Obligaţia de a întocmi documentaţia cadastrală. Obligaţiile deţinătorilor de loturi la împărţirea unei mase succesorale.
| Comentarii |
|
Împărţirea unei mase succesorale pe cale judiciară, crează obligaţii pentru deţinătorii loturilor, cum ar fi de predare a bunurilor, de respectare a componenţei loturilor, cu alte cuvinte, de respectare a hotărârii judecătoreşti.
Prin urmare, nu putem vorbi de respectarea hotărârii de partaj din moment ce pârâta de faţă, apare erga omnes proprietara terenului reclamantei, prin înscrierea întregii suprafeţe de teren în Cartea Funciară, inclusiv a celei care, de drept, este proprietatea reclamantei, aşadar, cel puţin sub acest aspect, instanţele nu au analizat dacă subzistă obligaţia de a face.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg-Jiu sub nr. 17679/318/2012, reclamanta M.M. a chemat în judecată pârâta M.A., solicitând obligarea acesteia de a întocmi documentaţia cadastrală a terenului în suprafaţă de 1294 mp, în conformitate cu sentinţa nr. 16/2005 şi depunerea documentaţiei la OCPI iar în caz de refuz să fie autorizată reclamanta să întocmească documentaţia cadastrală, pe cheltuiala pârâtei; cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
în motivare, s-a arătat că pârâta M.A. a intabulat dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 1484 m.p. în cartea funciară nr. 40768, cu nr. Cadastral 5158/2 dobândită în baza sentinţei civile 13680/19.12.2001 şi dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 1238 m.p. în Cartea Funciară nr. 41612 având număr cadastral 5158/1, intabulări efectuate concomitent la data de 05.03.2004.
Reclamanta a precizat că situaţia de fapt a fost modificată prin sentinţa nr. 16/25.01.2005 pronunţată în dosarul nr. 689/civ/2004, având ca obiect partaj succesoral, în sensul că prin sentinţa 16/2005, i s-a atribuit în lotul său, terenul în suprafaţă de 1228 m.p., iar pârâtei un teren în suprafaţă de 1494 m.p.
Reclamanta a susţinut că la data de 08.06.2010 sentinţa 16/2005 a fost pusă în executare de BEJ Trancă Nicuşor, întocmindu-se proces verbal şi stabilindu-se limitele de hotar prin ţăruşi de lemn. Totodată, s-a arătat că prin procesul verbal din 08.02.2010 întocmit de BEJ Gagiu Nicolae cu ocazia punerii în executare a unei alte sentinţe (respectiv 6136/2009) se consemnează că M.A., prin procurator M.I., este de acord şi solicită punerea în executare a hotărârii pentru suprafaţa de 1494 m.p, însuşindu-şi practic suprafaţa, făcându-se menţiunea pe procesul verbal „ prezentul proces verbal este titlu de proprietate şi va fi înscris la OCPI Gorj”.
Reclamanta a menţionat că, limitele de proprietate cu privire la imobilele având numere cadastrale 5158/1 şi 5158/2, s-au modificat în conformitate cu dispozitivul sentinţei nr. 16/2005, dar şi cu dispozitivul sentinţei 6136/2008. în acest sens a fost întocmită o documentaţie cadastrală, în conformitate cu dispoziţiile art.20 alin3, art. 33 alin 4 şi art. 34 alin 3 şi 4 din Legea nr. 7/1996, modificată şi completată, iar M.N.D. a răspuns punctual la referatul de completare nr. 4901/17.08.2010, indicându-se temeiul de drept şi argumentând fiecare punct în baza căruia s-a efectuat lucrarea cadastrală.
Reclamanta a menţionat că a recurs la această acţiune pentru obligarea pârâtei de a întocmi documentaţie cadastrală întrucât nu mai sunt întrunite condiţiile de existenţă a dreptului înscris, încetând efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea. Din cauza refuzului pârâtei de a întocmi documentaţia cadastrală reclamanta este în imposibilitate de a intabula dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 1228 mp ce i-a fost atribuit în lot conform sentinţei 16/2005, deşi a fost pusă în posesie.
Reclamanta şi-a precizat acţiunea, în sensul că a indicat suprafaţa de 1228 mp, în acţiunea iniţială fiind indicaţi 1294 mp şi a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâţi a OCPI Gorj şi Biroul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj. în precizarea formulată s-a menţionat că reclamanta este proprietara terenului de 1228 mp insă intabularea acestei suprafeţe a fost blocată de OCPI Goij şi pârâta M.A., aceasta din urmă refuzând să solicite modificarea cărţii funciare în sensul de a se reduce din suprafaţa înscrisă cei 1228 mp ce aparţin reclamantei. S-a solicitat obligarea pârâţilor la plata daunelor cominatorii de 50 lei pe zi până la executarea obligaţiei.
în drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile 885 şi următoarele Noul Cod procedură civilă, art.1528 Noul Cod procedură civilă, coroborate cu dispoziţiile Legii 7/1996 republicată., art. 5803 Cod procedură civilă.
