipiul București la adresa de domiciliu a pârâtei, compus din 4 camere, baie, bucătărie, terasă închisă cu geam termopan, dobândit în perioada de concubinaj a autorului lor (actualmente decedat) cu pârâta, perioadă ce a debutat în anul 1980;
c. bunuri comune (dobândite in timpul căsătoriei cu pârâta):- o casă situată în . cărămidă - parter și etaj, bun partajabil constituindu-i doar parterul compus din 4 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, beci comun, etajul fiind proprietatea reclamantei C. A. M.; anexe gospodărești constând în magazie, grajd, garaj, toate încorporate în aceeași construcție și situate la aceeași locație; 2.000 m.p. teren aferent celor de mai sus plantat cu meri și viță de vie, teren aflat de asemenea în coproprietate cu reclamanta C. A. M., în cote de 1/2;
- ferma Doicesti compusă din: casă de locuit din cărămidă învelită cu țiglă Lindab având parter (compus din 4 camere, două băi, bucătărie, terasă închisă, hol acces, două beciuri); etaj (compus din 4 camere, living- room, baie);- corp anexe cu destinație de magazie, siloz, garaj și etaj cu încăperi nelocuibile; 2,2 ha teren livadă cu meri situat în . teren livadă situat în .> Cele două loturi sunt alăturate însumând o suprafață de 4,2 ha .
- cota de 3/4 dintr-un teren în suprafață de 255 m.p. categorie livadă în ., județul Dâmbovița; cota de 3/4 dintr-un teren în suprafață de 1.021 m.p. categoria livadă situat în ., județul Dâmbovița; 1,6 teren livada (cireș) situat în . teren livada (măr) situat în . m.p. teren fâneață situat în P.-.>- 19.500 m.p. teren livada situat în P. - ..p. curți clădiri situat în P. - . suprafață de 228 m.p.; un autoturism WV Passat cu nr. de înmatriculare DB - o5- AEZ; un autoturism WV Golf cu nr. de înmatriculare_ (ambele autoturisme se află în posesia pârâtei); utilaje agricole (2 motostivuitoare, 1 tractor, o remorcă, o vidanjă); mobilă de dormitor REGENCE (compusă din pat, șifonier, toaletă, noptieră); mobilă de sufragerie stil F. compusă din 3 servante (una având oglindă venețiană), o masă cu 6 scaune tapițate, o canapea cu două fotolii; două candelabre de cristal; 3 sfeșnice mari din argint masiv având trei brațe; un serviciu masă ROSENTHAL; un set tacâmuri argint pentru 12 persoane;
Au arătat că bunurile mai sus enumerate se află în apartamentul din București în totală posesie a pârâtei.
- bijuterii din metal prețios (aur): brățară, verighetă, 3 seturi (fiecare compus din brățară, lanț, cercei), toate în posesia pârâtei; aparatură electrocasnică aflată în casa de la Aninoasa (ferma); 2 televizoare LCD Sony, mașină de spălat, combină frigorifică, mașină de spălat vase, congelator, două centrale termice (Vaillant la parter si Ferolli la etaj), inclusiv toată instalația de încălzire, aragaz, instalație de aer condiționat, geamuri de termopan; aceleași dotări se află în apartamentul din București (așa cum au arătat în posesia pârâtei), cu precizarea că sunt de ultimă generați, iar încălzirea cuprinde o singură centrală termică; două locuri de veci aflate în cimitirul Mănăstirea Aninoasa; 625.000 euro în cont bancar; 14.096 RON în cont bancar.
S-a mai solicitat să se constate că la dobândirea bunurilor coachizite și a celor comune, defunctul a avut o contribuție de 80 %, patrimoniul succesoral vizând bunurile respective urmând a fi constituit în raport de acest procent; - să se constate că reclamantele sunt beneficiarele testamentului olograf redactat de autorul lor la data de 10 septembrie 2008 prin care le instituie legatare universale, urmând însă ca acesta să fie valorificat în limita cotității disponibile; - să se constate că la succesiunea acestuia au vocație reclamantele cu cota de 7/8 (prin cumulul cotei legale cu cea reprezentând disponibila ca beneficiare a testamentului sus menționat), în calitate de descendente gr. I și pârâta cu cota de 1/8 în calitate de soție supraviețuitoare.
Au solicitat, totodată, instituirea unui sechestru judiciar constând în indisponibilizarea celor două autoturisme, precum și a sumelor de bani aflate în conturi și depozitele bancare pe numele pârâtei (la Raiffesein Bank și B.C.R.)
Motivând, au arătat că în fapt, la data de 21 septembrie 2008 a încetat din viață numitul A. D., de pe urma sa rămânând ca avere bunurile sus menționate în cererea precizatoare la pct.1, iar ca succesori - reclamantele in calitate de descendente gr. I si pârâta, in calitate de soție supraviețuitoare.
La dobândirea bunurilor coachizite si a celor comune, astfel cum sunt menționate la pct. l b si 1 c, acesta a avut o contribuție net substanțială, veniturile si celelalte posibilități materiale ale sale fiind incomparabil mai mari in raport de posibilitățile si contribuția reală a pârâtei.
Cotele ce se cuvin părților din prezenta cauză sunt de 7/8 pentru reclamante și 1/8 pentru pârâtă, având în vedere că autorul lor a lăsat testament olograf prin care le instituia pe reclamante legatarele sale universale.
In ceea ce privește autoturismele, acestea se află în folosința exclusivă și intensivă a pârâtei, existând, în mod cert, riscul devalorizării lor prin uzură, precum și ca urmare a unui posibil accident. In egală măsură există riscul unei înstrăinări.
De asemenea, au arată că pârâta a dispus ilegal de sume foarte mari de bani aflate în conturile bancare ale defunctului, existând riscul major al imposibilității determinării și conservării acestora și pe cale de consecință al gravei lor prejudicieri.
Prin întâmpinarea formulată de pârâta A. E., aceasta a solicitat, în principal, respingerea acțiunii ca informă, în subsidiar respingerea cererii ca prematur formulată, arătând că cererea de chemare în judecată nu este semnată de niciuna din reclamante, nu au urmat procedura notarială pentru deschiderea succesiunii, iar în privința sechestrului judiciar a arătat că acesta este inform față de faptul că nu există o individualizare a bunurilor care se pretinde că ar compune masa succesorală, pe de o parte, iar pe de altă parte, instanța nu poate institui o măsură asupra bunurilor generice.
Pârâta a depus la dosar o copie de pe declarația de acceptare a succesiunii autentificată sub nr.4064/27.10.2008 și copia certificatului de căsătorie ..6 nr._.
La termenul din 18.11.2008, pârâta a formulat întâmpinare și cerere reconvențională prin care a solicitat admiterea în parte a cererii introductive și admiterea cererii reconvenționale privind partajarea averii succesorale a defunctului său soț, A. D., precizând următoarele:
Bunurile imobile pretins a fi bunurile personale ale defunctului sunt în realitate bunuri dobândite în comun, astfel:
- 1.600 m.p. teren situat în Moroeni, pct. Peștera, cvc. 397/06.03.2000;
- 1.000 m.p. teren in Moroeni pct. C. - cvc. 1047/2002.
In ceea ce privește monezile au fost găsite la fermă, confiscate în 1988, restituite conform sentinței civile nr. 6331/2003 si 6329/2003.
Apartamentul din București este dobândit de aceasta înainte de căsătoria cu defunctul prin cvc. nr. 8346 încheiat în data de 04.11.1981 la notariatul de Stat București - Casa din Aninoasa, este componentă a masei de partaj în mod integral deoarece cota ce aparține reclamantei C. A. M. a fost achiziționată cu bani donați de aceasta și de defunct, aceeași situație existând și în privința terenului din acest punct.
Mobila tip Regence se află în domiciliul reclamantei A. D. din Târgoviște, niciodată nu a fost în posesia sa.
Mobila stil „F." a fost cumpărată odată cu apartamentul din București, fiind bun propriu al său.
Bijuteriile solicitate a fi partajate ca fiind bunuri comune a apreciat că sunt bunuri proprii, deoarece nu sunt de lux, nu au valoare mare, disproporționatăfață de venitul lor si de stilul de viață, nu au fost achiziționate în vederea realizării de investiții în aceste bijuterii.
A solicitat ca la masa de partaj să fie cuprins și terenul pădure în suprafața de 1.800 m.p. situat in . titlului de proprietate nr._/20.07.1999; cheltuielile de înmormântare și cele ocazionate conform obiceiului, acestea fiind în valoare de 18.000 lei (până în prezent), cheltuieli care au fost suportate de aceasta, reclamanta - pârâta C. A. M. fiind singura care a contribuit cu suma de 1.000 lei la înmormântarea defunctului.
A solicitat ca reclamantele să raporteze donațiile ce au primit si anume: D. B. suma de 50.000 euro, A. D. - 30.000 euro, C. A. M. suma de 180.000 euro, 8.000 ron si 2.500 euro, precum și sumele ce i-au fost donate ca preț pentru casa și terenul din Aninoasa și pentru achiziționarea apartamentului din București, . 4.
A arătat că nu este justificată cererea prin care se solicită ca și contribuție la dobândirea averii lor comune procente diferite, având în vedere că acești trei copii ai soțului au fost ajutați financiar, în mod continuu de acesta, deoarece au rămas în grija mamei lor care nu avea serviciu și nici pensie.
În privința locurilor de înmormântare solicitate de reclamante, acestea nu pot forma obiectul lotizării, deoarece sunt drepturi reale imobiliare de folosință, dobândite prin concesiune.
A arătat că a fost medic, a lucrat în mod continuu, începând cu anul 1967 până în 2002.
Prin încheierea din 16.12,2008, instanța a admis cererea privind instituirea sechestrului judiciar formulată de reclamante, fiind numit administrator-sechestru A. E. pentru conturile bancare de la Raiffeisen Bank si BCR, precum și pentru autovehiculele VW Passat si VW Golf, iar prin decizia civilă nr. 29/19 ianuarie 2009 a Tribunalului Dâmbovița a fost admis recursul declarat de pârâtă A. E., fiind casată încheierea recurată si trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin întâmpinarea la cererea reconvențională, reclamantele D. B. și A. D. au solicitat respingerea acesteia, pentru următoarele considerente:
Bunurile imobile pe care pârâta le invocă a fi bunuri comune sunt așa cum au precizat, bunuri proprii ale defunctului, iar în susținere au invocat contractul de vânzare-cumpărare nr. 397/06.03.2000 în care figurează în calitate de cumpărător doar defunctul cu date de stare civilă și în aceeași calitate contractul este semnat doar de defunct, nu apare în calitate de cumpărător și pârâta și nici nu este semnat contractul de către aceasta.
Același lucru reiese și din contractul nr.1047/12.05.2000 care este semnat numai de către defunct. In acea perioadă defunctul era director la . IAS P.), avea salariu foarte mare plus indemnizația de conducere. Toată zona Moroeni - Pietroșița era administrata de . faptul că bunurile se consideră comune conform art. 30 Codul familiei, dar până la proba contrarie.
Apartamentul din București este cumpărat de pârât pe numele pârâtei, deoarece la momentul achiziționării defunctul se afla in relații de concubinaj cu pârâta, înaintase divorț de fosta soție și avea funcția de conducere și totodată era membru PCR (este știut faptul că nu avea voie să cumpere și să dețină proprietăți pe numele său). Au menționat faptul că pârâta a fost medic în policlinică, nu a fost medic specialist (neavând nici o specializare), nu a efectuat gărzi, nu a lucrat în spital, ci pur si simplu avea program de 4 ore, ceea înseamnă că salariul său era foarte mic.
Monezile de aur sunt proprietatea defunctului care le-a găsit la ferma din Doicesti, împreună cu mai mulți muncitori, în timp ce executau o lucrare la zid.
Casa din Aninoasa a fost achiziționată cu suma primită din vânzarea casei de la Brănesti pe care defunctul a obținut-o în urma partajului de bunuri comune cu fosta soție. Fiind în funcție de conducere, nu a achiziționat-o pe numele său prima dată, ci pe numele unei nepoate a pârâtei, M. R.. Pentru că în acea perioadă încă trăia sora sa R. G.; în momentul în care sora C. (A.) A. M. a împlinit vârsta de 18 ani, defunctul la insistențele sorei sale a făcut actul de vânzare cumpărare pe numele sorei lor.
Mobila stil „F." a fost achiziționată dintr-un anunț în ziar, de la „micapublicitate", pârâta a fost împreună cu sora defunctului când a cumpărat-o și cu mașina cu care a adus-o acasă.
Mobila stil „Regence" despre care afirmă ca se afla in domiciliul reclamantei D., a făcut obiectul partajului de bunuri comune dintre defunct și fosta soție.
Bijuteriile solicitate sunt în valoare de aproximativ 30.000- 35.000 lei, în gramaj 200 - 250 gr, așa că au valoare.
Terenul pădure în suprafața de 1.800 m.p. face obiectul unei reconstituiri în baza Legii nr. 18/1991 ce provine din moștenirea defunctului de la mama sa de la Cobia.
In ceea ce privește cheltuielile de înmormântare și cele ocazionate conform obiceiului, consideră că acestea au fost achitate din banii din munca de o viață a defunctului.
Donațiile la care face referire pârâta nu pot fi împărțite cu aceasta.
La termenul din 17.03.2009 pârâta - reclamantă A. E. a formulat o cerere completatoare, prin care a solicitat să fie reținute la masa de partaj un număr de 87 acțiuni la . au aparținut defunctului A. D., astfel cum rezultă din adeverința nr. 92/22.01.2009 anexată.
A solicitat să se aibă în vedere că din terenul de 2500 mp din . obiectul dosarului nr. 397, a fost înstrăinată o suprafață de 1340 mp încă timpul vieții defunctului, astfel că suprafața de partajat este de 1160 mp teren . nr. 30.
A solicitat de asemenea, să se constate că la dobândirea bunurilor comune a avut o contribuție egală, avându-se în vedere că veniturile defunctului erau diminuate substanțial de întreținerea celor trei copii ai săi, cărora le plătea întreținerea apartamentului în care locuiau, achita ratele pentru apartament și a contribuit în mod substanțial cu sume de bani cât și cu materiale de construcție la edificarea casei în care locuiește D. B..
Reclamantele pârâte D. B. și A. D. L. au formulat la termenul din 15.12.2009 o cerere completatoare, prin care au solicitat să fie adus la masa de partaj imobilul teren loc de casă, dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform Legii nr.18/1991, teren situat în . al defunctului, care provine din moștenirea defunctului de la părinții săi de la Cobia, teren ce a fost înstrăinat de către defunct, către nepotul pârâtei, M. E. R., sub forma unui contract de vânzare-cumpărare, dar de fapt este vorba de o donație deghizată, deoarece prețul acestei tranzacții nu a fost plătit niciodată, acest nepot neavând posibilități materiale.
Au arătat că prin acest contract deghizat, tatăl lor a gratificat niște străini în detrimentul moștenitorilor legali, respectiv copiii defunctului, care au dreptul de a moșteni acest teren ce provine de la bunicii lor paterni, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.7183 din 03 iunie 1994, de Notariatul de Stat al Județului Dâmbovița, prin care tatăl lor, A. D., a vândut numitului imobilul proprietate teren loc de casă situat în intravilanul comunei Aninoasa, județul Dâmbovița, în suprafață de 1000 (una mie) mp cu următorii vecini: la nord P. V., pe o distanță de 20 ml; la Sud drum comunal pe o distanță de 20 ml; la est teren arabil A. D. pe o distanță de 50 ml; La Vest Parcul Auto pe o distanță de 650 ml.