Pârâta prin procurator a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca fiind netemeinică şi nelegală, arătând că sunt încălcate prevederile Legii 7/1996 republicată, art.34. Prin întâmpinare, pârâta a invocat şi excepţia autorităţii de lucru judecat raportat la sentinţa civilă nr.9110/19.06.2012, iar instanţa a respins această excepţie cu motivarea expusă în încheierea de şedinţă din data de 24.01.2013.
Prin sentinţa civilă nr. 2303 din data de 14.03.2013 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. 17679/318/2012 a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a OCPI Goij şi a Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Goij şi fost respinsă acţiunea formulată în contradictoriu cu acestea ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă acţiunea precizată ulterior formulată de reclamanta M.M. în contradictoriu cu pârâta M.A.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 13680/19.12.2001 pronunţată în dosarul nr. 2055/2001al Judecătoriei Tg Jiu, irevocabilă prin decizia civilă nr. 102/2003 a Curţii de Apel Crai ova a fost admisă acţiunea în revendicare formulată de M.A., fiind obligaţi pârâţii Statul Român, Consiliul Local Tg Jiu şi C.M. să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamantei M.A. suprafaţa de 4810 mp situat în str. 14 Octombrie Şi imobilul casa de locuit situat pe acesta.
Instanţa a constatat că în dosarul nr. 689/civ/2004, cu obiect partaj succesoral reclamanta M.M. în contradictoriu cu pârâta M.A. a solicitat ieşirea din indiviziune cu privire la această suprafaţa de 4810 mp, situată în str. 14 Octombrie şi a imobilului casa de locuit situat pe aceasta. în respectivul dosar s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 16/25.01.2005 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1684/22.04.2006 şi s-a atribuit în lotul reclamantei M.M. un teren de 1228 mp iar în lotul pârâtei s-a atribuit un teren de 1494 mp, constatându-se că Măruţa Aurelia a înstrăinat 2021 mp unui terţ. în raportul de expertiză întocmit cu acea ocazia s-a constatat că suprafaţa reală, găsită la măsurare a terenului, este de 4743 mp.
în considerentele deciziei 8440/13.12.2007 a ICCJ, s-a reţinut că imobilele ce au făcut obiectul sentinţei civile 13680/2001 le-a reprezentat casa şi terenul de 4743 mp şi totodată că suprafaţa de 4743 mp a făcut obiectul sentinţei civile nr. 16/2005 prin care părţile s-au partajat irevocabil. Prin aceiaşi decizie s-a reţinut că terenul menţionat în sentinţa civilă nr. 16/2005 este format din 1228 mp+1494mp+2021 mp=4743 mp.
în temeiul sentinţei civile 13680/19.12.2001, la data de 05.03.2004, M.A. a intabulat dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1484 mp în cartea funciară având numărul 40768 şi număr cadastral 5158/2 Şi a intabulat dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1238 mp în cartea funciară având numărul 41612 şi număr cadastral 5158/1.
Prin încheierea nr. 18140 din 26.05.2010 a OCPI GORJ a fost admisă cererea formulată de M.M. cu privire la imobilul cadastral nr. 5158/2 înscris în cartea funciară 40768 având proprietari M.A. în cota de 1/1 şi s-a notat spre informare sentinţa civilă nr. 16/25.01.2005 pronunţată de Tribunalul GORJ, sub C/2 din cartea funciară 40768 UAT Tg Jiu.
Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor OCPI Gorj Şi Biroul de Cadastru Şi Publicitate Imobiliară Tg Jiu, instanţa a constatat că nu există identitate intre celor două pârâte şi persoana obligată în raportul de drept substanţial. Astfel intre cele două instituţii pârâte şi titularii drepturilor înscrise în cartea funciară ori ce formulează cereri în legătură cu drepturile înscrise în cartea funciară nu se nasc raporturi juridice cu caracter civil în legătură cu imobilele evidenţiate în cuprinsul cărţii funciare. în cauza de faţă obiectul acţiunii este obligarea pârâtelor la întocmirea documentaţiei cadastrale insă OCPI Gorj şi Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Tg Jiu au atribuţii expres prevăzute de lege şi nu intervin în vederea realizării unor drepturi proprii, opozabile celor înscrişi în cartea funciară. Constatând că obligarea efectuării documentaţiei cadastrale revine persoanelor ce solicită înscrierea anumitor drepturi în cartea funciară ci nu celor două instituţii pârâte, ce au atribuţii în verificarea şi recepţionarea documentaţiei cadastrale, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor OCPI Goij şi Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Tg Jiu şi a respins acţiunea formulată împotriva acestora ca fiind introdusă împotriva unor persoane ce nu au calitate procesuală pasivă.
Instanţa a constatat că operaţiunea tehnică a întocmirii documentaţiei cadastrale este expres reglementată în dispoziţiile art. 18, 19 din Ordinul nr. 415/2009 al Directorului ANCPI cu privire la conţinutul documentaţiilor de rectificare limite şi suprafaţa.
Potrivit art. 8 alin 1 din regulamentul 634 privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale depunerea documentaţiei la oficiile teritoriale/birourile teritoriale se face de către proprietar sau de persoana autorizata în numele proprietarului. Aşadar instanţa a constatat că numai titularul dreptului de proprietate poate întocmi şi depune documentaţia cadastrală în vederea intabulării dreptului de proprietate.