Au precizat că acest act este întocmit cu multe nereguli din punct de vedere juridic (prețul este fictiv, în act este trecut M. E. R. ca fiind necăsătorit, etc.) act care în realitate este o donație deghizată într-un contract de vânzare-cumpărare, pentru motivul că prețul acestei tranzacții nu s-a plătit niciodată. Nu a fost cerut a se plăti niciodată, a fost trecut în mod fictiv.
Prin încheierea din 12.01.2009 instanța a dispus introducerea în cauză ca intervenient forțat a numitului M. E. R., care prin întâmpinarea depusă la dosar, a solicitat respingerea cererii, arătând că cererea principală vizează dezbaterea succesiunii defunctului A. D., la a cărui succesiune nu are vocație succesorală și nu ar putea pretinde aceleași drepturi ca și reclamantul.
Totodată a invocat excepția lipsei de interes a cererii față de împrejurarea că nu se justifică un interes legal, având în vedere că nu face parte din moștenitorii defunctului, fiind străin de succesiune și nu poate fi obligat să raporteze ceva la masa de partaj.
A mai arătat că cererea reclamantei de a fi adus la masa de partaj terenul în natură, este formulată cu rea credință, având în vedere că pe acest teren are casa în care locuiește, precizând că terenul pe care 1-a dobândit a fost plătit de el din banii obținuți din nuntă, eveniment ce a avut loc anterior acestei tranzacții.
Prin încheierea din 02.03.2010 a fost introdusă în cauză și M. Steluța, soția intervenientului forțat M. E. R., conform încheierii de rectificare nr. 3305/18.03.2008 Biroul Notarului Public M. H..
Pârâta - reclamantă a formulat o cerere completatoare prin care a solicitat ca reclamanta D. C. B. să raporteze la masa de partaj contravaloarea terenului pe care aceasta 1-a dobândit de la defunct, teren situat în . care este edificată locuința acesteia.
La termenul din 15.06.2010 reclamantele - pârâte au depus precizări privind sumele de bani ce au fost înstrăinate de către pârâtă din masa de partaj succesoral (filele 640 - 641). La același termen reclamanta - pârâtă D. C. B. a depus o cerere prin care a solicitat să se constate pasivul succesiunii, constituit din următoarele: cheltuieli auto, cheltuieli cablu, cheltuieli alarmă și pază monitorizată, cheltuieli gaze și energie electrică- în total 16.964,37 lei.
De asemenea a solicitat ca aceste cheltuieli să fie suportate la masa de partaj de către toți coindivizarii și pârâtă, întrucât acestea au fost făcute pentru succesiunea care se dezbate și profită tuturor coindivizarilor, depunând un set de acte (filele 642- 736).
La data de 21.06.2010 pârâta - reclamantă A. E. a formulat cerere completatoare, prin care a solicitat întregirea masei succesorale și partajarea următoarelor imobile, în cota de 1/2, din: suprafața de 2995 mp teren situat in . jurul casei din Aninoasa;suprafața de 2092 mp teren situat in P., cartier Pucioara ..03.2004;suprafața de 2784 mp ce Aninoasa;Suprafața de 1536 mp teren ce Aninoasa;654 teren drum Aninoasa, toate aceste terenuri fac obiectul contractului nr. 5719/21.09.2004;Cămin nefamiliști în suprafață de 549 mp și magazie de 76 mp situate pe terenul din contractul 5719/2004;Suprafața de 6101.21 mp teren situat în . ferma Doicești cvc. Nr. 4214/30.07.1998; Suprafața de 4000 mp teren situat în ..1046/12.05.2000 cf .30 reprezintă 4/5 din 5000 mp; Suprafața de 10.000 mp teren in Doicești cvc. Nr.285/08.02.1999. Arată că toate aceste terenuri au fost dobândite în timpul căsătoriei dintre aceasta și defunct.
Solicită de asemenea să se dispună ca pasivul succesoral reprezentat de cheltuieli cu impozite, cheltuieli de întreținerea bunurilor imobile și mobile, precum și cele ocazionate de înmormântare și alte obiceiuri creștinești să fie suportate de toți moștenitorii: - Cheltuielile de întreținere facturi gaze fermă Doicești în valoare de 5044,85 ron; Facturi Electrice în valoare de 839.82 ron; Cheltuieli înmormântare în valoare de 10.000 ron; impozite 1533 ron;
Precizează că toate acestea au fost achitate de aceasta în mod exclusiv dovada fiind chitanțele pe care le depune alăturat.
La data de 06.07.2010 s-a pronunțat încheierea de admitere în principiu prin care s-a admis în parte și în principiu acțiunea și cererea reconvențională formulată de reclamantele pârâte D. (A.) D. C. B., domiciliată în comuna Aninoasa, .. 2, județul Dâmbovița, A. D D. L., domiciliată în comuna Aninoasa, .. 2, județul Dâmbovița și prin procurator D. C. B., cu aceeași adresă, C. (A.) D A.- M., domiciliată în București, . 3, se B,. ales pentru comunicarea actelor de procedură în București, .. 56, ., . în contradictoriu cu pârâta - reclamantă A. E., domiciliată în București, . 9, ., sector 5.
S-a constatat deschisă succesiunea defunctului A. D., decedat la 21 sept.2008, cu ultimul domiciliul în comuna Aninoasa, .. 128, județul Dâmbovița.
Masa succesorală se compune din următoarele bunuri:
A Bunuri proprii ale defunctului:
- 2786 mp, teren curți construcții, situat în . -
aferente, în T 11 . P277 ;
- 1536 mp, teren curți - construcții, în T 11 P 276;
- 654 mp teren drum, în T 11,P 275;
- Cămin nefamiliști, tip ( P+ 1) suprafață la sol 76 mp.;
- Magazie tip (P) din cărămidă în suprafață la sol 6 mp;
- 3164,62 mp curți - construcții, situat în T 11. P 276;
- 1024 mp teren arabil în T 11, P 279;
- Casă de locuit „ S." situată pe terenul de 3164,62 mp curți construcții, din T 11, P 276;
- 817 mp teren curți - construcții, situat în T 15, P 19/36 fostă T 15/13, P 1.
- 423 mp teren livadă, în T 15, P 19/36/1/2 fostă T 15/13, P 1/2;
- 350 mp, teren vii, în T 15, P 19/36/1/3 - fostă T 15/13, P 1/3;
- Casă de locuit ( extindere) - aflată în indiviziune cu reclamanta-pârâtă C. A. M. în cotă de 1/2din imobil și terenul aferent de 2000 mp – în . construire nr. 8 /01.02.1996;
- Grajdul și garajul existent pe același amplasament;
- 0,18 ha pădure și 0,11 ha pășune intravilan - punctul Obârșia ( Telecabină) în . ;
- 0,14 ha curți - construcții și un siloz în suprafață de 288/1970, în P. - .>- 1000 mp, situat în intravilanul comunei Aninoasa, ce a făcut obiectul contractului de vânzare - cumpărare nr. 7183/03.06.1994, pe care se află casa intervenienților M. E. R. și M. Steluța;
- 10 monezi de aur, conform deciziei civile nr. 239/21.02.2005 a Curții de Apel Ploiești;
- un ghiul de aur de 14 K, în greutate de 12 gr;
- 40 gr aur dentar;
- 87 acțiuni la . Fieni.
C. ce revine moștenitorilor legali ai defunctului, pentru bunurile proprii, sunt:
Soția - supraviețuitoare pârâta - reclamantă A. E. 14 și fiicele defunctului - reclamantele - pârâte D. C. B., C. A. - M. și A. D. - L., toate în cotă de 3/4, respectiv fiecare câte 1/4.
B. Bunuri comune - în contribuție de 80% defunct și 20 % pârâta - reclamantă.
Astfel:
- 22.400 mp teren livadă, în T 14, P 294/1 - Aninoasa;
- 6353 mp teren livadă, în T 11, P 265/3 Aninoasa;
- 20.000 mp teren livadă, în T 14, P 294/4- Aninoasa;
- 10.000 mp teren livadă, în T 11, P 255/1 - Aninoasa;
- 14.100 mp, faneață, P.- ./9.09.2002);
- 19.500 mp livezi - P. - ./9.09.2002)
- 0,40 ha pășune și 10 pășune - în . de vânzare-cumpărare nr. 1046/12.05.2000;
-1 ha, livezi, în . de vânzare-cumpărare nr 285/08.02.1999;
- autoturism Wolswagen P., cu nr. de înmatriculare_ ;
- autoturism Wolswagen Golf V cu nr. de înmatriculare_ .
- utilaje agricole ( două motostivuitoare, un tractor U650 și o remorcă)
- Bijuterii din aur (brățară, verighetă,cercei, lanț)
- Aparatură electrocasnică - în Casa S. - (2 televizoare LCD, mașină de
spălat rufe, combină frigorifică, frigider, mașină spălat vase, centrală termică
Vaillant și Ferolli, aragaz, instalație de aer condiționat și geamuri termopan);
- suma de 416.000 Euro și 200.000 lei la Raiffeisen Bank SA - Agenția B..
S-a constatat dreptul de creanță al defunctului asupra îmbunătățirilor aduse la apartamentul proprietatea pârâtei - reclamante din București, .. 9, ., astfel: centrală termică, împreună cu instalația de încălzire și cabină duș, precum și gresie și faianță.
S-a constatat că reclamanta - pârâtă D. C. B. a contribuit la întreținerea și îngrijirea casei „ S." cu suma de 12 464 lei, ce urmează a fi suportată de toți moștenitorii în cotele acestora.
S-a constatat că asupra procentului de 80% din contribuția defunctului, la bunurile comune, reclamatele - pârâte au cota de 3/4 respectiv câte 1/4fiecare, iar pârâta - reclamantă are cota de 1/4, la care se mai adaugă și contribuția sa de 20% la dobândirea bunurilor comune.
S-au respins cererile completatoare formulate de pârâta - reclamantă la 04.05.2010 și 21.06.2010 precum și cererile de raport a donațiilor.
Ulterior incheierii de admitere in principiu s-au efectuat expertize specialitatea topografie cadastru, agricultura, constructii, auto si numismatica, pentru evaluare și lotizare bunuri.
Prin sentința civilă nr. 3920 din 5 aprilie 2013, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul civil nr._, s-a admis în parte cererea formulata de reclamanții D. (A.) D. C. B., A. D. D. L., C. (A.) D. A.-M. în contradictoriu cu pârâta A. E. și intervenienții M. E. R. și M. Steluța.
S-a admis cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de D. (A.) D C. B., A. D. D. L., C. (A.) D A. M. în contradictoriu cu intervenienții M. E. R. si M. Steluța.
S-a admis în parte cererea reconvențională formulata de pârâta A. E. în contradictoriu cu reclamanții D. (A.) D C. B., A. D. D. L., C. (A.) D A. M..
S-a dispus ieșirea din indiviziune și au fost stabilite loturile astfel:
Lotul 1 a fost atribuit reclamantei D. (A.) D C. B. și se compune din următoarele bunuri:
- BUNURI PROPRII DEFUNCT A. D. IN VALOARE TOTALA DE 735 141,5 LEI:
1.1. construcții*casa „S.”, în valoare de 379 455 lei;
*Cămin nefamiliști P+1, suprafața la sol 76 mp, în valoare de 140 309 lei;
*Magazie tip P din cărămida, suprafața la sol 76 mp, în valoare de 41 130 lei;
1.2. terenurile de la punctul S., în valoare de 172 670 lei (fila 303):
* 2786 mp teren curți construcții, . aferente, T 11 P 277;
*1536 mp teren curți construcții, T 11 P 276;
*654 mp teren drum, T 11 P 275;
*3164,2 mp curți construcții, T 11 P 276;
*1024 mp teren arabil, T 11 P 279;
1.3 acțiuni la .: 24*2,8 lei=67 lei;
1.4. 10 grame aur dentar, in valoare de 1510,5 lei
2. BUNURI COMUNE DEFUNCT A. D. ÎN VALOARE DE 48 506 lei;
2.1.Autoturism Wolkswagen Passat cu nr de inmatriculare_, in valoare de 20 630 lei;
2.2.Aparatura electrocasnica in casa ”S.”: 2 teelvizoare LCD, masina de spalat rufe, combina frigorifica, frigider, masina spalat vase, aragaz, in valoare de 7080 lei;
2.3.Centrala termica Vaillant si Ferolli, instalatie de aer conditionat, in valoare de 5 215 lei;
2.4.Utilaje agricole: 2 motostivuitoare, un tractor U 650 si remorca in valoare de 15 581 lei (1300 lei, 2400 lei, 9381 si respectiv 2500 lei)
Total: 783 647,5 LEI;
Lotul nr. 2 a fost atribuit reclamantei C. (A.) D A. M. și se compune din următoarele bunuri:
1. BUNURI PROPRII DEFUNCT A. D. IN VALOARE TOTALA DE 223 178,5 LEI:
1.1.construcții
* Casa de locuit extindere în cotă de 1/2 din imobil în . construire nr. 8/01.02.1996) în valoare de 140 280 lei;
* Grajdul și garajul existent pe același amplasament, în valoare de 38 994 lei; (18 152+20 842 lei);
1.2 terenuri
* 817 mp teren curți construcții situat în T 15 P 19/36- fosta T 15/13, P 1, în valoare de 30 730 lei
* 423 mp teren livada, T 15 P 19/36/1/2, fosta T 15/13, P 1/2, în valoare de 8 100 lei;
* 350 mp teren vii situat în T 15 P 19/36/1/3, fosta T 15/13, P 1/3, în valoare de 3 500 lei ;
1.3 acțiuni la .: 23*2,8 lei=64 lei;
1.4 10 grame aur dentar in valoare de 1510,5 lei;
2.BUNURI COMUNE, ÎN VALOARE DE 102 800 lei
2.1 1 000 mp teren Moroeni C., in valoare de 10 000 lei;
2.2. 4 000 mp teren Moroeni C., in valoare de 3 200 lei;
2.3. 2 400 mp teren livada Aninoasa, in valoare de 89 600 lei;
TOTAL L.: 325 978,5 LEI;
Lotul nr. 3 s-a atribuit reclamantei A. D. L. și se compune din următoarele bunuri:
1 BUNURI PROPRII ALE DEFUNCTULUI A. DUNITRU, IN VALOARE DE 144 355,5 LEI:
1.1. construcții:
* un siloz în suprafață de 288/1970, în P.–. 48 851 lei;
1.2 terenuri:
* 0,14 ha curți construcții, în valoare de 88 530 lei;
* 0,18 ha pădure Moroeni, în valoare de 5 400 lei;
1.3. acțiuni la .: 23*2,8 lei=64 lei;
1.4. 10 grame aur dentar in valoare de 1510,5 lei;
2 BUNURI COMUNE DEFUNCT A. D., IN VALOARE DE 229 200 lei:
2.1.10 000 mp teren livada Doicesti, in valoare de 30 000 lei;
2.2.20 000 mp teren livada Aninoasa, in valoare de 80 000 lei
2.3.6353 mp cires, in valoare de 12 706 lei;
2.4.10 000 mp livada Aninoasa, in valoare de 20 000 lei;
2.5.19 500 mp teren livada P., in valoare de 75 200 lei;
2.6.14 100 mp teren faneata P., in valoare de 11 294 lei;
TOTAL L.: 373 555,5 LEI
Lotul nr. 4 a fost atribuit pârâtei A. E. și se compune din următoarele bunuri:
1. BUNURI PROPRII DEFUNCT A. D. IN VALOARE DE 50 137,5 LEI:
- 1 000 mp situat în intravilanul . făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. 7183/03.06.1994 pe care se află casa intervenienților M. E. R. și M. Steluța, în valoare de 35 525 lei;
- 10 monede de aur, conform deciziei civile nr. 239/21.02.2005 a Curții de Apel Ploiești, în valoare de 12 178 lei (2 750 euro*4,4286 lei la data de 22.03.2013)
- un ghiul de aur de 14 k, în greutate de 12 grame, în valoare de 868 lei;
- acțiuni la .: 20*2,8 =56 Lei
- 10 grame aur dentar in valoare de 1510,5 lei;
2. BUNURI COMUNE DEFUNCT A. D. IN VALOARE DE 2 092 422 LEI
2.1.Bijuterii: pandant, bratara, verigheta, cercei, lant: total 1941 lei ( 133, 562, 465, 76, 705 lei)
2.2 Autoturism Wolkswagen Golf V cu nr de inmatriculare_, in valoare de 34 437 lei;
2.3.Dreptul de creanța reprezentat de contravaloarea îmbunătățirilor la apartamentul din București, in valoare de 13 747 lei;
2.4.Suma de 416 000 euro (sau 1 842 297 lei la cursul BNR din 22.03.2013) si 200 000 RON la Raiffeisen Bank SA Agentia Buzau;
TOTAL L.: 2 142 559,5 lei;
A fost obligată parata A. E. la plata următoarelor sulte:
- 409 233,35 lei către reclamanta A. D. L.
- 455 951,7 lei către reclamanta C. (A.) D A. M..
A fost obligată reclamanta D. (A.) D C. B. la plata unei sulte de 858,65 lei către reclamanta C. (A.) D A. M..
Au fost obligate reclamantele C. (A.) D A. M. si A. D. L. si parata A. E. la plata către reclamantaD. (A.) D C. B. a sumei de 3116 lei fiecare reprezentând pasiv succesoral;
A fost obligată reclamanta C. (A.) D A. M. la plata următoarelor sume reprezentând cheltuieli de judecata:
- 2 292,25 lei către parata A. E.;
- 3 374,5 lei către reclamanta D. (A.) D C. B.;
A fost obligată reclamanta A. D. L. la plata sumei de 5666,75 lei cheltuieli de judecata către reclamanta D. (A.) D C. B..
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere încheierea de admitere în principiu din care rezultă că în masa partajabilă există 2 categorii de bunuri: bunuri proprii defunctului A. D., asupra carora reclamantele au o cotă de 1/4 fiecare iar pârâta o cotă de ¼ și bunuri comune ale soților, A. D. și A. E..
Din bunurile comune, la masa succesorala s-a reținut un procent de 80 %, din care reclamantele au o cotă de 1/4 fiecare iar pârâta A. E. o cotă de 1/4, aceasta deținând în plus un procent de 20 % din bunurile respective ce reprezintă contribuția personală la dobândirea lor.
Luând în considerare natura bunurilor supuse partajului (terenuri, construcții, sume de bani, autoturisme) prin formarea loturilor s-a încercat evitarea fragmentării excesive a proprietăților imobiliare, pornind de la premisa că acestea pot fi mai eficient utilizate daca se păstrează o unitate funcțională acordându-se preferință principiului de la art. 741 alin. 2 cod civil.
Ca regulă, s-a încercat formarea loturilor prin păstrarea compactă a proprietăților, reclamantei D. C. B. atribuindu-i-se bunurile din punctul S. (construcții, terenuri, utilaje), reclamantei C. (A.) d. A.-M. construcția-casă de locuit și terenurile din .”, reclamantei A. D. D. L. construcția siloz și terenuri iar pârâtei A. E. depozitele bancare și dreptul de creanță reprezentând îmbunătățiri la apartamentul din București.
S-a avut în vedere împrejurarea că reclamanta C. (A.) D. A.-M. locuiește la parterul imobilului din ., element în raport cu care s-a apreciat că se impune atribuirea în lotul acestei părți și a construcției de la etaj împreună cu terenurile aferente de 817 mp, 350 mp și 450 mp, în vederea unei utilizări eficiente a bunului privit în ansamblu.
Reclamanta D. C. B. a suportat anumite cheltuieli în legătură cu administrarea imobilului din punctul S. (potrivit concluziilor din încheierea de admitere în principiu) și întrucât niciuna din părți nu a oferit argumente suplimentare pentru atribuirea acestui bun, instanța va lăsa construcția casă în lotul său. Totodată, va atribui reclamantei și construcțiile anexă respectiv căminul de nefamiliști și magazia tip P, împreună cu terenurile aferente, (astfel cum au fost individualizate prin încheierea de admitere în principiu, respectiv 2786 mp teren curți construcții, . aferente, T 11 P 277, 1536 mp teren curți construcții, T 11 P 276, 654 mp teren drum, T 11 P 275, *3164,2 mp curți construcții, T 11 P 276 și 1024 mp teren arabil, T 11 P 279) dreptul de creanță reprezentat de îmbunătățirile efectuate la imobil de autor și utilajele existente în acest punct.
Referitor la reclamanta A. D. D. L. și pârâta A. E. instanța a avut în vedere împrejurarea că pârâta deține în proprietate apartamentul din București, astfel că va beneficia de îmbunătățirile aduse acestuia împreună cu defunctul, iar asupra sumelor de bani din cont ceasta a făcut acte de dispoziție.
Din aceste considerente, a fost atribuită suma de bani pârâtei și dreptul de creanță constând în contravaloarea îmbunătățirilor, astfel că reclamanta a primit construcția Siloz, iar în raport de valoarea mai redusă a bunului, i-au fost atribuite suprafețe de teren mai mari în vederea apropierii valorice a loturilor.
În ceea ce privește suma de bani din cont, prin încheierea de admitere în principiu s-a stabilit că la decesul autorului a rămas suma de 416 000 euro și 200 000 lei, astfel că în temeiul art. 258 alin. 3 cpc și 673 ind. 6 și 673 ind. 8, s-au reținut aceste bunuri la masa de partaj și întrucât pârâta a efectuat acte de dispoziție asupra acestora au fost atribuite în lotul său.
Tot în lotul pârâtei A. E. au fost atribuite imobilele folosite de terții intervenienții, fiind avute în vedere raporturile personale cu aceștia, iar reclamantele nu au expus argumente care să justifice atribuirea acestor bunuri.
Ținând cont că prin încheierea de admitere în principiu s-a reținut ca făcând parte din masa succesorală și imobilele intervenienților, a fost admisă cererea de chemare în judecată a altor persoane formulată de reclamanta D. C. B..
Pentru autoturisme, s-a atribut fiecărei părți cel pe care îl are în posesie, aspect necontestat de reclamanta D. C. B. și nici de pârâta A. E..
Bijuteriile reținute la masa de partaj aflate în posesia pârâtei A. E. au fost atribuite acesteia, instanța luând în considerare criteriul posesiei, iar argumentul reclamantelor că reprezintă amintire de la autorul lor nu este suficient, instanța considerând că, dat fiind faptul că parata le-a folosit și în timpul vieții autorului există prezumția că au fost procurate și în considerarea persoanei sale.
Acțiunile deținute la . au fost atribuite fiecărei părți potrivit cotelor, nefiind identificate motive pentru atribuirea în proporție majoritară unei anumite părți, fiind bunuri perfect divizibile.
Referitor la aurul dentar, a fost atribuit, de asemenea, fiecărei părți o cotă de 1/4 la dosar neexistând dovezi certe privind folosirea exclusivă a bunului de către una din părți.
În ceea ce privește pasivul succesoral constând în cheltuieli legate de administrarea casei S., având în vedere că acestea au fot efectuate de un moștenitor, în temeiul regulilor privind gestiunea de afaceri au fost obligați pârâții la plata cotelor lor către reclamanta D. C. B..
Împotriva acestei sentințe au declarat apel apelantele reclamante D. (A.) D.C. B., A. D.D. L., C. (A.) D. A.-M., apelanta pârâtă A. E. și apelanții intervenienți M. E. R. și M. Steluța.
În apelul declarat, apelantele reclamante D. (A.) D.C. B., A. D.D. L., C. (A.) D. A.-M., au solicitat admiterea apelului, iar în baza dispozițiilor art. 296 cod procedură civilă, modificarea în parte a sentinței instanței de fond, în sensul de a atribui terenul omis și de a repartiza cheltuielile efectuate cu pasivul succesoral.
În motivare, se arată că instanța de fond, la atribuirea loturilor, a omis o suprafață de teren reținută prin încheierea de admitere în principiu, ca fiind bun propriu al autorului A. D..
Astfel, prin titlul de proprietate nr._/1999 a fost reconstituit dreptul de proprietate al autorului A. D. pentru două suprafețe de teren situate în punctul,,Obîrșia’’(Telecabina) în ., respectiv: 0,18 ha pădure situată în T11.P.204; 0,11 ha pășune situată în T.11, P.207/4. Aceste terenuri au fost reținute prin IAP ca fiind bunuri proprii ale autorului A. D..
La atribuirea loturilor, a fost atribuită suprafața de 0,18 ha. pădure Moroeni apelantei reclamante A. D. L., însă suprafața de 0,11 ha. pășune intravilan – Punctul,,Obârșia’’(Telecabina) a fost omisă a se atribui părților.
Au precizat apelantele că instanța de fond, la stabilirea componenței loturilor și atribuirea acestora, nu a respectat principiul atribuirii în natură a bunurilor către apelantele reclamante.
S-au reținut la masa de partaj ca având regim de bun propriu, zece monede de aur cu o valoare numismatică care au fost trecute în totalitate în lotul intimatei apelante A. E., soția dintr-o căsătorie subsecventă a autorului.
Au arătat apelantele că instanța avea posibilitatea să împartă în natură aceste monede prin trecerea în lotul fiecărei părți a câte două monede, mai ales că ele au și o valoare sentimentală și reprezintă o amintire de familie.
O altă critică a vizat faptul că instanța de fond a partajat pasivul succesiunii dat numai de cheltuieli dovedite până la pronunțarea încheierii de admitere în principiu din data de 6 iulie 2010, deși până în aprilie 2013, cheltuielile care țin de pasivul succesiunii s-au majorat.
Prin încheierea de admitere în principiu s-a constatat că apelanta reclamantă D. C. B. a contribuit la întreținerea și îngrijirea casei ,,S.’’ cu suma de 12.464 lei, ce urmează a fi suportată de toți moștenitorii în cotele acestora, iar după iulie 2013 până în aprilie 2013, cheltuielile s-au majorat cu suma de 13.000 lei.
Apelantele reclamante au depus la dosar completare la motivele de apel prin care au criticat modul cum au fost trecute exclusiv în lotul pârâtei apelante A. E., sumele de 416.000 euro și 200.000 lei, valori succesorale.
Astfel, suma de 200.000 lei, exista încă în contul deschis la bancă, iar din suma în euro mai exista, așa cum s-a stabilit prin expertiza contabilă suma de 60.800 euro, deci era necesar pentru respectarea criteriilor legale de lotizare, să fie trecute direct în lotul reclamantelor-apelante A. D. L. și C. A. M..
Împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată la data de 06.07.2010 de Judecătoria Târgoviște și împotriva sentinței civile nr.3920 pronunțată la data de 05.04.2013 de Judecătoria Slatina, a declarat recurs pârâta A. E., considerându-le netemeinice si nelegale.
În motivare, apelanta a arătaz că prin cererea de chemare în judecată, reclamantele au solicitat partajul averii succesorale a defunctului A. D. decedat la data 21.09.2008,reclamantele fiind fiicele acestuia, cererea principală fiind precizată în scris la data de 04.11.2008, iar la data de 18.11.2008, pârâta a formulat întâmpinare la cererea precizată și cerere reconvențională.
In vederea stabilirii întregii mase succesorale, apelanta pârâtă a formulat cereri completatoare în data de 04.05.2010, 21.06.2010, l7.03.2009 și 30.03.2010, iar instanța, în mod nelegal, a respins aceste cereri, invocând în două cazuri tardivitatea acestora. Cererea completatoare din 21.06 2010 a fost respinsă, dar în cuprinsul încheierii de admitere se regăsesc bunuri ce făceau obiectul acestei cereri, pe care reclamantele nu au solicitat a fi partajate (- suprafața de 654 mp teren drum în Aninoasa și acțiunile la . apelanta că cererea reconvențională este în strânsă legătură cu acțiunea principală, pentru că are ca obiect pretențiile pârâtei cu privire la masa succesorală.
Pe de altă parte în procesul de partaj trebuie lichidate toate pretențiile reciproce dintre moștenitori cu privire la averea succesorală.
Sancțiunea depunerii peste termen a cererii completatoare ar fi fost disjungerea și nu respingerea ca tardivă, soluția disjungerii cererii reconvenționale în procesele de ieșire din indiviziune este potrivnică intereselor moștenitorilor.
Încheierea de admitere in principiu are caracterul unei hotărâri de fond, deoarece prin ea se statuează asupra unor chestiuni esențiale legate de fondul cauzei cum sunt masa de împărțit ,calitatea de copărtași ,cotele ce revin moștenitorilor.
Potrivit legii, judecătorii sunt obligați să arate în cuprinsul hotărârii motivele in fapt si in drept in baza cărora si-au format convingerea.
Apelanta a apreciat că încheierea pronunțată nu respectă aceste rigori, nu se indică probele ce au dus la convingerea instanței de a se pronunța în această manieră, limitându-se a enumera actele depuse de pârâtă, fără a le da eficiența juridică pentru care au fost administrate, astfel că, în speță, s-a soluționat pricina fără a se cerceta fondul, situație care impune anularea încheierii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Referitor la cota de contribuție la dobândirea bunurilor, apelanta arată că s-a reținut o contribuție de 80% a defunctului, fără ca instanța să analizeze probele administrate, respectiv împrejurarea că acesta a contribuit la întreținerea fiicelor sale, deoarece erau în grija mamei lor care nu avea nicio sursă de venit, pârâta solicitând contribuția egală de 50% ,deoarece majoritatea bunurilor succesorale au fost dobândite prin cumpărare în timpul căsătoriei, din veniturile realizate în comun.
Apelanta a precizat că reclamanta C. A. M. a locuit împreuna cu aceasta și tatăl său, încă de la vârsta de 14 ani, până s-a căsătorit, iar din documente rezultă că defunctul plătea întreținerea apartamentului în care locuiau reclamantele și tot el era cel care achita ratele pentru plata acelui apartament.
De asemenea, defunctul a contribuit cu sume importante de bani la edificarea casei reclamantei D. C..
Instanța a ignorat dovezile privind exercitarea profesiei ca medic a pârâtei, precum si obținerea de venituri suplimentare prin efectuarea de gărzi.
Astfel, cota de contribuție a soților se stabilește în concret raportat la situația de față, respectiv venituri și cheltuieli, ori, apelanta a dovedit această situație cu actele depuse la dosar și proba cu martori, averea fiind dobândită în comun pe parcursul a 28 de ani de căsnicie, în condițiile de sprijin material și moral specific căsătoriei.
De asemenea, contribuția defunctului la veniturile comune a fost diminuată semnificativ prin donațiile pe care acesta le-a făcut copiilor săi, fapte dovedite cu înscrisuri, iar cele două achiziții, respectiv casa din Aninoasa si apartamentul din Târgoviște au fost făcute de acesta in condițiile in care nu realiza venituri.
Apelanta menționează că bunurile proprii ale defunctului sunt:-suprafața de 1800 mp pădure conform titlului de proprietate nr._ din20.07.1999; -un ghiul de aur de 14k in greutate de 12gr; -suprafețele de teren de 817mp curți construcții; 423mp livada si 350mp
vie,toate aflate în localitatea Aninoasa pct. ,,Acasă’’ .
In mod eronat, instanța a reținut ca fiind bunuri proprii ale defunctului terenuri si construcții dobândite în timpul căsătoriei, fiind încălcate astfel dispozițiile art 31 din codul familiei care enumeră ce anume bunuri sunt proprii.