Din analiza înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, instanţa a apreciat că scopul final al demersurilor reclamantei este intabularea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei cu privire la suprafaţa de teren de 1228 mp reţinută în sentinţa 16/2005, această suprafaţă fiind inclusă şi în sentinţa 13680/2001 în favoarea pârâtei.
Astfel, fiecare din cele două persoane deţin titluri diferite în temeiul cărora şi-au întemeiat cererile făcute către OCPI Gorj: pârâta M.A., în temeiul sentinţei civile
13680/19.12.2001, a intabulat dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1484 mp în cartea funciară iar reclamanta M.M., a notat spre informare în cartea funciară sentinţa civilă nr. 16/2005. Aşadar, pârâta M.A. îşi susţine dreptul de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară cu sentinţa civilă nr. 13680/19.12.2001 având ca obiect revendicare, iar reclamanta a arătat că o parte din suprafaţa înscrisă de pârâta în cartea funciară, respectiv 1228 mp i-a fost atribuită prin sentinţa de partaj nr. 16/2005 .
în condiţiile în care nu există un acord de voinţă privind transmiterea dreptului de proprietate intre proprietarul tabular deja înscris în cartea funciară şi cealaltă parte, mai mult fiecare parte prezintă un titlu diferit asupra aceluiaşi imobil, reclamanta o sentinţă de partaj succesoral, iar pârâta o sentinţă pronunţată în revendicare, instanţa a constatat că intre părţi nu există un raport juridic obligaţional în temeiul căruia pârâta să fie obligată la întocmirea documentaţiei cadastrale.
Executarea silită a obligaţiei de a face implică existenţa unui raport juridic obligaţional, intre creditor şi debitor, or în cauza dedusă judecăţii reclamanta nu a făcut dovada existenţei acestui raport. Sentinţa civila nr. 16/2005 invocată de reclamantă în susţinerea acţiunii de faţă atribuie fiecăreia din părţi o anumită suprafaţa de teren, insă acţiunea respectivă are un caracter declarativ de drepturi şi nu conduce la apariţia unor obligaţii reciproce intre părţi, de natura celei solicitate prin acţiunea de faţă, astfel că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 1527 şi 1528 din Noul Cod Civil.
S-a reţinut că nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 885 Noul cod civil deoarece art. 56 din Legea nr. 71/2011 privind punerea în aplicare a Codului civil, prevede că dispoziţiile art. 885 alin 1 din Codul civil se aplică numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru fiecare unitate administrativ teritorială şi deschiderea cărţilor funciare pentru imobilele respective, în conformitate cu dispoziţiile Legii 7/1996. Până la acel moment, înscrierea în cartea funciară se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi.
Având în vedere caracterul accesoriu al cererii privind daunele cominatorii a cărei soluţie depinde de cererea principală ce a fost respinsă ca neîntemeiată, instanţa a respins şi cererea privind daunele cominatorii.
împotriva sentinţei a declarat apel apelanta reclamantă M.M., criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.
Apelanta a susţinut că motivarea sentinţei pe faptul că nu există raporturi juridice obligaţionale între creditor şi debitor, este nelegală deoarece temeiul juridic al acestei obligaţii este prevăzut de dispoziţiile art. 879, 893 şi 907 din Noul Cod civil, potrivit cărora, când debitorul este de rea-credinţă instanţa poate să dispună obligarea acestuia la depunerea documentaţiei în scopul modificării înscrierilor în cartea funciară.
în consecinţă a solicitat admiterea apelului şi modificarea sentinţei în sensul obligării pârâtei de a întocmi documentaţia cadastrală pentru terenul de 1228 mp dobândit de reclamantă în baza sentinţei civile nr. 16/2005, iar în caz de refuz să fie autorizată reclamanta să efectueze această operaţiune pe cheltuiala pârâtei.
A susţinut că în mod greşit s-a respins cererea privind obligarea la daune cominatorii deoarece, fără o măsură de constrângere, pârâta nu îşi va îndeplini obligaţia.
Intimata M.A. prin procurator M.I. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Tribunalul Gorj prin decizia civilă nr.416 de la 25.09.2013 a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă M.M. , împotriva sentinţei civile nr. 2303 din data de 14.03.2013 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. 17679/318/2012, în contradictoriu
cu intimata-pârâtă M.A.
Pentru a se pronunţa astfel tribunalul a reţinut că apelanta a susţinut că sentinţa instanţei de fond este motivată pe dispoziţii legale care nu sunt incidente cauzei de faţă şi că cererea reclamantei trebuia examinată în raport de dispoziţiile art. 879, 893 şi 907 din Noul Cod civil.
Critica este nefondată deoarece dispoziţiile art. 879 Cod procedură civilă prevăd posibilitatea instanţei de a cenzura refuzul titularului unui drept asupra imobilului înscris în cartea funciară de a face modificări prin alipiri sau dezlipiri ori în cazul de faţă nu este vorba de o conduită abuzivă a pârâtei. Instanţa de fond a reţinut corect că aceasta nu poate fi obligată să înscrie în cartea funciară imobilul dobândit de reclamantă prin sentinţa civilă nr. 16/2005, respectiv terenul de 1228 mp, deoarece reclamanta a intabulat dreptul său de proprietate asupra întregii suprafeţe de teren pe care a dobândit-o prin sentinţa civilă nr. 13680/19.12.2001 şi din care face parte şi terenul pârâtei.
Nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 893 din Noul Cod civil deoarece acestea se referă la situaţia înscrierii în cartea funciară a unui drept real imobiliar împotriva antecesorului tabular în sensul că dreptul real imobiliar trebuie să fi fost dobândit de la proprietarul dreptului tabular înscris în cartea funciară, ceea ce nu este cazul în speţă deoarece apelanta nu a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului de 1228 mp de la pârâtă.
Referitor la aplicarea dispoziţiilor art. 907 Noul cod civil, susţinerea apelantei este de asemenea nefondată deoarece aceste dispoziţii se referă la rectificarea înscrierilor de carte funciară în situaţia în care înscrierea nu corespunde cu situaţia juridică reală. Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie autentică s-au dintr-o hotărâre judecătorească prin care s-a admis acţiunea având ca obiect anularea, rezoluţiunea, reducţiunea sau desfiinţarea actului juridic ce a stat la baza înscrierii inexacte.
în speţă, problema în discuţie este aceea că atât reclamanta cât şi pârâta deţin titluri de proprietate asupra suprafeţei de 1228 mp teren respectiv, reclamanta deţine sentinţa civilă nr. 13680/2001 a Judecătoriei Tg-Jiu, iar pârâta sentinţa civilă nr. 16/2005 pronunţată de aceeaşi instanţă. în această situaţie părţile trebuie să stabilească, în cadrul unei proceduri contencioase, care dintre cele două titluri este preferabil, cu privire la suprafaţa de teren, în lipsa acestei clarificări reclamanta neputând efectua înscrierea dreptului său în cartea funciară şi nici nu poate solicita instanţei să oblige pârâta să efectueze această operaţiune deoarece nu există un raport juridic obligaţional între cele două părţi pentru ca reclamanta să poată ceară îndeplinirea obligaţiei de către pârâtă. Mai mult, pârâta a înscris în cartea funciară dreptul său de proprietate cu privire la întreaga suprafaţă de teren pe care a dobândit-o prin hotărâre judecătorească şi în care este inclus şi terenul reclamantei.
în consecinţă pentru considerentele arătate tribunalul a constatat criticile formulate prin motivele de apel ca nefondate şi în baza art. 296 Cod procedură civilă a respins ca nefondat apelul.
împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta M.M. solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi modificarea acesteia în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată, având ca obiect obligaţia de a face.
în motivarea recursului a arătat că Judecătoria Tg.Jiu a fost sesizată cu acţiune şi completare a acţiunii având ca obiect-obligaţia de a face-întrucât prin sentinţa civilă nr. 16/2005 rămasă definitivă şi irevocabilă şi pusă în executare prin intermediul executorului judecătoresc, i s-a cuvenit în lot în urma soluţionării partajului suprafaţa de 1228 mp.
Arată că anterior acestui partaj M.A. a intabulat dreptul său de proprietate pentru suprafaţa de 1484 mp în Cartea funciară 40768 cu numărul cadastral 5182/2 dobândită în baza sentinţei civile nr. 13680/2011, iar dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 1238 mp a înscris-o în Cartea funciară nr.41612 cu numărul cadastral 5158/1 intabulări efectuate concomitent la 5 martie 2004.
Modificându-se această stare de fapt după înregistrarea în Cartea funciară a suprafeţelor arătate mai sus prin sentinţa civilă nr. 16/2005 pronunţată în dosarul nr.689/2004 având ca obiect partaj succesoral, i-a revenit suprafaţa de 1228 mp, iar pârâtei 1494 mp şi până în prezent cu toate demersurile făcute în mod legal nu a fost înscrisă în Cartea funciară având documentaţia cadastrală întocmită în mod corespunzător, iar în permanenţă s-a izbit de refuzul OCPI Goij şi al lui M.A. care a refuzat permanent să consimtă la modificarea Cărţii funciare.
Mai arată că în nicio împrejurare, în acţiune sau completarea acţiunii nu a solicitat să fie întocmită documentaţia de OCPI Goij, sau de Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Tg.Jiu şi numai de M.A., cea care a refuzat să-şi dea consimţământul pentru modificarea Cărţii funciare a acesteia în momentul în care a întocmit documentaţia cadastrală pentru a fi înscrisă în Cartea funciară după pronunţarea sentinţei civile nr. 16/2005.
Precizează că OCPI şi Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară TgJiu au fost chemaţi în judecată numai pentru opozabilitate.
Consideră că întreaga acţiune are ca scop final intabularea dreptului său de proprietate pentru suprafaţa de 1228 mp, neputând de la data dobândirii dreptului de proprietate să valorifice această suprafaţă de teren în vreun mod.