Astfel, în timpul căsătoriei, părțile au dobândit imobilele din pct."S. "cu contractul de vânzare cumpărare nr.4214/30.07.1998, avansul acestei achiziții fiind plătit de apelanta pârâtă, iar instanța în mod greșit le-a reținut ca bunuri proprii, deși sunt bunuri comune.
In punctul ,,S.’’ împreună cu construcția a fost cumpărată suprafața de 6102 mp teren ce a fost dezmembrat în 4189 mp și 1913 mp, conform act dezmembrare nr. 1873/04.05.2007, iar 1913 mp au fost înstrăinați, astfel că obiect al partajului rămâne suprafața de 4189 mp.
De asemenea, suprafața de 2786 mp teren din localitatea Aninoasa reținuta ca bun propriu la data decesului defunctului, nu mai exista in patrimoniul acestuia, fiind vândută cu contractul de vânzare cumpărare nr.6132/7.10.2004, act ce a fost depus la dosar și chiar în fața instanței de fond la depunerea obiecțiunilor la raportul de expertiză topo, situație în care a pus în discuție modificarea încheierii de admitere în principiu, prin acordul părților.
S-a creat o confuzie, în sensul ca suprafața de 2786 mp. a fost considerată ca făcând parte din cea de 6102 mp, însă exista o suprafața de 2784 mp cu alt amplasament față de cea de 2786 mp, care a rezultat din dezmembrarea suprafeței de 3980 mp dobândită prin contractul de vânzare cumpărare nr.5719/2004 .
Dezmembrarea a fost realizata în doua loturi - l196 mp și 2784 mp; -1536 mp teren CC și 654 mp drum mp. împreună cu construcțiile cămin nefamiliști tip P 1 si magazine tip P au fost dobândite prin contractul nr.5719/2004.
Construcțiile aflate pe terenul din Aninoasa au fost reținute in mod greșit ca fiind proprii ale defunctului.
Regimul juridic al acestor construcții este următorul; în data de 06.01.1987 prin contractul nr.27 transcris cu nr. 1/1987, casa a fost cumpărată de M. R., nepoata pârâtei, și era compusa din trei camere bucătărie, cămara si veranda. Acest imobil a fost cumpărat de C.(A.) A. M. cu contractul nr3543/15.05.1989, de la M. R. cu bani donați de A. D., cu contractul de donație nr.3541/15.05.1989.
In anul 1996, defunctul a obținut autorizația nr.8 din 01.02.1996 pentru extindere locuința si anexe gospodărești grajd si garaj,identificate fiind de expertul constructor.
Prin încheierea de admitere s-a reținut o cota de ½ din construcția casă, în condițiile în care avea alt regim juridic.
Astfel sunt bunuri comune extinderea casei, grajdul si garajul, iar prin raportarea donației si parterul acestei case.
De asemenea, s-au reținut ca bunuri proprii, deși sunt comune și suprafața de 1.100 pășune intravilan în punctul,,Obârșia Telecabina Moroeni’’- care este dobândit in timpul căsătoriei prin cumpărare cu contractul 397/06.03.2000 (din suprafața inițiala au fost înstrăinate loturi in suprafața de 1340 mp); -1400 mp CC si un siloz in P. cartier P. . vânzare cumpărare nr. 1774/03.03.2004 in timpul căsătoriei.
Toate aceste bunuri reținute ca fiind proprii ale defunctului nu se încadrează in dispozițiile art 31 codul familiei, ce enumera limitative bunurile proprii ale soților.
Referitor la regimul bunurilor comune, instanța a reținut, în mod greșit, ca și component a acestei categorii, bijuteriile personale ale apelantei pârâte, încălcând dispozițiile art. 31 lit. c din codul familiei.
Cele 10 monede de aur retinute ca fiind proprii ale defunctului, in realitate sunt bunuri comune fiind dobândita proprietatea asupra acestora prin proceduri judiciare ale căror costuri au fost suportate de cei doi soți, în comun.
Prin cererea reconvenționala, apelanta pârâtă a solicitat raportarea la masa de partaj a bunurilor donate de către defunct reclamantelor astfel: -raportarea de către C. A. M. a sumei de 180.000 euro primiți cu titlu de donație conform contractului depus, suma de bani ce a fost donata pentru achiziționarea apartamentului acesteia situat in București ..56 . . ; suma de 2500 euro; -suma de 8000, recunoscute la interogatoriu; contravaloarea apartamentului din București . de aceasta cu bani donați de către defunct; cota din casa din . aceasta cu banii donați de către defunct; suma de_ euro primita de D. C. B., donații care sunt sunt dovedite cu acte autentice sau recunoscute la interogatoriu de reclamante; suprafața de teren transmisa către D. C. B. aflata in Aninoasa ,limitrof cu terenul intervenientilor M. R. si M. Steluța.
Instanța de fond a respins cererea prin interpretarea in mod eronat a dispozițiilor art.756 si 754 cod civil.
Scutirea de raport trebuie sa fie consemnata in conținutul actului de donație in mod expres sau prin act întocmit ulterior in forma prevăzuta de lege.
In cazul sumelor de bani când donația se realizează fără respectarea formei autentice cerute pentru donație, aceste sume sunt supuse raportului, urmând a fi luate in calcul la stabilirea valorii bunurilor partajabile ce constituie patrimoniul succesoral.
Privind raportul contravalorii suprafeței de teren, transmisa către D. C. B. instanța a respins cererea ca tardivă, în contradicție cu ultima dispoziție din această motivare, unde în aceeași frază, o respinge ca neîntemeiată, pronunțându-se în acest mod fără a avea in dosar actul translativ de proprietate, deși pârâta a solicitat ca partea să prezinte actul în instanță, cererea fiind ignorată.
La masa de partaj s-a retinut in mod nejustificat suma de 416.000 euro, fără a exista probe in acest sens.Intre momentul dobândirii sumei de 625.000 euro si momentul decesului au trecut cinci lni in care defunctul a fost spitalizat de nenumărate ori, a ncesitat tratamente costisitoare ce au fost suportate din acești bani.
Referitor la sumele de bani existente in conturile pârâtei A. E., se precizează că nu pot fi partajate, având in vedere ca era singura beneficiara a acestora, defunctul nu a fost nici măcar împuternicit a efectua operațiuni asupra acestui cont, de aici rezultând intenția acestuia de gratificare a soției.
Darul manual nu îmbracă forma unui act autentic astfel încât odată ce sa realizat atât acordul de voința între donator și donatar cât și predarea materială a bunului în speță, dispoziția exclusivă a pârâtei asupra contului său personal, donațiile făcute sunt perfect valabile si au drept consecință excluderea acestor bunuri de la masa de partaj.
Arată apelanta că nu s-a formulat o cerere de raport a acestei donații din partea reclamantelor pentru această suma de bani.
In aprilie 2008 cei doi soți au vândut un teren cu suma de 625.000euro, din care s-a virat suma 170.000 euro pentru cumpărarea apartamentului reclamantei C. A. M., iar reclamantei D. C. B. i s-a virat suma de 50000euro, suma rămasă constituind depozitul la dispoziția exclusivă a reclamantei, însă instanța de fond a reținut și sumele asupra cărora defunctul dispusese deja.
Referitor la pasivul succesoral, instanța în mod greșit a admis în parte cererea reclamantei D. C. pentru suma de_ lei care să fie suportată de toți moștenitorii, fără a se motiva considerentele datorită cărora a fost admisă, iar cererea apelantei privind acest pasiv, a fost respinsă.
În ceea ca privesc documentele referitoare la suportarea cheltuielilor de înmormântare, de asemenea nu au fost analizate de instanța de fond.
O altă critică vizează masa succesorală, care trebuie sa cuprindă totalitatea bunurilor existente în patrimoniul defunctului la data decesului acestuia, însă prin încheierea de admitere în principiu, instanța de fond încalcă acest principiu, deoarece a reținut și bunuri care nu se mai aflau în patrimoniul defunctului.
Această manieră prin care la partaj s-a reținut un teren al intervenienților a prejudiciat-o pe apelantă în mod direct, deoarece terenul îi revenea în lotul său.
Apreciază apelantă pârâtă că, deși există probe pertinente la dosar pentru respingerea cererii de intervenție, în mod nejustificat instanța de fond a admis-o, deși, potrivit art.1169 cod civil cel ce face o propunere înaintea judecații trebuie să o dovedească.
Sentința pronunțată în aceasta cauză ,pornind de la faptul că nu se putea abate de la încheierea de admitere în principiu criticată, este și aceasta atât nelegală cât și netemeinică.
Mai mult decât atât nici prin sentința pronunțată în cauză, instanța nu s-a pronunțat asupra punctelor 3si 4 din cererea principala, așa cum a fost precizată si nici asupra unor bunuri solicitate a fi partajate și care nu au făcut nici obiectul încheierii de admitere în principiu.
Astfel, atribuirea bunurilor s-a făcut cu încălcarea în parte a criteriilor ce trebuiesc avute în vedere, respectiv a dispozițiilor art. 741 cod civil, potrivit cărora la formarea si compunerea loturilor trebuie sa se dea în flecare parte, pe cât se poate, aceeași cantitate de mobile ,imobile.
Hotărârea pronunțată nu are ca suport expertizele efectuate, fiind nelegală, deoarece nu a ținut seama de aceste prevederi.
Astfel, hotărârea trebuie să aibă ca suport o expertiză cadastrală la care instanța să facă trimitere și care să individualizeze bunurile atribuite în loturi prin planuri de situație întocmite în concordanță cu actele de proprietate prezentate de părți.
Au fost efectuate expertize topo de doi experți, dar nu a fost luată în considerare nici o lotizare.
Având în vedere că masa de partaj cuprinde terenuri în suprafețe suficient de mari pentru a fi partajate în natură, s-a nesocotit principiul căruia părților urmează să le fie atribuit în natură bunurile, iar numai în cazul în care nu este posibil, să se facă o echivalare valorică a loturilor prin plata de sultă și, deși apelanta a făcut această solicitare atât verbal cât și scris, instanța a ignorat-o.
Apreciază apelanta că nu s-ar a fi produs o fărâmițare a loturilor, deoarece suprafețele împărțite sunt mari, iar cele cu întindere mai mica sunt suficiente ca fiecărei părți să i se atribuie terenuri din toate categoriile.
De asemenea, consideră pârâta că este netemeinica atribuirea în lotul său a terenului intervenienților, având in vedere că acesta nu făcea parte din masa succesorală, fiind înstrăinat de către defunct încă din anul 1994.
Având in vedere că masa de partaj cuprinde mai multe construcții, consideră apelanta că instanța nu a înțeles să atribuie și pârâtei una din acestea, deși avea această posibilitate.
Deși a solicitat partajarea în natură a tuturor bunurilor, instanța a constituit loturi cu sulte excesiv de mari încălcând regula conform căreia lotizarea trebuie să evite plata unor sulte considerabile.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 282 și art. 296 cod procedură civilă.
Apelanta pârâtă A. E. a formulat întâmpinare la motivele de apel formulate de apelantele D. C. B., A. D. și C. A. M., în care precizează ca instanța trebuie să aibă în vedere că terenul de 0,11 ha. pășune este bun comun, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare nr.397/2000, care a fost omis a se atribui prin lotizarea finală.
Referitor la monedele din aur, arată apelanta că nu au o valoare numismatică deosebită și nici nu se încadrează în categoria bunurilor care să reprezinte amintiri de familie.
Unul din motivele încheierii de admitere în principiu este și faptul că în ceea ce o privește pe apelanta pârâtă, instanța de fond nu a reținut nicio sumă a pasivului succesoral dovedit de aceasta cu facturi pentru gaze, energie etc, iar referitor la cheltuielile de înmormântare aceeași instanță nu a avut în vedere să diminueze sumele supuse partajului cu aceste cheltuieli dovedite cu acte.
În ceea ce privește cheltuielile efectuate de părți pentru achitarea diverselor sarcini ale succesiunii arată apelanta că și ea a achitat impozite inclusiv în anul 2013 în cuantum de 1000 lei, deși nu are în posesie nici un bun imobil.
Împotriva încheierii de admitere în principiu și a sentinței au declarat apel și intervenienții M. R. E. și M. Steluța, considerându-le netemeinice și nelegale, solicitând admiterea apelului, modificarea în tot a celor două hotărâri, în sensul respingerii cererii de intervenție.
În fapt, se arată că la data de 15.12.2009 a fost formulată cerere de către D. C. B. și A. D., prin care a fost chemat în judecată M. R. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să constate că terenul dobândit de intervenient de la defunctul A. D. este o donație deghizată și, totodată, ca acest teren să fie adus la masa de partaj, cerere precizată pe dispozițiile art. 57 cod procedură civilă.
Precizează apelanții intervenienți că, deși nu sunt moștenitorii defunctului a cărui succesiune se dezbate, au fost chemați în judecată, deoarece le este contestat dreptul de proprietate, iar la data de 02.03.2010 a fost introdusă în cauză M. Steluța, cererea vizând un bun dobândit în timpul căsătoriei și, deși au invocat excepția lipsei de interes, această excepție nu a fost soluționată de instanța de fond.
Se arată că terenul în cauză a fost dobândit de intervenienți prin contract de vânzare cumpărare nr.7183/03.06.1994, iar instanța de fond l-a reținut ca bun propriu al defunctului, deși este cert că ieșise din patrimoniul acestuia încă din anul 1994.
Instanța a stabilit că au fost făcute dovezi cu privire la neplata prețului de către cumpărători, inversând sarcina probei, aducând la masa de partaj terenul fără a motiva în ce cadru juridic, fiind nelegală motivarea cu privire la încălcarea drepturilor moștenitorilor rezervatari.
Precizează intervenienții că terenul a fost achitat cu suma de bani din darul de nuntă, această vânzare realizându-se după căsătoria intervenienților, casa fiind construită pe acest teren, iar prin sentința pronunțată, practic, ei sunt expropriați de bunul cumpărat.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 261 alin.5 cod procedură civilă.
Apelantele reclamante D.(A.) C. B., A. D. L. și C.(A.) A. M., au formulat întâmpinare la motivele de apel ale intervenienților M. R. E. și M. Steluța, cu motivarea că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în ceea ce privește aducerea la masa de partaj cu regim juridic de bun propriu a suprafeței de 1000 mp. situată în intravilanul comunei Aninoasa, care a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr.7183/03.06.1994.
Apelantele reclamante D.(A.) C. B., A. D. L. și C.(A.) A. M., au formulat întâmpinare la apelul declarat de apelanta pârâtă A. E., solicitând respingerea acestuia ca nefondat.
In motivare s-a arătat că încheierea de admitere în principiu s-a pronunțat după administrarea tuturor probelor si a ținut cont de toate înscrisurile depuse la dosar, care s-au coroborat cu declarațiile martorilor. C. de contribuție a celor doi soți la dobândirea bunurilor comune a fost corect stabilita, iar cheltuielile de înmormântare s-au efectuat cu sume aparținând defunctului.
Prin decizia civilă nr.27/03.02.2014, Tribunalul O. a admis apelurile declarate atât de reclamante, cât și de către pârâtă, a schimbat în parte încheierea de admitere in principiu, in sensul că a reținut că masa succesorală se compune din următoarele bunuri:
A. Bunuri proprii ale defunctului:
- 1536 mp, teren curți - construcții, în T 11 P 276- 23.040 lei;
- 654 mp teren drum, în T 11,P 275- 3.270 lei,
- Cămin nefamiliști, tip ( P+ 1) suprafață la sol 76 mp.- 140.309 lei;
- Magazie tip (P) din cărămidă în suprafață la sol 76 mp- 41.130 lei;
- 817 mp teren curți - construcții, situat în T 15, P 19/36 fostă T 15/13, P 1-30.730 lei.