în multiplele acţiuni cu care a sesizat instanţa de judecată privind litigiul dintre proprietarul tabular M.A. şi recurentă, astfel că faţă de noile prevederi ale Codului civil şi ale Legii nr.7/1996 republicată se impune ca aceasta să fie obligată să întocmească documentaţia privind intabularea suprafeţei de 1228 mp în vederea înscrierii în Cartea funciară, iar în caz contrar să fie autorizată să întocmească documentaţia pe cheltuiala pârâtei.
Fiind încălcate dispoziţiile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă şi ale Legii nr.7/1996 se regăsesc motivele descrise de codul de procedură civilă în art.9, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei pronunţată în apel şi sentinţa civilă şi admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
Legal citată intimata-pârâtă M.A. a depus întâmpinare, la data de 07.11.2013, prin procurator M.I. solicitând respingerea recursului.
Vizând dispoziţiile art. 304, pct.9 Cod procedură civilă recurenta nu a concretizat ce temei legal lipseşte din decizia recurată şi textele legale care ar fi fost încălcate la analiza respingerii apelului ca nefondat.
La respingerea apelului instanţa în mod legal a invocat în decizia recurată printre altele la pag.4 a acesteia precum: „reexaminând actele şi lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate tribunalul constată că apelul este nefondat”.
în decizia recurată la pag.5, paragraf 1 dintre altele tribunalul a mai invocat în mod concret motivele respingerii apelului formulat de apelanta recurentă M.M..
în fapt, situaţia reală actuală a sentinţei civile nr. 16/2005, filele 7-10, invocată la formularea recursului se prezintă astfel: această sentinţă este definitivată cu formulă executorie în interiorul a două cicluri procesuale existente pe rol în paralel, unul în interiorul altuia însă cu nuanţe diferite, reclamanta urmărind acelaşi imobil ce face obiectul sentinţei civile nr. 16/2005 şi acelaşi scop final.
Anterior, părţile s-au mai judecat ca urmare a unei acţiuni în revendicare depusă la data de 24.02.2000, fila 48, fiind parte reclamantă prin N.V. (tatăl acesteia).
Imobilul revendicat de părţi şi alţii a revenit lui M.A. în cotă de 1/1 prin pronunţarea sentinţei civile nr. 13680/19.12.2001, filele 100-103 a Judecătoriei TgJiu, irevocabilă prin decizia nr. 102/21.01.2003, anexată, a Curţii de Apel Craiova.
Ulterior legalizării sentinţei civile nr.13680/2001, N.V. a depus la Tribunalul Goij la data de 28.01.2003 o altă acţiune, filele 56-57, în aceasta fiind inclus şi imobilul ce face obiectul sentinţei civile nr.13680/2001, M.A. fiind doar intervenientă.
Prin sentinţa civilă nr.292/22.10.2003, filele 58-61, Tribunalul Goij respinge lui N.V. dreptul la moştenire solicitat din imobilul ce face obiectul sentinţei civile nr.13680/2001 invocată anterior.
Apelul declarat împotriva sentinţei civile nr.292/2003 este respins privind dreptul la moştenire solicitat din imobilul ce face obiectul sentinţei civile nr.13680/2001 prin pronunţarea deciziei nr. 1847/18.06.2004 a Curţii de Apel Craiova, filele 62-64.
în interiorul acestui ciclu procesual, recurenta M.M. depune o cerere de chemare în judecată a pârâtei M.A., fila 65, în luna martie 2004 invocând partaj succesoral asupra imobilului ce face obiectul sentinţei civile nr.13680/2001, iar Tribunalul Goij îi atribuie recurentei M.M. prin sentinţa civilă nr. 16/2005 un imobil în suprafaţă de 1228 m.p. din imobilul revenit urmare a acţiunii în revendicare lui M.A. prin pronunţarea sentinţei civile nr.13680/2001 în cotă de 1/1.
în aceste condiţii nu poate fi invocată o acţiune cu partaj succesoral deoarece părţile s-au judecat anterior în revendicare.
Referitor la sentinţa civilă nr.292/2003 invocată anterior la susţinerea respingerii recursului în cauză, în sentinţa civilă nr.6136/2008 la pag.l a acesteia printre altele instanţa de fond a mai reţinut următoarele: „ s-a mai arătat după pronunţarea sentinţei mai sus menţionate în anul 2003 N.V. (unul dintre nepoţii autorului imobilului casă de locuit cu 3 camere şi terenul aferent) a redeschis litigiul printr-o altă acţiune în care a inclus aceleaşi bunuri, sens în care s-a pronunţat Tribunalul Goij prin sentinţa civilă nr.292/22.10.2003 definitivă prin decizia nr. 1847/18.06.2004 a Curţii de Apel Craiova şi irevocabilă prin decizia nr.8440/2007.”
Roagă a se reţine că, decizia nr. 1684/2006, anexată în conformitate cu dispoziţiile art.3221, pct.7 Cod procedură civilă, în interiorul ciclului procesual s-a solicitat a fi revizuită.
Menţionează că la pagina 5, ultimul paragraf al deciziei 1684/2006, solicitată a fi revizuită, instanţa a statuat: „Cât priveşte cauza aflată pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceasta nefiind soluţionată în mod irevocabil, nu poate fi avută în vedere la soluţionarea recursului de faţă”.
Cererea de revizuire formulată de pârâta M.A. împotriva celor două hotărâri contradictorii ale aceleiaşi instanţe a fost analizată şi înaintată prin decizia nr.3377/2006, filele 66-67 a Curţii de Apel Craiova la ICCJ spre a fi soluţionată, iar prin decizia nr. 1991/02.03.2007, filele 40-41 ICCJ soluţionează cererea de revizuire reţinând că la pagina 2 paragraful 6 a acestei decizii se denotă autoritatea de lucru judecat faţă de sentinţanr. 13680/2001 a Judecătoriei Tg.Jiu, irevocabilă prin decizia nr.102/21.01.2003 a Curţii de Apel Craiova în detrimentul sentinţei civile nr.16/2005 a Tribunalului Goij.
Privind cazul în speţă sesizează că într-o altă hotărâre judecătorească, precum sentinţa civilă nr. 448/23.01.2012, anexată, a Judecătoriei TgJiu la pagina 3, paragraful 2 a acesteia instanţa de fond a statuat:
„Analizând cu prioritate excepţia autorităţii de lucra judecat invocată de petentă prin procurator, faţă de decizia cu nr.1991 din 02.03.2007 a ICCJ pronunţată în dosarul nr. 14899/54/2006, instanţa constată că aceasta este neîntemeiată, nefiind vorba de tripla identitate de părţi, obiect şi cauză în dosarul nr. 14899/54/2006 al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.
Privind această motivaţie reţinută la cazul în speţă, Judecătoria TgJiu motivând că decizia nr. 1991/2007 invocată anterior la susţinerea respingerii recursului, este neîntemeiată, instanţa de fond a omis a avea în vedere dispoziţiile art.166, pct.2 Cod procedură civilă comentat şi adnotat.
în susţinerea respingerii recursului în cauză anexează şi sentinţa civilă nr.292/2003 a Tribunalului Goij în care se arată: „în ceea ce priveşte casa cu 3 camere şi terenul în suprafaţă de 4810 mp, aceste două imobile nu mai fac obiectul Legii 10/2001, întrucât intervenienta M.A. a câştigat aceste imobile într-o acţiune în revendicare, în care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, opozabile reclamantului defunct cât şi intervenientului A.; intervenienta M.A. fiind beneficiara unui testament universal din partea autoarei N.S.
Privind cazul în speţă, asemenea aspect, privind imobilul în cauză este invocat şi în decizia nr.5317/15.11.2000, anexată a Tribunalului Goij, la pagina 3 a acesteia instanţa a statuat:”Instanţa va pune în discuţia părţilor calitatea procesuală activă având în vedere că, reclamanţii A.C., A.A., A.M. şi N.V. sunt moştenitori colaterali de gr. III, nu sunt rezervatari, iar prin testamentul universal autentificat sub nr. 2224/31 martie 1989 lăsat de defuncta N.S. a lăsat întreaga sa avere reclamantei M.A., care devine astfel singura moştenitoare.
Cererea de chemare în judecată depusă la data de 28.01.2003 de către N.V. (tatăl lui M.M.) în această cerere M.A., fiind parte intervenienta, este soluţionată prin decizia nr. 8440/13.12.2007 a ICCJ, filele 110-115, ulterior pronunţării deciziei nr. 1684/28.04.2006 a Curţii de Apel Craiova.
Judecătoria Tg.Jiu a respins acţiunea formulată de M.M. împotriva intimatei M.A. pronunţând sentinţa penală nr.353/30.01.2006, fila 42.
Referitor la obligaţia de a face privind întocmirea documentaţiei cadastrale de către partea pârâtă, recurenta motivând că procedură ilegală recurenta M.M. a depus la OCPI Gorj cerere pentru dezlipire/alipire sub nr.15411, 15412/18.06.2007, fila 41, privind documentaţia cadastrală cu unele acte oficiale premergătoare formulate în mod ilegal, adică cererea depusă necesită a fi formulată de M.A., ca titular al dreptului de proprietate.
Prin sentinţa civilă nr.486/30.01.2008 a fost respinsă acţiunea cu motivarea că: instanţa apreciază că la momentul introducerii cererii de dezmembrare cât şi la momentul acordării cuvântului asupra prematurităţii, reclamanta nu deţine un titlu care să identifice fără dubii întinderea dreptului său, aceasta constituind motiv de prematuritate a cererii, care poate fi valorificată după clarificarea erorilor din hotărârea de partaj, etc.”.
Recurenta M.M. depune şi a doua acţiune în mod ilegal privind documentaţia cadastrală în contradictoriu cu pârâta M.A. „cu actele premergătoare formulate tot în mod ilegal.
Judecătoria TgJiu respinge şi acea acţiune pronunţând sentinţa civilă nr.10290/05.12.2011, filele 53-56, irevocabilă cu titlu executoriu. Această sentinţă denotă că sentinţa civilă 16/2005 invocată la acţiunea în cauă nu îndeplineşte dispoziţiile art.34 din Legea nr.7/1996, republicată, deci documentaţia cadastrală solicitată de recurentă în obligaţia de a face nu poate fi întocmită de partea pârâtă.