- 423 mp teren livadă, în T 15, P 19/36/1/2 fostă T 15/13, P ½ - 8.100 lei;
- 350 mp teren vii, în T 15, P 19/36/1/3 - fostă T 15/13, P 1/3- 3.500 lei;
- 0,18 ha pădure în ., suprafata inscrisa in titlul de proprietate nr._/20.07.1999, situata in localitatea Moroeni, T 11, P 204 - 5.400 lei;
- 10 monede de aur, conform deciziei civile nr. 239/21.02.2005 a Curții de Apel Ploiești- 12.178 lei;
- un ghiul de aur de 14 K, în greutate de 12 gr- 868 lei;
- 87 acțiuni la . Fieni- 243,6 lei.
Total valoare bunuri proprii autor: 268.768,6 lei.
C. ce revine moștenitorilor legali ai defunctului, pentru bunurile proprii este de câte ¼, atât pentru soția supraviețuitoare, cât si pentru fiecare dintre cele trei descendente (in valoare de 67.192,15 lei fiecare).
B. Bunuri comune - în contribuție de 80% defunct și 20 % pârâta - reclamantă.
- Casă de locuit „S." (in valoare de 379.455 lei) situată pe terenul de 4184 mp, impreună cu acest teren in valoare de 104.600 lei, din care: 3164,62 mp curți construcții situată din T 11, P 276 si 1024 mp teren arabil în T 11, P 279;
- Casă de locuit (extindere) - aflată în indiviziune cu reclamanta-pârâtă C. A. M. în cotă de 1/2 din imobil – 140.280 lei și terenul aferent de 2000 mp – în . construire nr. 8 /01.02.1996); - Grajdul și garajul existent pe același amplasament-38.994 lei;
- 1160 mp ha pășune intravilan - punctul Obârșia (Telecabină), dobândit potrivit contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr.397/06.03.2000-16.600 lei;
- 0,14 ha curți - construcții (in valoare de 88.530 lei) și o magazie siloz în suprafață de 288/1970, în P. – .;
- 22.400 mp teren livadă, în T 14, P 294/1 – Aninoasa – 89.600 lei;
- 6353 mp teren livadă, în T 11, P 265/3 Aninoasa – 12.706 lei;
- 20.000 mp teren livadă, în T 14, P 294/4- Aninoasa- 80.000 lei;
- 10.000 mp teren livadă, în T 11, P 255/1 – Aninoasa 20.000 lei;
- 14.100 mp, faneață, P.- ./9.09.2002)-11.294 lei;
- 19.500 mp livezi - P. - ./9.09.2002)- 75.200 lei
- 0,40 ha pășune, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1046/12.05.2000, in valoare de 3.200 lei;
- 0,10 ha pășune - în . 133-2- in valoare de 10.000 lei;
-10.000mp, livezi, în . de vânzare-cumpărare nr 285/08.02.1999 – 30.000 lei;
- autoturism Wolswagen P., cu nr. de înmatriculare_ – 20.630 lei;
- autoturism Wolswagen Golf V cu nr. de înmatriculare_ - 34.437 lei.
- utilaje agricole (două motostivuitoare, un tractor U650 și o remorcă) – 15.581 lei;
- Aparatură electrocasnică - în Casa S. - (2 televizoare LCD, mașină de
spălat rufe, combină frigorifică, frigider, mașină spălat vase, centrală termică
Vaillant și Ferolli, aragaz, instalație de aer condiționat și geamuri termopan)-12.295 lei;
- suma de 391.000 euro (391.000euro x 4,5188 lei/euro = 1.766.850,8 lei) si suma de 200.000 lei la Raiffeisen Bank SA - Agenția B..
Constată dreptul de creanță al defunctului, corespunzator cotei părti de contributie, asupra îmbunătățirilor aduse la apartamentul proprietatea pârâtei - reclamante din București, .. 9, ., sector 5, astfel: centrală termică, împreună cu instalația de încălzire și cabină duș, precum și gresie și faianță-13.747 lei.
Total valoare bunuri comune defunct: 3.212.850,8 lei.
Din aceasta, suma de 642.570,16 lei reprezinta cota de 20% bun propriu apartinând sotiei, iar suma de 2.570.280,64 lei reprezinta cota de 80% bun propriu apartinând defunctului, din care fiecarui succesor îi revine ¼ adica 642.570,16 lei. Valoarea cuvenita apelantei pârâte A. E. devine 1.285.140,32 lei (642.570,16 lei+642.570,16 lei).
Constată că reclamanta - pârâtă D. C. B. a contribuit la întreținerea și îngrijirea casei „ S." cu suma de 6.073 lei, ce urmează a fi suportată de toți moștenitorii în cotele acestora.
Reține cu titlul de pasiv succesoral suma de 7.417,67 lei (reprezentând c/val utilitati si impozite aferente anului 2009), achitată de apelanta pârâtă A. E., ce va fi suportată de toți moștenitorii în cotele acestora.
De asemenea, prin aceeași decizie, Tribunalul O. a schimbat în parte sentința civilă nr.3920/05.04.2013 si a dispus ieșirea din indiviziune a părților, stabilind loturile astfel:
Lotul 1 se atribuie reclamantei D. (A.) D C. B. și se compune din următoarele bunuri:
- BUNURI PROPRII DEFUNCT A. D.
- Cămin nefamiliști P+1, suprafața la sol 76 mp, în valoare de 140 309 lei;
- Magazie tip P din cărămida, suprafața la sol 76 mp, în valoare de 41 130 lei;
- 1536 mp, teren curți - construcții, în T 11 P 276- 23.040 lei;
- 654 mp teren drum, în T 11,P 275- 3.270 lei,
- acțiuni la .: 24x2,8 lei=67 lei;
- 2 monede de aur, conform deciziei civile nr. 239/21.02.2005 a Curții de Apel Ploiești- 2.435,6 lei;
Total valoare bunuri proprii atribuite: 210.251,6 lei
2. BUNURI COMUNE DEFUNCT A. D.
- Casă de locuit „S." (in valoare de 379.455 lei) situată pe terenul de 4184 mp, impreună cu acest teren in valoare de 104.600 lei, din care:
- 3164,62 mp curți construcții situată din T 11, P 276 si
- 1024 mp teren arabil în T 11, P 279;
- Autoturism Wolkswagen Passat cu nr de inmatriculare_, in valoare de 20 630 lei;
- Aparatura electrocasnica in casa ”S.”: 2 televizoare LCD, masina de spalat rufe, combina frigorifica, frigider, masina spalat vase, aragaz, in valoare de 7080 lei;
- Centrala termica Vaillant si Ferolli, instalatie de aer conditionat, in valoare de 5 215 lei;
- Utilaje agricole: 2 motostivuitoare, un tractor U 650 si remorca in valoare de 15 581 lei
Total valoare bunuri comune atribuite: 532.561 lei
Lotul nr. 2 se atribuie reclamantei C. (A.) D A. M. și se compune din următoarele bunuri:
1. BUNURI PROPRII DEFUNCT A. D.
- 2 monede de aur, conform deciziei civile nr. 239/21.02.2005 a Curții de Apel Ploiești- 2.435,6 lei;
- 817 mp teren curți construcții situat în T 15 P 19/36- fosta T 15/13, P 1, în valoare de 30.730 lei
- 423 mp teren livada, T 15 P 19/36/1/2, fosta T 15/13, P 1/2, în valoare de 8 100 lei;
- 350 mp teren vii situat în T 15 P 19/36/1/3, fosta T 15/13, P 1/3, în valoare de 3 500 lei ;
- acțiuni la .: 23x2,8 lei=64 lei;
Total valoare bunuri proprii atribuite: 44.829,6 lei
2.BUNURI COMUNE DEFUNCT A. D.
- Casa de locuit extindere în cotă de 1/2 din imobil în . construire nr. 8/01.02.1996) în valoare de 140.280 lei;
- Grajdul și garajul existent pe același amplasament, în valoare de 38.994 lei; (18 152+20 842 lei);
- 22.400 mp teren livada Aninoasa, in valoare de 89 600 lei;
Total valoare bunuri comune atribuite: 268.874 lei
Lotul nr. 3 se atribuie reclamantei A. D. L. și se compune din următoarele bunuri:
1 BUNURI PROPRII ALE DEFUNCTULUI A. DUNITRU:
- 2 monede de aur, conform deciziei civile nr. 239/21.02.2005 a Curții de Apel Ploiești- 2.435,6 lei;
- 0,18 ha pădure în ., suprafata inscrisa in titlul de proprietate nr._/20.07.1999, situata in localitatea Moroeni, T 11, P 204 - 5.400 lei;
- acțiuni la .: 23x2,8 lei=64 lei;
Total valoare bunuri proprii atribuite: 7899,6 lei
2.BUNURI COMUNE DEFUNCT A. D.:
- un siloz în suprafață de 288/1970, în P.–. 48 851 lei;
- 0,14 ha curți construcții, în valoare de 88 530 lei;
- 10 000 mp teren livada Doicesti, in valoare de 30 000 lei;
- 20 000 mp teren livada Aninoasa, in valoare de 80 000 lei
- 6353 mp cires, in valoare de 12 706 lei;
- 14 100 mp teren faneata P., in valoare de 11 294 lei;
Total valoare bunuri comune atribuite: 271.381 lei
Lotul nr. 4 se atribuie pârâtei A. E. și se compune din următoarele bunuri:
1. BUNURI PROPRII DEFUNCT A. D.:
- 4 monede de aur, conform deciziei civile nr. 239/21.02.2005 a Curții de Apel Ploiești, în valoare de 4871,2 lei
- un ghiul de aur de 14 k, în greutate de 12 grame, în valoare de 868 lei;
- acțiuni la .: 20x2,8 =56 Lei
Total valoare bunuri proprii atribuite: 5795,2 lei.
2. BUNURI COMUNE DEFUNCT A. D.
- 1 000 mp teren Moroeni C. nr. cad 133-2, in valoare de 10 000 lei;
- 4 000 mp teren Moroeni C., pășune, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 1046/12.05.2000,in valoare de 3 200 lei;
- 1160 mp ha pășune intravilan - punctul Obârșia (Telecabină), dobândit potrivit contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr.397/06.03.2000-16.600 lei;
- 10 000 mp livada Aninoasa, in valoare de 20 000 lei;
- 19 500 mp teren livada P., in valoare de 75 200 lei;
- Autoturism Wolkswagen Golf V cu nr de inmatriculare_, in valoare de 34.437 lei;
- Dreptul de creanță reprezentat de contravaloarea îmbunătățirilor la apartamentul din București, în valoare de 13.747 lei;
- suma de 391.000 euro (391.000euro x 4,5188 lei/euro = 1.766.850,8 lei) și suma de 200.000 lei la Raiffeisen Bank SA - Agenția B..
Total valoare bunuri comune atribuite: 2.140.034,8 lei
Obliga lotul nr.4, pârâta A. E. la plata următoarelor sulte:
- 48.276,04 lei către reclamanta D. (A.) D C. B.
- 371.841,74 lei către reclamanta C. (A.) D A. M.;
- 369.334,74 lei către reclamanta A. D. L.
Obligă lotul nr.1- reclamanta D. (A.) D C. B. la plata următoarelor sulte:
- 20.844,3 lei către reclamanta C. (A.) D A. M.;
- 57.774,3 lei către reclamanta A. D. L..
Păstrează restul dispozitiilor sentintei referitoare la cheltuielile de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de appel a reținut următoarele:
Referitor la nelegalitatea încheierii de admitere în principiu, se rețin următoarele:
Cererea completatoare din 21.06.2010, deși a fost respinsă ca tardivă, în încheierea de admitere în principiu se găsesc bunurile ce au făcut obiectul acesteia, deoarece acestea fuseseră cerute și prin cererea reconvențională formulată în termen – situația pasivului succesoral ce se impunea analizat(ex. cheltuielile de înmormântare solicitate și la 18.11.2008).
Celelalte 87 acțiuni la . solicitat prin cererea completatoare din 17.03.2009, iar la judecata acesteia, respectiv la modificarea acțiunii în acest sens, nu s-au opus părțile adverse.
Pe de altă parte, pentru situația modificării acțiunii peste termenul legal (după prima zi de înfățișare) legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea judecății separate, ci sancțiunea decăderii.
Judecarea separată se dispune conform art. 135 cod procedură civilă, doar în cazul cererii reconvenționale și a introducerii în judecată a unei alte persoane.
Se constată că raportul donației pe care defunctul a făcut-o către fiica sa D. C. B. reprezentând contravaloare teren dobândit de aceasta în . solicitat atât prin cererea completatoare din 04.05.2010 (fila 40 dosar fond) – cerere formulată peste termen, sens în care s-a invocat de către reclamantele pârâte tardivitatea (fila 418 dosar fond), cât și prin reconvenționala formulată la 18.11.2008.
Astfel, era firesc ca instanța de fond să reținută că pârâta era decăzută din dreptul de a formula cererea completatoare, dar era totodată ținută a soluționa respectivul capăt de cerere formulat în conținutul cererii reconvenționale.
Se reține, de asemenea, că apelanta pârâtă- reclamantă nu a formulat la data de 30.03.2010 altă cerere completatoare.
Se constată totodată că încheierea de admitere în principiu cuprinde motivele de fapt și temeiurile de drept pe care instanța de fond le-a avut în vedere la pronunțarea soluției, invocându-se în concret probele administrate ce au stat la baza formării convingerii instanței, cu privire la aspectele deduse judecății.
Referitor la temeinicia încheierii de admitere în principiu:
Sub aspectul cotelor de contribuție la dobândirea bunurilor comune, fără a nega faptul că apelanta pârâtă reclamantă a avut o contribuție la dobândirea acestora (fiind salariată – medic – calitate în care obținea și venituri suplimentare, din gărzi), este evident că defunctul a avut o contribuție superioară acesteia, chiar și în condițiile în care defunctul a asigurat și întreținerea fiicelor sale.
Contribuția net superioară, așa cum în mod corect s-a reținut la fond, s-a dovedit cu înscrisurile depuse la dosar și declarațiile martorilor, probe din care rezultă că în afara salariului, net superior apelantei, defunctul mai beneficia și de alte venituri (din agricultură, creșterea animalelor, venituri obținute in considerarea calității sale de specialist în agricultură).
Referitor la bunurile reținute ca fiind bunuri proprii ale defunctului:
Este fondat motivul referitor la casa de locuit ,,S.’’, dobândită conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.4214/30.07.1998 (fila 785 dosar fond), în timpul căsătoriei, aspect specificat expres chiar în cuprinsul respectivului act.
În consecință, se va reține calitatea de bun comun a acestui imobil (este vorba despre construcție și terenul de 4189 mp.), câtă vreme apelantele reclamante pârâte nu au făcut dovada că acesta s-ar încadra în vreuna dintre situațiile prevăzute de art. 31 din codul familiei.
Fondat este și motivul referitor la suprafața de 2786 mp. – curți construcții în Aninoasa, împreună cu construcțiile existente pe respectivul teren, ce a fost înstrăinată în timpul vieții autorului, potrivit contractului de vânzare cumpărare nr.6132/2004 (filele 120,121 dosar fond) – ce se va înlătura de la partaj.
Extinderea casei din Aninoasa, grajdul și garajul, potrivit autorizației de construire 8/1996, sunt bunuri comune, fiind realizate în timpul căsătoriei părților și se vor reține cu acest titlu.
Terenul în suprafața de 1.160 mp. pășune dobândit potrivit contractului de vânzare cumpărare nr.397 din 06.03.2000 este bun comun, fiind dobândit în timpul căsătoriei cu pârâta reclamantă, după cum rezultă și din conținutul actului de dobândire.