Recurenta M.M. depune şi a treia acţiune în contradictoriu cu pârâta M.A. urmărind acelaşi scop final, acţiune ce a fost respinsă de Judecătoria TG.Jiu prin sentinţa civilă nr.9110/19.06.2012, filele 78-80, definitivă şi irevocabilă.
Sentinţa civilă nr. 13680/2001 a Judecătoriei Tg.Jiu nu îndeplineşte dispoziţiile art. 30 şi art. 34 din legea nr.7/1996, republicată, referitoare la condiţiile necesare intabulării imobilului pe numele realului proprietar M.A., dovedite prin hotărâri judecătoreşti irevocabile pronunţate la toate nivelele Justiţiei Române.
Menţionează că ulterior nu au apărut alte hotărâri judecătoreşti care ar declina dreptul de moştenire din imobilul ce face obiectul sentinţei civile nr. 13680/19.12.2001 a Judecătoriei Tg.Jiu în favoarea recurentei M.M.
S-au mai invocat la susţinerea admiterii recursului şi noile prevederi ale Codului civil fără a le detalia aşa cum prevăd dispoziţiile art.3021’5 (1) lit.c) invocate anterior.
în recursul declarat, recurenta invocă „intabularca dreptului meu de proprietate pentru suprafaţa de 1228 mp neputând, de la data dobândirii dreptului de proprietate, să valorific această suprafaţă de teren în vreun mod”.
Hotărârea Consiliului Ixtcal TgJiu nr.46/28.01.2013, anexată, privind aprobarea achitării contravalorii chiriei pentru perioada 01.11.2012-31.10,.2013 pentru un contract de închiriere suspendat. Terenul închiriat în realitate este al pârâtei M.A.
La perioada oportună Primăria TgJiu a refuzat să-i comunice copie xerox după hotărârea invocată şi după actele premergătoare în baza cărora s-a aprobat achitarea contravalorii chiriei invocate.
Comunicarea Primăriei nr.30897/6.08.2013, anexată, justifică condiţiile ilegale în baza cărora achită contravaloarea chiriei, la un contract de închiriere suspendat. Primăria TgJiu nu respectă nici actul său adiţional nr.2/47157/2010 la contractul de închiriere nr.46881/29.11.2007 semnat de reprezentanţii legali ai Primăriei fără avizul personalului juridic, anexat în copie xerox.
Solicită ca la soluţionarea recursului în cauză instanţa să se pronunţe asupra tuturor hotărârilor judecătoreşti invocate ca mijloc de apărare în susţinerea respingerii recursului, acesta fiind netemeinic şi nelegal.
Analizând decizia recurată prin prisma criticilor invocate şi apărărilor formulate, în raport de dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 Cod procedură civilă, recursul este fondat, din următoarele considerente:
Din decizia recurată se observă că instanţa s-a aflat într-o eroare în ceea ce priveşte obiectul dedus judecăţii şi finalitatea demersului juridic urmărit de apelanta-reclamantă.
Astfel, tribunalul reţine că dispoziţiile art. 879 Cod civil (din eroare, s-a menţionat codul de procedură civilă, a se vedea, decizia fii. 68-71, dosar apel, pag 4, alin 11) prevăd posibilitatea instanţei de a cenzura refuzul titularului unui drept asupra imobilului înscris în Cartea funciară de a face modificări prin alipiri sau dezlipiri, în speţă nefiind vorba de o conduită abuzivă a pârâtei, aceasta din urmă neputând fi obligată să înscrie în CF imobilul reclamantei, respectiv suprafaţa de 1228mp dobândită prin sentinţa civilă nr. 16/2005, deoarece reclamanta a intabulat dreptul său de proprietate asupra întregii suprafeţe de teren pe care a dobândit-o prin sentinţa civilă nr. 13680/19.12.2001 şi din care face parte şi terenul pârâtei.
Din economia dosarului, susţinerile părţilor şi materialul probator arată că starea de fapt este alta decât cea reţinută de instanţe, mai exact situaţia este inversă, or, tocmai neînţelegerea acestui aspect a condus la o soluţie greşită: nu reclamanta a intabulat întreaga suprafaţă de teren, ci pârâta este cea care a făcut acest lucra, practic în CF, pârâta -la momentul promovării acţiunii- apare înscrisă în CF ca proprietară a întregului teren, inclusiv a suprafeţei de 1228 mp care, potrivit sentinţei civile nr. 16/2005 este proprietatea reclamantei.
Mai mult, pârâta a efectuat cadastral întregii suprafeţe de teren (din care 1228mp sunt proprietatea reclamantei) şi a întabulat dreptul de proprietate asupra suprafeţei totale în Cartea Funciară nr. 41162 având număr cadastral 5158/1, întabulare făcută în anul 2005, în timp ce pe rol exista acţiunea de partaj promovată de recurenta-apelantă-reclamantă în anul 2004.
în anul 2005, recurenta-apelantă reclamantă a devenit proprietară pe 1228mp teren inclus în cel de 1484mp pe care-1 intabulase cu un an înainte, pârâta. Or, pârâta, la acest moment fiind titularul dreptului asupra imobilului înscris în C.F., refuză abuziv, în detrimentul reclamantei, să facă modificări prin dezmembrarea din întreaga suprafaţă de teren, a suprafeţei de 1228mp care este proprietatea reclamantei, începând cu anul 2005.
Potrivit art. 885 alin 2 Cod civil, drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din caretzea funciară cu consimţământul titularului, dat prin înscris autentic notarial şi în conformitate cu prevederile art. 879 alin. 2 Cod civil, imobilul înscris în cartea funciară se modifică şi prin dezlipiri, situaţie în care imobilele rezultate din dezlipire se înscriu în cărţi funciare noi, cu număr cadastral pentru fiecare imobil, iar cartea funciară veche se închide definitiv nemaifiind posibile noi înscrieri în aceasta, conform celor statuate de art. 880 Cod civil.
Curtea, constată că din primul grad de jurisdicţie s-a mers pe raţionamentul greşit că nu există un acord de voinţă privind transmiterea dreptului de proprietate între proprietarul tabular deja înscris în cartea funciară şi cealaltă parte, în cauză nefiind necesar un acord sa transmitere a dreptului, or tocmai aici intervine rolul prevederilor art. 879 Cod procedură civilă care prevăd posibilitatea instanţei de a cenzura refuzul titularului unui drept asupra imobilului înscris în Cartea funciară de a face modificări prin alipiri sau dezlipiri.
în mod cu totul eronat, instanţa de fond a concluzionat, iar instanţa de apel, prin necenzurare, a achiesat la acest punct de vedere că între părţi „nu există un raport juridic obligaţional în temeiul căruia pârâta să fie obligată la întocmirea documentaţiei cadastrale” cu motivarea că fiecare parte prezintă un titlu diferit asupra aceluiaşi imobil, reclamanta o sentinţă de partaj succesoral, iar pârâta o sentinţă pronunţată în revendicare.
Această motivare este superficială şi nu poate fi invocată ca fundament al concluziei respective deoarece instanţa nu a observat că acţiunea în revendicare s-a purtat de pârâta în cauză, cu statul, imobilul ce a făcut obiectul acţiunii fiind proprietatea defunctei N.S. şi a fost naţionalizat prin dec. nr. 92/1950, pârâta M.A. fiind moştenitor testamentar al proprietarei N.S.(conform celor reţinute în decizia nr.13 680/19.12.2001 pronunţate de Judecătoria Tg. Jiu în dosarul nr. 2055/2001(fii. 100-103, dosar fond).
Prin acţiunea înregistrată sub nr. 4589/2004 reclamanta din prezenta cauză, M.M. a chemat în judecată pe pârâta din prezenta cauză, M.A. şi invocând calitatea de unică moştenitoare legală a autorului N.V.V., la rândul său moştenitor legal de gr.I al lui N.I., soţul contestatoarei N.S. şi coproprietar al terenului în discuţie, achiziţionat de cei doi soţi cu contractul de vânzare-cumpărare/30 august 1945, a soluţionat partajarea terenului revendicat pe numele moştenirii de către pârâtă, iar prin sentinţa civilă nr. 16/25 ianuarie 2005 pronunţată de Tribunalul Goij în dos. civ. nr. 689/2004)stată în dosarul de fond, fii. 104-108) s-a partajat irevocabil imobilul revendicat de la Stat de M.A. ca moştenitoare testamentară, între cele două: moştenitoarea testamentară, pârâta de faţă şi moştenitoarea legală, reclamanta de faţă. Primei i s-a atribuit lotul I compus din casă şi teren, iar celei de-a doua i s-a atribuit terenul de 1228mp. Acest teren, din lotul II, face parte din suprafaţa totală de teren menţionată în sentinţa din 2001 prin care s-a soluţionat acţiunea în revendicare.
Or, împărţirea unei mase succesorale pe cale judiciară, crează obligaţii pentru deţinătorii loturilor, cum ar fi de predare a bunurilor, de respectare a componenţei loturilor, cu alte cuvinte, de respectare a hotărârii judecătoreşti.
Prin urmare, nu putem vorbi de respectarea hotărârii de partaj din moment ce pârâta de faţă, apare erga omnes proprietara terenului reclamantei, prin înscrierea întregii suprafeţe de teren în Cartea Funciară, inclusiv a celei care, de drept, este proprietatea reclamantei, aşadar, cel puţin sub acest aspect, instanţele nu au analizat dacă subzistă obligaţia de a face.
în considerarea celor expuse anterior, se apreciază că instanţele nu au analizat toate aspectele ce ţin de fondul cauzei, ceea ce echivalează cu o nepronunţare, iar în conformitate cu prevederile art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă, recursul fiind fondat, urmează a fi admis, vor fi casate ambele hotărâri, iar cauza va fi trimisă spre rejudecare primei instanţe. (Decizia nr. 435/2014 - Secţia al -a civilă, rezumat judecător Florica Diaconescu).
| ← Servitute de trecere existentă în actul de dezmembrare.... | Stabilirea competenţei instanţei după valoare. → |
|---|