În concluzie, terenul pășune din punctul ,,Obîrșia Telecabina Moroeni’’se va reține cu acest titlu, având însă în vedere faptul că din suprafața totală dobândită – 2.500 mp. – s-a înstrăinat suprafața de 1.340 mp.
Suprafața de 1.400 mp. construcții și o magazie siloz situate în P., cartier P. . căsătoriei, potrivit actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1774/03.03.2004, au regim de bunuri comune și se vor reține ca atare.
În mod eronat s-au reținut la partaj 40 gr.aur dentar, instanța de fond făcând trimitere în acest sens la încheierea de admitere în principiu pronunțată în procesul de partaj dintre defunct și fosta soție.
Analizând acest înscris – fila 432 și următoarele dosar fond, tribunalul constată că cele 40 gr.aur dentar s-au solicitat la partaj(fila 432), dar acestea nu au fost reținute, nefiind ulterior incluse în lotul defunctului – fila 439 dosar fond.
Bijuteriile personale ale apelantei pârâte se vor înlătura de la partaj, neavând valoarea unor investiții, raportat la natura lor (pandant, lanț, verighetă, cercei, brățară) dar și la valoarea relativ mică stabilită – 1941 lei.
Cele 10 monede de aur, restituite defunctului prin decizia civilă nr.239 din 21.02.2005 (filele 445-448 dosar fond) au fost preluate de stat de la acesta, prin actul intitulat ,,inventar’’ nr.1229 din 22.11.1998, întocmit de fostul Inspectorat Județean Dâmbovița al fostului Minister de Interne. Câtă vreme apelanta pârâtă nu a dovedit proveniența monedelor, data dobândirii acestora – anterior preluării – nu se poate stabili că acestea au avut regim de bunuri comune, pentru ca, după restituire, să-și păstreze natura (nefiind dovedit dacă, inițial, bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei).
De altfel, la interogatoriul de la fila 325 dosar fond, acestea au fost recunoscute ca bunuri proprii.
Referitor la raportul donațiilor, solicitat prin cererea reconvențională, tribunalul constată că potrivit art.3 (2) din Legea nr.319/1944, copii au obligația de a raporta liberalitățile ce au primit prin acte între vii, când vin în concurs cu soțul supraviețuitor.
Finalitatea edictării respectivelor dispoziții este aceea de a preîntâmpina eventualele liberalități excesive (donații) făcute de defunct în favoarea descendenților săi și în detrimentul soțului supraviețuitor.
Alta este însă situația în speță, în condițiile în care soția supraviețuitoare (apelanta pârât) a fost de acord cu donațiile făcute de defunct, fiicelor, ba mai mult, a avut calitatea de donator.
Acordul exprimat la încheierea actului de donație de către autor presupuse implicit și renunțarea la beneficiul de a solicita raportul donației.
Pe de altă parte, relativ la donația făcută de apelantă – devine incident principiul irevocabilității donațiilor prev.de art. 801 cod civil din 1864.
În consecință, soluția instanței de fond sub acest aspect este legală și va fi menținută.
Se constată totodată că apelanta reclamantă D. C. B., a dobândit terenul de 1500 mp. din . contractului de vânzare cumpărare nr.2601/1998 de la defunct și nu cu titlu de donație (fila 125 dosar apel), astfel că nu se pune problema unui eventual raport.
Relativ la sumele reținute la masa de partaj, tribunalul reține că prin actul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1765/24.04.2008 (filele 141-142 dosar fond) cei doi soți au înstrăinat un imobil, în patrimoniul comun al acestora intrând suma de 625.000 euro și nu 650.000 euro, cum s-a reținut la fond prin încheierea de admitere în principiu.
Scăzând din această sumă pe acelea ce au făcut obiectul donațiilor făcute de autor și recunoscute de reclamante (180.000 euro + 50.000 euro + 4.000 euro) se obține suma de 391.000 euro, ce se va partaja, doar în limita cotei de 80%.
Din aceasta face parte și suma de 250.000 euro dovedită cu adresa nr.572/2009 emisă de Raiffeisen Bank, de care apelanta pârâtă a dispus și în privința căreia aceasta nu a dovedit că ar avea regimul unui dar manual, după cum a susținut.
Din suma de 391.000 euro rămasă în comunitatea de bunuri la decesul autorului, 20% reprezintă bun propriu al apelantei pârâte(suma de 78.200 euro), iar 80% reprezintă partea cuvenită defunctului (312.800 euro).
Toate aceste aspecte, dar și faptul că apelanta pârâtă a dispus de suma de 250.000 euro, vor fi avute în vedere cu ocazia lotizării și a stabilirii sultelor.
Prin concluziile scrise formulate anterior pronunțării instanței de fond asupra încheierii de admitere în principiu, apelanta pârâtă a arătat că solicită admiterea în parte a cererii reclamantelor privind reținerea pasivului succesoral, numai în ceea ce privește cheltuielile de întreținere ale fermei, iar instanța de fond s-a conformat doar în parte, astfel că aceste cheltuieli se vor reține în limita sumei de 6073 lei, scăzându-se suma de 6391,17 lei (din totalul de 12.464 lei reținut la fond), sumă ce reprezintă contravaloare alarmă și pază monitorizată.
Alarma și paza monitorizată au fost asigurate din banii proveniți din succesiune, potrivit convenției de la fila 759 dosar și nu din sumele apelantei reclamante D. C. B..
Referitor la pasivul succesoral solicitat de apelanta pârâtă, se constată că instanța de fond trebuia să rețină: suma de 5044,85 lei – contravaloare facturi gaze; suma de 839,82 lei – facturi electricitate și 1533 lei – impozite aferente anului 2009, cu un total de 7417,67 lei achitate de apelanta pârâtă după decesul soțului, potrivit înscrisurilor de la filele 752-758 dosar fond.
Referitor la cheltuielile de înmormântare, chiar apelanta pârâtă a recunoscut, prin concluziile scrise de la fila 804 dosar fond, că acestea ,,au fost suportate din banii munciți de defunct’’, astfel că acest pasiv nu se va reține.
În mod nelegal s-a reținut la partaj terenul de 1.000 mp. apartinând intervenienților M., pe care aceștia l-au dobândit în baza unui contract autentic de vânzare cumpărare înregistrat sub nr.7183/03.06.1994, astfel cum a fost rectificat sub nr.3305 din 18.03.2008 (filele 402, 403, dosar fond).
Este întemeiată critica apelantei pârâte privind încălcarea de către instanța de fond a dispozițiilor art. 741 cod civil din 1864, deoarece acesteia nu i s-au atribuit în lot bunuri imobile, din multitudinea celor reținute la masa de partaj.
Nu este fondată critica privind atribuirea etajului casei de la Aninoasa către apelanta reclamantă C. A. M., câtă vreme aceasta deține în proprietate cotă parte din imobil (astfel respectându-se criteriile prev.de art. 6739 cod procedură civilă).
Apelul intervenienților M. R. E. și M. Steluța este fondat, terenul de 1.000 mp. cumpărat de cei doi de la defunct potrivit contractului de vânzare cumpărare nr.7183/03.06.1994(fila 402, 403 dosar fond) nemaiexistând în patrimoniul defunctului la data deschiderii succesiunii, astfel că nu se justifica partajarea acestuia.
Nu s-a dovedit că, în speță, s-ar fi pus problema unei donații deghizate, iar intervenienții nu erau persoane obligate a raporta la partaj donațiile primite.
În consecință, se va exclude de la partaj respectiva suprafață de teren, iar apelul va fi admis.
Referitor la apelul reclamantelor:
Este fondată critica potrivit căreia s-a omis de la lotizare suprafața de 1160 mp. pășune intravilan din punctul,,Obârșia Telecabină’’, bun ce se va reține cu titlu de bun comun, pentru considerentele prezentate mai sus.
Urmează ca în temeiul dispozițiilor art. 741 cod civil, monedele reținute la partaj să se împartă în natură (câte 2 descendentelor, respectiv 4 – soției supraviețuitoare).
Apelantele reclamante nu au propus probe de natură a dovedi, în apel, un eventual pasiv succesoral suportat pentru intervalul iulie 2010-aprilie 2013, potrivit susținerilor din calea de atac.
Sumele de bani reținute la partaj se vor atribui în lotul apelantei reclamante, care a dispus în cea mai mare parte de acestea.
În consecință, apelul reclamantelor a fost admis în măsura motivelor fondate reținute mai sus, iar pentru echilibrarea loturilor părțile vor fi obligate la sulte, ținându-se seama și de sumele din pasiv suportate, în cuantumul reținut de instanța de apel.
Față de cele ce preced, văzând și dispozițiile art. 296 cod procedură civilă, tribunalul a admis cele trei apeluri și a schimbat în parte încheierea de admitere în principiu și sentința apelată, în sensul celor reținute mai sus.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantele D. (A.) D. C. B., A. D. D. L., C. (A.) A. A.-M. și pârâta A. E., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului lor, întemeiat în drept pe disp. art.304 pct.6, 7, 8 și 9 C.pr.civ., reclamantele au arătat că, de la masa partajabilă, s-au omis suprafața de teren de 2784 mp situată în . de 25.000 Euro rezultata din actul de vânzare-cumpărare din data de 24.04.2008, prin care s-a încasat suma totala 650.000 euro.
Au mai arătat că instanța de apel nu a motivat în niciun fel aspectele rezultând din adresa Raiffeisen Bank Ag. B., în care s-a menționat cum s-a făcut distribuirea banilor de către pârâtă în conturile nepoților săi și din care a rezultat că pârâta a făcut acte de dispoziție asupra sumelor de bani ce reprezintă bun comun rezultat din vânzarea celor două terenuri în data de 24.04.2008.
De asemenea, au susținut recurentele reclamante că nu s-a motivat nici pe ce anume se întemeiază suma reținută în favoarea pârâtei ca pasiv succesoral, aceea de 7464 lei, respectiv ce reprezintă în mod concret aceasta și actele din care rezultă, precum și motivat dacă încheierea de admitere in principiu a fost în parte modificată sau în totalitate, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra bunurilor existente în apartamentul din București pe care l-au solicitat la masa de partaj.
Au mai susținut că atribuirea bunurilor s-a făcut cu încălcarea criteriilor ce trebuiesc avute În vedere cf. art.741 C.civ., nefiind dată în loturi aceeași cantitate de bunuri mobile și imobile, fiind grav afectat lotul 3, în timp ce pârâta a fost, în opinia reclamantelor, favorizată.
Recurentele reclamante au criticat și soluția adoptată de instanța de apel cu privire la contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu intervenienții M., susținând că în mod greșit s-a apreciat că acesta este valid și că terenul aparține intervenienților, în condițiile în care din probele din dosar a reieșit că terenul aparține lui A. A., conform titlului de proprietate, iar defunctul nu ar fi vândut o bucățica de teren unor nevoiași.
Totodată, recurentele reclamante au contestat acțiunile reținute la masa de partaj, invocând faptul că din Certificatul de acționar rezulta un număr mai mare de acțiuni și că nu se poate recunoaște valoare probatorie adeverinței nr. 92/ 22.01,2009 existentă la fila 219,vol.I, care nu are ștampilă și nu este adresă oficială.
Au mai arătat că, deși instanța de apel a recunoscut că monezile de aur sunt bunuri proprii ale defunctului, i-a atribuit pârâtei 4 buc, reprezentând 40% din aceste bunuri, număr pe care îl considerat disproporționat, în raport cu cota de 1/4cât i-ar reveni legal acesteia.
În privința atribuirii terenurilor, recurentele reclamante consideră că terenul de 10.000 mp situat în Doicești se impunea a-i reveni pârâtei în lot, iar terenul de 10.000 mp. din Aninoasa să revină în lotul reclamantei A. D., deoarece în caz contrar terenul pârâtei ar fi în mijlocul celor atruibuite reclamantelor, astfel că nu s-ar realiza o ieșire efectivă din indiviziune și s-ar crea alte litigii.
Referitor la pasivul succesoral, recurentele reclamante au enumerat în finalul cererii de recurs o . înscrisuri, susținând fie că, prin acestea, nu puteau fi dovedite cheltuielile efectuate de pârâtă, fie că din acestea rezultă că nu a fost vorba de cheltuieli pentru întreținerea bunurilor succesorale.
Față de motivele invocate, reclamantele au solicitat admiterea recursului lor, în principal casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre competentă rejudecare, iar în subsidiar, modificarea deciziei atacate, conform motivelor de recurs formulate.
Pârâta A. E., în temeiul art.304 pct 7,8 si 9 cod procedura civila a declarat recurs împotriva încheierii de admitere în principiu pronunțată în data de 06.07.2010 de Judecătoria Târgoviște, încheierii de admitere în principiu pronunțată de Tribunalul O. în data de 03.02.2014, împotriva sentinței civile nr.3920 pronunțată în data de 05.04.2013 de Judecătoria Slatina și deciziei civile nr.27 din 03.02.2014 a Tribunalului O., pe care le consideră netemeinice și nelegale.
În motivarea recursului, pârâta reclamantă a susținut că decizia este nemotivată și a criticat încheierea de admitere în principiu, așa cum a fost modificată de Tribunalul O., prin prisma disp.art. 304 pct.7 și 9 cod procedura civilă, în ceea ce privește contribuția la dobândirea bunurilor succesorale cât și la stabilirea masei succesorale, a regimului juridic de bun comun sau bun propriu.
I.În ceea ce privește cota de contribuție la dobândirea bunurilor, recurenta pârâtă a susținut că instanța, în mod greșit, a reținut o cotă de contribuție de 80% a defunctului, fără a analiza probele pe care le-a administrat și că nu a explicat în concret la ce aspecte din probele evocate s-a referit instanța atunci când a reținut că acestea dovedesc o contribuție net superioară a defunctului.
Consideră recurenta pârâtă că situația de fapt nu a fost reținută de instanțe în mod corect și raportat la probe, sens în care a susținut că nu s-au avut în vedere cheltuielile efectuate de defunct cu caracter de cheltuieli proprii și faptul că veniturile suplimentare obținute de defunct din agricultură de care instanța a vorbit în considerentele hotărârii proveneau din exploatarea unor bunuri comune.
De asemenea, a menționat că nu au existat niciun moment neînțelegeri între ea și soțul defunct cu privire la cota de contribuție și a apreciat că orice susținere in legătura cu calitatea bunurilor comune și cota de contribuție nu poate fii făcuta decât de părțile care și-au adus aportul la aceasta dobândire, respectiv de soți și că moștenitorii nu pot face susțineri care să răstoarne această prezumție.
A mai susținut recurenta pârâtă că o cotă de contribuție de 80% pentru soțul defunct este disproporționată chiar în condițiile în care s-ar reține o cotă diferită, față de împrejurarea că instanța de apel a reținut sume foarte mari ce au fost donate fiicelor din bunurile comune, că salariile în primii ani de căsătorie erau egale și au fost perioade în care venitul său era mai mare, fapt consemnat în cărțile de muncă și că averea a fost dobândită în comun pe parcursul a 28 de ani de căsnicie, în condițiile de sprijin material și moral specific căsătoriei, averea comună nepornind de la o investiție exclusiva a defunctului sau măcar superioară.
Pentru aceste argumente, a solicitat modificarea încheierilor, în sensul reținerii unei contribuții egale la dobândirea bunurilor comune.
II. În ceea ce privește bunurile reținute ca fiind proprii ale defunctului, recurenta pârâtă a susținut că instanța de apel nu a motivat de ce a reținut că au regimul juridic de bunuri proprii ale defunctului, imobilele ce au făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare br.5719/21.09.2004, respectiv suprafața deT536 mp teren curți construcții situată în . 654mp teren drum, cămin nefamiliști tip P+l în suprafață de 76 mp și magazie .
Consideră recurenta pârâtă că aceste imobile sunt bunuri comune, întrucât deși au aparținut societății comerciale . SRL, cu asociat unic A. D., prin contractul menționat anterior au ieșit din patrimoniul societății comerciale intrând in patrimoniul soților.
Cu privire la regimul juridic al celor 10 monede de aur, reținute de instanțe ca fiind bunuri proprii ale defunctului, recurenta pârâtă a susținut că este incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 C.pr.civ., întrucât acestea au fost dobândite de defunct la 04.08.1988, in timpul căsătoriei, confiscate și restituite în urma procedurilor judiciare demarate după 1989, iar răspunsul său răspunsul la interogatoriu de la fila 325 a fost interpretat în mod eronat ca o recunoaștere a calității acestor de bunuri proprii ale defunctului, recunoașterea vizând de fapt posesia acestora.
III. In ceea ce privește respingerea cererii de raport a donațiilor, recurenta pârâtă a arătat sunt incidente disp. art.304 pct.8 și 9 C.pr.civ., întrucât este nelegală soluția adoptată de Tribunal sub acest aspect, soluție motivată pe faptul că ar fi fost de
acord cu donațiile.
Recurenta a susținut că acest lucru nu se poate reține, cel puțin, în ceea ce privește suma de 50 000 euro, care a fost transferată din contul defunctului în mod direct în contul fiicei D. C., așa cum rezultă din extrasul de cont și din raportul de expertiza contabilă, în privința căreia nu se poate prezuma acordul soției supraviețuitoare, precum și în ceea ce privește banii donați pentru cumpărarea casei din Aninoasa de către C. A. M. care au fost consemnați într-un înscris autentic în mod unilateral de defunct și pentru care recurenta pârâtă a susținut că nu și-a exprimat acordul.
Totodată, a arătat aceasta că scutirea de raport trebuie să fie consemnată în conținutul actului de donație în mod expres sau prin act întocmit ulterior în forma prevăzută de lege, iar în cazul sumelor de bani, când donația se realizează fără respectarea formei autentice cerute pentru donație, aceste sume sunt supuse raportului, urmând a fi luate în calcul la stabilirea valorii bunurilor ce constituie masa de partaj.
În raport de acest motiv, recurenta pârâtă a solicitat modificarea hotărârilor, în sensul admiterii cererii de raport a donațiilor.
IV. Referitor la încheierea pronunțată de Tribunalul O., recurenta a arătat că aceasta este criticabila din perspectiva disp. art.304 pct.7 și 9 C.pr.civ., și pentru faptul că nu se motivează de ce s-a reținut la masa de partaj suma de 391.000 euro, în condițiile în care la dosar se aflau documente din care rezulta că, în contul defunctului, la deces, se găseau 60.938,73 euro (fila 187-198) și 200.000 lei, acesta fiind cuantumul sumelor existente la a cea dată.
Cu privire la acest aspect, recurenta pârâtă a făcut o prezentare a operațiunilor bancare cu privire la suma de 625.000 euro și a susținut că masa de partaj trebuia să cuprindă bunurile ce existau în patrimoniul defunctului la data decesului, iar prin maniera de constituire a masei de partaj tribunalul a reținut sume care au fost cheltuite in timpul vieții defunctului.
A menționat recurenta pârâtă că, în privința acestor sume, există și contradicție în motivarea Tribunalului, întrucât deși din suma considerată bun comun ( 625.000 euro - exprimați în lei s-au scăzut sumele donate fiicelor de către defunct, au fost ignorate celelalte sumele cheltuite (de exemplu, cu titlu de cheltuieli constând impozit tranzacție suma de 24.566 lei achitați în data de 24.04.2008 sau retragere numerar efectuată de defunct în data 05.08.2008.
V. În ce privește suma de 250:000 euro existentă din contul său, pârâtă reclamantă a susținut că, în mod greșit, a fost stabilit regimul juridic al acesteia, apreciind că sunt incidente pct.8 și 9 ale art.304 C.pr.civ.
Consideră recurenta pârâtă că această sumă de bani, pe care defunctul a virat-o într-un cont la dispoziția sa exclusivă, are valoarea unui dar manual, dat fiind că defunctul nu a fost nici măcar împuternicit a efectua operațiuni asupra acestui cont, de rezultând intenția acestuia de gratificare a soției.
De asemenea, raportat la aprecierea Tribunalului că nu a fost dovedit regimul de dar manual, aceasta a susținut că este inutil a produce dovezi în plus față de împrejurarea că este singura care putea dispune de suma din cont.
A menționat recurenta pârâtă și faptul că nu s-a făcut o cerere de raport a acestei donații din partea reclamantelor pentru această sumă de bani.
Ca ultim motiv de recurs, s-a arătat că există contradicții în raționamentul instanței cu privire la sumele de bani reținute în masa succesorală și în raport de faptul că Tribunalul a respins pasivul succesoral privind cheltuielile de înmormântare, pe considerentul că acestea au fost suportate din bani comuni, dar în același timp nu a diminuat suma reținută la partaj cu contravaloarea cheltuielilor de înmormântare.
Față de motivele invocate, pârâta reclamantă a solicitat modificarea ambelor încheieri de admitere în principiu, sub aspectele arătate și modificarea deciziei, apreciind că se impune ca instanța de recurs să efectueze o nouă lotizare .
În recurs, s-au depus întâmpinări atât de către reclamante, cât și de către pârâtă, solicitându-se respingerea recursului formulat de partea adversă.
Curtea, examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, apreciază că recursurile sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Astfel, în ceea ce privește recursul declarat de reclamante, se reține că este întemeiat motivul conform căruia s-a omis de la masa de partaj suprafața de 2784 m.p. situată în . a fost exclusă în apel de la masa bunurilor succesorale.
Este adevărat că, prin apelul declarat, pârâta A. E. a solicitat scoaterea de la masa de partaj a suprafeței de 2786 m.p. teren curți construcții situată în . că aceasta a fost înstrăinată anterior decesului soțului, însă din succesiunea actelor de vânzare-cumpărare încheiate și din expertiza topo efectuată la prima instanță ( fila 986 dosar Judecătoria Târgoviște) rezultă că terenul ieșit din patrimoniul defunctului anterior decesului, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.6132/2004, este suprafața de 2786 m.p. situată în ..11, P.277, având însă NC1401.
Cele două terenuri au fost dobândite, alături de alte suprafețe, prin contractul de vânzare-cumpărare nr.5719/2004. Așa cum a stabilit expertul în specialitatea topografie, suprafața de 2786 m.p. din NC 1401 a fost inclusă într-o altă suprafață de teren de 6102 m.p., cu NC 3813, care ulterior a fost dezmembrată în două suprafețe de teren: NC 2834 de 4189 m.p. și NC 2835, acesta fiind terenul înstrăinat.
Suprafața de 2784 m.p. a cărei neincludere la masa partajabilă se critică prin prezentul recurs provine, însă, din dezmembrarea unui alt teren de 3980 m.p. cu NC 1404, dobândit prin același contract de vânzare cumpărare, teren care s-a dezmembrat în suprafața cu NC 2837 ( teren înstrăinat) și NC 2838 de 2784 m.p. Acest din urmă teren a fost alipit la NC 2834, rezultând suprafața de 6973 m.p. și, prin urmare, suprafața de 2784 m.p. nu a fost înstrăinată, ci se regăsește în continuare în masa succesorală rămasă de pe urma defunctului, constituind un imobil unic cu suprafața totală de 6973 m.p., cu un nou nr.cadastral –NC 2938, astfel fiind și evaluat de către expertul G. N. prin raportul de expertiză depus la filele 296-309 la Judecătoria Slatina.
De altfel, chiar pârâta care a criticat în apel soluția primei instanțe de includere a acestei suprafețe în masa partajabilă, a menționat prin întâmpinarea depusă în recurs că s-a comis o eroare cu privire la suprafața înstrăinată în timpul vieții defunctului, aceasta fiind în realitate suprafața de 2786 m.p., iar nu cea de 2784 m.p., în privința căreia a recunoscut că a fost omisă de la masa de partaj.
Prin urmare, recursul reclamantelor este întemeiat sub acest aspect, impunându-se modificarea deciziei în sensul includerii acestui imobil în masa partajabilă, în funcție de regimul său juridic de bun propriu sau bun comun și împărțirii efective a acestuia între copartajanți.
Referitor la criticile invocate de reclamante la punctele 2 și 3 din recursul declarat, acestea, fiind în strânsă legătură cu motivele invocate de recurenta pârâtă în privința reținerii la masa partajabilă a sumei de 391.000 euro din cei 650.000 euro încasați ca preț în baza contractului de vânzare-cumpărare din 24.04.2008 și în privința regimului juridic a sumei de 250.000 euro din contul său, urmează a fi analizate împreună cu acestea din urma, cu ocazia cercetării recursului pârâtei.
Motivul invocat la punctul 4 din recursul reclamantelor se apreciază ca fiind neîntemeiat, întrucât instanța de apel, deși nu a dezvoltat în decizia atacată motivele pentru care a reținut suma de 7464 lei cu titlu de pasiv succesoral, a indicat ce anume reprezintă aceasta, defalcând-o pe categorii de cheltuieli (suma de 5044,85 de lei - contravaloare facturi gaze, suma de 839,82 lei-facturi electricitate și 1533 lei - impozite aferente anului 2009) și a precizat înscrisurile din care rezultă efectuarea acestora, din data scadenței respectivelor facturi și din data efectuării plăților, conform înscrisurilor la care s-a făcut trimitere, putându-se deduce că instanța de apel a avut în vedere includerea în pasivul succesoral numai a cheltuielilor făcute de pârâtă cu întreținerea bunurilor succesorale.
Modul în care instanța de apel a apreciat valoarea probatorie a înscrisurilor depuse, a susținerilor părților sau recunoașterilor acestora cu privire la pasivul succesoral făcute în cuprinsul cererilor depuse la dosar sau cu ocazia interogatoriilor administrate sunt aspecte de netemeinicie ce nu pot face obiectul cenzurii în cadrul prezentului recurs, neîncadrându-se în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art.304 pct.1-9 C.pr.civ.
În ceea ce privește critica de la punctul 5 din recursul reclamantelor, potrivit căreia, modificând IAP-ul, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra reținerii la masa de partaj a bunurilor existente în apartamentul din București, Curtea constată că aceste aspecte nu au fost criticate prin apelul declarat de reclamante împotriva IAP-ului și sentinței pronunțate de prima instanță, astfel că acest motiv apare a fi invocat „omisso medio”.
Sub acest aspect, se reține că bunurile anterior menționate nu au fost reținute la masa partajabilă nici de către prima instanță, dar reclamantele nu au formulat motive de apel în această privință, IAP-ul rămânând astfel irevocabil sub aspectul neincluderii respectivelor bunuri la masa partajabilă în cadrul prezentei acțiuni de partaj succesoral.
D. urmare, acest motiv de recurs este inadmisibil.
Tot omisso medio a fost invocat și motivul de la punctul 8 din recursul reclamantelor, întrucât prin apelul declarat acestea nu au criticat numărul acțiunilor reținute la masa partajabilă de către prima instanță, în raport de certificatul de acționar și de adeverința nr.92/22.01.2009.
Referitor la critica reclamantelor de la punctul 6 din cererea de recurs, conform căreia atribuirea bunurilor s-a făcut cu încălcarea disp. art.741 C.civ., nefiind dată în loturile părților aceeași cantitate de bunuri mobile și imobile, Curtea retine că acest articol prevede necesitatea ca, la formarea si compunerea loturilor, să se atribuie fiecărei părti aceeasi cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creante, de aceeasi natură si valoare, în măsura în care acest lucru este posibil ( „ pe cât se poate”) si cu conditia prevăzută la alin.2 de a nu se ajunge la fărâmitarea peste măsură a imobilelor.
În speță, la prima instanță și în apel, reclamantelor li s-au atribuit în lot atât bunuri mobile, cât și imobile, urmărindu-se păstrarea compactă a proprietăților și ținându-se seama și criteriile de atribuire enumerate de art.6739C.pr.civ., cum ar fi, de exemplu, natura bunurilor, criteriul posesiei, mărimea cotei părți, cheltuielile făcute de unul dintre coproprietari cu administrarea anumitor bunuri succesorale.
În aceste condiții, faptul că, între copartajanți, nu a putut fi menținută o relativă egalitate, sub aspectul cantității de bunuri mobile și imobile atribuite, nu înseamnă că au fost încălcate dispozițiile art.741 C.civ., iar în ceea ce privește lotul nr.3 atribuit reclamantei A. D. L. se constată că și acesta cuprinde atât bunuri mobile, cât și imobile, diferența valorică dintre acest lot și celelalte loturi fiind compensată prin sultă, reclamanta nefiind în acest mod prejudiciată.
Referitor la motivul de recurs invocat la punctul 7, se constată că reclamantele nu indică, în concret, ce dispoziții legale au fost încălcate cu ocazia analizării de către instanța de apel a caracterului deghizat al contractului de vânzare-cumpărare nr.7183/03.06.1994 încheiat cu intervenienții M. R. Eusiebiu și M. Steluța și adoptării soluției de excludere de la masa succesorală a terenului înstrăinat intervenienților prin acest contract. Criticile aduse modului în care instanța de apel a apreciat probele propuse de părți în susținerea acestui capăt de cerere și, respectiv, în apărare, inclusiv cele privind modul de evaluare a depozițiilor martorilor constituie un motiv de netemeinicie, iar nu de nelegalitate, neîncadrându-se în cele limitativ enumerate de art.304 pc.1-9 C.pr.civ.
Cât privește motivele de la punctele 9 și 10, Curtea le apreciază ca fiind, de asemenea, de netemeinicie, aspectele legate de modul de atribuire în lotul uneia sau alteia dintre părți a unui anumit bun mobil sau imobil fiind o chestiune de apreciere a judecătorului pe baza probelor administrate și în raport de criteriile orientative prevăzute de art.6739.C.pr.civ., apreciere care nu poate face obiectul cenzurii instanței de recurs.
Sub acest aspect, Curtea reține și faptul că, la art.6739 C.pr.civ. sunt enumerate cu titlu exemplificativ criteriile ce pot fi luate în considerare la atribuirea bunurilor, mărimea cotei-părți fiind printre acestea, dar nu constituie unicul criteriu pentru atribuire, astfel încât împrejurarea că în lotul pârâtei au revenit mai multe monede de aur decât echivalentul cotei sale din aceste bunuri nu reprezintă o încălcare a disp. art.6739 C.pr.civ.
În concluzie, Curtea apreciază că recursul declarat de reclamante este în parte întemeiat, în raport de motivul invocat la punctul 1.
Recursul declarat de recurenta pârâta A. E. este, de asemenea, întemeiat pentru considerentele ce urmează a fi redate în continuare.
Astfel, referitor la modul de stabilire a cotei de contribuție la dobândirea bunurilor comune, se constată că prima instanță a reținut că defunctul a avut un salariu mult mai mare decât soția sa și a realizat și alte venituri substanțiale în afara salariului, argumente în raport de care a apreciat că se impune reținerea unei contribuții diferențiate, de 80% pentru defunct și de 20% pentru pârâtă. Instanța de apel, învestită de pârâtă cu o critică privind modul de stabilire a acestei contribuții diferențiate, s-a limitat a răspunde acesteia cu aceleași argumente invocate și de prima instanță, reținând că „ este evident că defunctul a avut o contribuție superioară” și că această „ contribuție net superioară (…)s-a dovedit cu înscrisurile depuse la dosar și declarațiile martorilor, probe din care rezultă că în afara salariului, net superior apelantei, defunctul mai beneficia și de alte venituri (din agricultură, creșterea animalelor, venituri obținute in considerarea calității sale de specialist în agricultură)”.
Nu au fost analizate, însă, susținerile apelantei pârâtei invocate la primul punct din motivele de apel, în sensul că, în cadrul partajului, cota de contribuție se stabilește în concret raportat la situația de fapt, cu luarea în considerare a faptului că averea a fost dobândită în comun pe parcursul a 28 de ani de căsnicie, în condițiile de sprijin material și moral specific căsătoriei, că bunurile au fost dobândite în împrejurări imobiliare favorabile, dar nu cu veniturile proprii ale soțului defunct, că trebuia determinat dacă veniturile suplimentare obținute de defunct provin din exploatarea unor bunuri proprii sau bunuri comune sau că trebuiau avute în vedere și cheltuielile făcute de defunct în timpul căsătoriei, stabilindu-se dacă acestea au avut caracter personal și dacă au diminuat sau nu contribuția sa la realizarea comunității de bunuri.
Or, instanța de apel nu a răspuns, în concret, acestor critici, iar reiterarea argumentelor invocate de prima instanță în rezolvarea acestor aspecte esențiale privind fondul cauzei nu echivalează cu o motivare efectivă în fapt și în drept.
În acest sens, s-a statuat și în jurisprudența CEDO, argumentându-se că „ noțiunea de proces echitabil presupune că o instanță internă care nu a motivat decât pe scurt hotărârea să fi examinat totuși în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse și nu doar să reia pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare” ( cauza Helle împotriva Finlandei, cauza Albina c. României).
Sub același aspect, Curtea apreciază că este întemeiată și critica recurentei pârâtei de la punctul II din recursul declarat, potrivit căreia nu s-au indicat motivele în raport de care s-a apreciat că imobilele dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare nr.5719/21.09.2004 au fost considerate ca fiind bunuri proprii ale defunctului.
În acest sens, se constată că, la punctul II din motivele de apel, pârâta a susținut faptul că au existat mai multe bunuri imobile, terenuri și construcții, care au fost greșit calificate de prima instanță ca având regimul juridic de bunuri proprii ale soțului defunct, în condițiile în care acestea au fost dobândite în timpul căsătoriei.
Printre aceste bunuri, pârâta a menționat în partea finală a motivului II de apel și terenurile rezultate din dezmembrarea suprafeței de 3980 m.p., dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare nr.5719/2004, precum și suprafețele de 1536 m.p., teren curți construcții și 654 m.p. drum, împreună cu construcțiile cămin nefamiliști tip P1 și magazie tip P, dobândite prin același contract de vânzare-cumpărare nr.5719/2004.
Dacă în privința celorlalte bunuri enumerate la acest punct din motivarea apelului, Tribunalul a expus argumentele pe baza cărora a apreciat că se impune calificarea acestora ca fiind bunuri comune sau proprii ale soțului defunct, în ceea ce privește imobilele dobândite prin contractul nr.5719/21.09.2004 instanța de apel nu a răspuns în nici un fel criticilor apelantei pârâte, nestabilind dacă este corectă calificarea dată acestora de prima instanță, aceea de bunuri proprii, în raport de data dobândirii lor, de prezumția de comunitate instituită de art.30 alin.3 C.Familiei, de categoria bunurilor proprii enumerate de art.31 lit.a-f C.Familiei și de modalitatea de dovedire a acestora.
În ceea ce privește cele 10 monede de aur, atât prima instanță, cât și instanța de apel au motivat că acestea au regimul juridic de bunuri proprii ale soțului defunct, întrucât au fost confiscate de la defunct și restituite numai acestuia prin decizia civilă nr.239/21.02.2005 a Curții de Apel Ploiești, Tribunalul reținând și faptul că „ atâta vreme cât apelanta pârâtă nu a dovedit proveniența monedelor, data dobândirii acestora anterior preluării, nu se poate stabili dacă acestea au avut regim de bunuri comune, pentru ca dup restituire să-și păstreze natura ( nefiind dovedit dacă, inițial, bunurile au fost dobândite în timpul căsătoriei)”.
Argumentându-și astfel soluția adoptată, instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale referitoare la sarcina probei, cu referire la modalitatea de dovedire a comunității de bunuri.
Cu privire la acest aspect, Curtea reține că, din chiar hotărârea judecătorească prin care monedele au fost restituite defunctului ( decizia nr.239/21.02.2005 a Curții de Apel Ploiești – filele 445-448 dosar fond), precum și din celelalte înscrisuri de la dosar (inventarul nr.1229/1988 –filele 958-959 dosar fond ) rezultă că cele 10 monede de aur au fost găsite de defunct în anul 1988, fiind dobândite deci în timpul căsătoriei cu pârâta.
În aceste condiții, operează prezumția de comunitate în ceea ce privește bunurile dobândite în timpul căsătoriei, potrivit art.30 alin.3 rap. la art.30 alin.1 C.Familiei, iar în conformitate cu art.1202 alin.1 C.civ, prezumția legală dispensă de orice dovadă pe acela în favoarea căruia este făcută, astfel încât instanța de apel trebuia să constate că revenea reclamantelor sarcina de a demonstra că aceste monede de aur sunt bunuri proprii, răsturnând prezumția de comunitate.
Or, instanța de apel, împărtășind punctul de vedere al primei instanței cu privire la regimul juridic al acestor bunuri, nu a indicat în considerentele deciziei în categoria cărora dintre bunurile proprii prevăzute de art.31 lit.a-f C.Familiei s-ar încadra cele 10 monede de aur și nici mijloacele de probă prin care reclamantele ar fi răsturnat prezumția comunității ce operează în privința acestor bunuri.
Întemeiat este și punctul III din recursul declarat de pârâta reclamantă, instanțele de fond făcând o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale referitoare la raportul donațiilor.
Astfel, se constată că instanța de apel a respins criticile apelantei pârâte legate de modul de soluționare la prima instanță a acestui petit din cererea reconvențională, argumentând că soția supraviețuitoare a fost de acord cu donațiile făcute de defunct fiicelor sale, chiar mai mult a avut și calitatea de donator, că relativ la donația făcută de apelantă devine incident principiul irevocabilității donațiilor prev. de art.801 C.civil 1864 și că acordul exprimat la încheierea actului de donație de către autor presupune implicit și renunțarea la beneficiul de a solicita raportul donației.
Instanța de apel nu a avut, însă, în vedere că, în condițiile în care sumele donate au fost bunuri comune, iar pârâta a fost și ea donator, are caracter irevocabil numai partea din donație făcută de pârâtă, dar nu și cea a soțului defunct, în acest caz operând raportul potrivit art.3 din Legea nr.319/1944, în funcție de cota de contribuție a acestuia la dobândirea bunurilor comune.
Totodată, se reține că, potrivit art.846 C.civ.1864, scutirea de raport trebuie să fie prevăzută expres, iar o eventuală intenție de scutire de raport poate rezulta fie din faptul deghizării donației, sub forma unei vânzări, fie din faptul efectuării donației prin persoane interpuse, conform art.754 și 756 C.civ. Însă, în acest din urmă caz, scutirea operează numai dacă donația a fost făcută fiului/fiicei persoanei care are calitatea de moștenitor la momentul deschiderii succesiunii sau soțului unui descendent succesibil, iar „ dacă darurile sau legatele s-au făcut la doi soți împreună, din care numai unul este descendent cu drept de succesiune, partea dăruită acestuia din urmă este supusă raportului” ( art.756 alin.2 C.civ.1864).
D. urmare, în raport de aceste dispoziții legale, instanțele de fond trebuiau să stabilească sumele care au fost donate de soți în timpul căsătoriei fiicelor defunctului, pe baza sumelor recunoscute la interogatoriu și a celor rezultând din înscrisurile depuse și din celelalte probe administrate. În continuare, revenea instanțelor sarcina de a analiza dacă aceste donații au fost făcute fiicelor sau împreună acestora și soților lor, în funcție de aceasta putându-se stabili dacă și în ce proporție operează o scutire de raport, potrivit art.756 C.civ. Ceea ce se raportează este, în cele din urmă, partea donată de soțul defunct, în raport de cota sa de contribuție la dobândirea bunurilor comune și pentru care nu s-a prevăzut expres sau pentru care nu operează o scutire de raport, conform art.756 C.civ., neexistând nicio interdicție legală sau alt impediment legal pentru a se raporta aceste sume.
Cât privește motivul de recurs de la punctul IV referitor la reținerea sumei de 391.000 euro la masa partajabilă, se constată că argumentul în baza căruia instanța de apel a reținut această sumă ca bun comun a fost acela că, din suma de 625.000 euro intrată în patrimoniul comun ca preț al terenului înstrăinat prin contractul de vânzare-cumpărare nr.1765/24.04.2008, se impune doar scăderea donațiilor făcute de autor și recunoscute de reclamante, respectiv 180.000 euro, 50.000 euro și 4.000 euro.
Însă, ceea ce intră în cuprinsul activului succesoral sunt numai drepturile patrimoniale existente la data deschiderii moștenirii, astfel încât trebuiau avute în vedere și scăzute și celelalte sume cheltuite din prețul încasat la vânzarea bunurilor comune.
Sub acest aspect, Curtea constată că, la data de 24.04.2008, în baza contractelor de vânzare-cumpărare nr.1765/24.04.2008 și nr.1768/24.04.2008 ( filele 141-144 dosar fond), soții au încasat ca preț suma totală de 650.000 euro și apreciază că, pentru a se stabili cât din această sumă trebuie reținută la masa succesorală, se impuneau a fi scăzute, pe lângă donațiile efectuate fiicelor, și cheltuielile aferente tranzacției efectuate, cum ar fi comision bancar sau impozitul aferent, precum și celelalte retrageri operate în cont din sumele rămase anterior decesului autorului, astfel cum au fost evidențiate de operațiunile bancare și de expertiza contabilă efectuată în cauză. Numai diferența rămasă din această sumă la decesul autorului se impunea a fi adusă la masa partajabilă, întrucât în caz contrar ar fi incluse în activul succesoral drepturi de creanță care ieșiseră din patrimoniul defunctului anterior deschiderii succesiunii.
În legătură cu suma de 250.000 euro care a fost depusă în contul recurentei pârâte, Curtea apreciază că este neîntemeiată critica acesteia de la punctul VI din recurs, în sensul că se impune calificarea respectivei sume ca având regimul juridic al darului manual, sub acest aspect Tribunalul făcând o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie.
Cu privire la regimul juridic al celor 250.000 euro, se constată că aceștia fac parte din suma totală de 650.000 euro încasată în baza contractelor de vânzare-cumpărare din data de 24.04.2008 și care este un bun comun, astfel că, în niciun caz, nu s-ar putea reține că suma de 250.000 euro are valoarea unui dar manual dat de defunct soției sale, din moment ce nu era titularul exclusiv al dreptului de proprietate asupra acestei sume. Chiar dacă s-ar reține că un eventual dar manual ar putea fi realizat pentru partea de contribuție a soțului defunct din sumele de bani obținute în timpul căsătoriei, în speță, nu reiese fără echivoc intenția autorului de a o gratifica pe pârâtă.
Pe de altă parte, convenția prin care soții ar hotărî în timpul căsătoriei schimbarea regimului juridic al unui bun, din comun în bun propriu, ar fi lovită de nulitate conform art. 30 alin.2 C.Familiei, iar împărțirea sumei obținute din vânzarea unor bunuri comune în conturile bancare deținute de fiecare dintre cei doi soți are mai degrabă semnificația juridică a unei înțelegeri între aceștia cu privire la cheltuirea sumelor comune, iar nu a unui act de gratificare a pârâtei cu suma de 250.000 euro.
De altfel, pârâta reclamantă nu a solicitat, pe calea unei cereri reconvenționale, excluderea sumei de 250.000 euro din masa partajabilă și constatarea calității acesteia de bun propriu, astfel încât criticile sale din apel vizând calificarea sumei respective ca dar manual și, în consecință, ca bun propriu au valoarea unei cereri noi în apel, inadmisibilă potrivit art.294 alin.1 C.pr.civ.
Prin urmare, inclusiv din punct de vedere procedural, este corectă soluția Tribunalului de respingere a acestei critici formulate de pârâtă în apel.
Referitor la critica recurentei pârâte vizând pasivul succesoral, se constată că instanța de apel a înlăturat din acest pasiv cheltuielile de înmormântare reținute la prima instanță, motivând că acestea „ au fost suportate din banii munciți de defunct”.
Sub acest aspect, motivarea instanței de apel este, într-adevăr, contradictorie, întrucât pe de o parte, aceste cheltuieli au fost excluse în totalitate din pasivul succesoral, dar pe de altă parte s-a reținut că ele au fost suportate din „ banii munciți de defunct”, care sunt tot sume comune, ceea ce presupune inclusiv o contribuție din partea pârâtei la suportarea acestora, în raport de cota sa de contribuție la dobândirea bunurilor comune.
Prin urmare, și această critică este întemeiată din perspectiva art.304 pct.7 C.pr.civ.
În concluzie, în raport de aspectele prezentate, Curtea apreciază că sunt incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.9 C.pr.civ., întrucât soluționând anumite aspecte legate de fondul cauzei instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie, precum și de disp. art.304 pct.7 C.pr.civ., dat fiind că instanța de apel nu a răspuns complet tuturor motivelor de apel și nu a motivat înlăturarea anumitor critici din apel într-o manieră care să permită exercitarea controlului judiciar, în raport de criticile formulate în recurs, ceea ce atrage casarea deciziei potrivit art.312 alin.5 C.pr.civ.
Cum, potrivit art.312 alin.3 teza finală C.pr.civ. „ dacă sunt găsite întemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instanța de recurs va casa în întregime hotărârea atacată pentru a se asigura o judecată unitară”, Curtea urmează ca, admițând apelurile ca fondate, să dispună casarea în totalitate a deciziei atacate.
În rejudecare, Tribunalul se va pronunța motivat asupra criticilor formulate prin apelurile declarate, cu soluționarea cărora a rămas învestită după dezlegările date anumitor probleme de drept prin prezentul recurs, va stabili regimul juridic al imobilelor dobândite prin contractul de vânzare-cumpărare nr.5719/21.09.2004, va determina cuantumul sumelor ce se impun a fi raportate din donațiile făcute fiicelor, în soluționarea cererii pârâtei reclamante de raport al donațiilor, va determina cuantumul sumei ce se impune a fi reținută la masa partajabilă și rămase la deschiderea moștenirii din prețul de 650.000 euro încasat în baza contractelor de vânzare-cumpărare din 24.04.2008 și, în raport de acestea și de probele administrate, va stabili masa partajabilă și va proceda la împărțirea și lotizarea bunurilor succesorale, cu luarea în considerare a disp.art.315 alin.1 și 3 C.pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamantele D. (A.) D. C. B., A. D. D. L., C. (A.) A. A.-M. și de pârâta A. E. împotriva deciziei civile nr. 27/03.02.2014, pronunțată de Tribunalul O. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații intervenienți M. E. R., M. Steluța, având ca obiect partaj judiciar.
Casează decizia atacată și trimite cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul O..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Aprilie 2014.
Președinte, L. M. L. | Judecător, N. D. | Judecător, Florența C. C. |
Grefier, A. P. |
Red.jud.Fl.C.C.
Tehn.MC/3 ex.
Data red.16.05.2014
j.a. M.I.S.
I.M.
j.f. R.D.C.
| ← Validare poprire. Decizia nr. 335/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 3053/2014. Curtea de Apel... → |
|---|
