Fond funciar. Decizia nr. 260/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 260/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 21-04-2015 în dosarul nr. 260/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 260
Ședința publică de la 21 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. C.
Judecător P. P.
Judecător M. P.
Grefier M. V. A.
***************************
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul G. C. împotriva deciziei civile nr.7 din 13 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I. Civilă în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. de Fond Funciar Cătunele, jud. Gorj și P. comunei Cătunele, jud. Gorj, având ca obiect fond funciar
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul reclamant G. C., lipsind intimatele pârâte C. L. DE FOND FUNCIAR CĂTUNELE și P. C. CĂTUNELE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Curtea, a pus în discuție admisibilitatea recursului declarat de reclamantul G. C. împotriva deciziei civile nr.7 din 13 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I. Civilă în dosar nr._ .
Recurentul reclamant G. C., a apreciat admisibil recursul si a solicitat admiterea acestuia.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru la data de 14.04.2014 sub nr._ reclamantul G. C. a chemat în judecată pârâții C. L. de Fond Funciar Cătunele și P. C. Cătunele, pentru ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligați aceștia la plata unor penalități de 600 lei pe fiecare zi de întârziere pentru refuzul de a pune în executare sentința civilă nr. 2872/2007 a Judecătoriei Motru dată în dosarul nr._ .
În motivarea cererii a arătat reclamantul că, prin sentința civilă nr. 2872/2007 C. L. de Fond Funciar Cătunele a fost obligată să întocmească documentația și să o înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Gorj în vederea emiterii titlului de proprietate pentru suprafața menționată în dispozitivul acestei hotărâri.
Că, această suprafață i-a fost validată de către C. Județeană de fond Funciar Gorj apoi a fost pronunțată hotărârea judecătorească menționată mai sus prin care C. locală de Fond Funciar Cătunele a fost obligată să întocmească documentația în vederea emiterii titlului de proprietate și să o transmită Comisiei județene de Fond Funciar Gorj, iar aceasta din urmă să emită și să elibereze titlul de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha teren forestier. A mai susținut reclamantul că, pârâta C. L. de Fond Funciar Cătunele refuză în mod nejustificat să întocmească documentația și să o înainteze Comisiei Județene de Fond Funciar Gorj.
Că pentru executarea sentinței mai sus menționate, a fost întocmit dosar de executare silită de către executorul judecătoresc.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 905 Cod pr. civilă.
Pârâta C. L. de Fond Funciar Cătunele a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii arătând că a întocmit documentația în vederea validării dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha teren forestier pentru G. C., conform sentinței nr. 2872 din 27.11.2007 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ și a înaintat-o Comisi fost instituită de ANRP și a fost comunicată Comisiei Locale de Fond Funciar Cătunele prin adresa nr. 1491/15.03.2010 de către Instituția Prefectului Gorj. Că s-a recurs la această procedură deoarece Direcțiile Silvice refuză să pună la dispoziția Comisiilor Locale de Fond Funciar terenuri cu vegetație forestieră în vederea punerii în posesie a unor persoane care beneficiază de reconstituirea dreptului de proprietate în baza unor sentințe judecătorești. În dovedire au fost anexate înscrisurile de la filele 16-17.
Prin sentința civilă nr.1312/17.09.2014 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul G. C. în contradictoriu cu pârâta C.L.F.F. Cătunele.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.2872 din 27.11.2007 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ definitivă și irevocabilă prin nerecurare, a fost admisă plângerea formulată de petentul G. C. în contradictoriu cu intimatele C. L. de fond funciar Cătunele și C. județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Gorj. S-a dispus anularea parțială a Hotărârii Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Gorj, nr.4629/11.05.2007, respectiv în ceea ce privește poziția 5 din Anexa privind invalidarea reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafața totală de 9,90 ha teren cu vegetație forestieră. S-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea petentului pentru suprafața de 0,50 ha teren cu vegetație forestieră, pe raza comunei Cătunele. A fost obligată C. L. de fond funciar Cătunele să întocmească și să înainteze documentația pentru terenul menționat, Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Gorj, urmând ca aceasta din urmă să elibereze titlul de proprietate petentului.
S-a mai reținut că reclamantul s-a adresat executorului judecătoresc pentru punerea în executare a sentinței civile sus menționate, formându-se dosarul de executare 234/E/2013 al B. D. C.. Acesta a comunicat debitoarei titlul executoriu la data de 05.12.2013.
Cu toate acestea, C. locală a procedat inițial, astfel cum susține și prin întâmpinare și așa cum reiese și din adresa nr._.03.2014 depusă la dosar, la întocmirea documentației în vederea validării dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,50 ha teren forestier pentru G. C., suprafață reconstituită prin sentința nr. 2872 din 27.11.2007 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._ și care face obiectul acțiunii de față pe care a înaintat-o Comisiei județene de Fond funciar Gorj. C. locală de fond funciar a procedat astfel ca urmare a adresei primite la Instituția Prefectului –Județul Gorj în martie 2010 care se regăsește la fila 17 din dosar.
Ulterior, în cursul judecării cauzei, cu adresa nr. 2578/17.06.2014 (fila 31) și prin notele depuse la fila 38 din dosar, C. L. de Fond Funciar Cătunele comunica instanței că și-a îndeplinit obligația prevăzută de sentința civilă nr.2872 din 27.11.2007 și a întocmit documentația conform acesteia pe care a înaintat-o la OCPI cu adresa nr. 2724/16.06.2014 în vederea emiterii titlului de proprietate, anexând în dovedire procesul verbal de punere în posesie a reclamantului pentru suprafața de teren forestier în litigiu de 5000 m.p., încheiat la 16.06.2014, adresa de înaintare a documentației înregistrată la OCPI cu nr. 3/6733/22.07.2014, aferentă acestuia și tabel nominal cu persoanele cărora li se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră (filele 39-42).
S-a constatat astfel că, pârâta și-a îndeplinit obligația stabilită prin sentința civilă nr.2872 din 27.11.2007 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr._, întocmind și înaintând documentația în vederea emiterii titlului de proprietate pentru terenul menționat.
Instanța a reținut că potrivit art. 903 din Codul de pr. civilă, dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare, prin încheiere executorie, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului.
Art. 905 alin. 1 din același act normativ prevede că, dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare. În continuare, alin. 2 al aceluiași articol dispune că, atunci când obligația nu este evaluabilă în bani, instanța sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor, prin încheiere definitivă dată cu citarea părților, să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 lei la 1000 lei, stabilită pe zi de întârziere, până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu.
Instanța a reținut că dispozițiile art. 903 și 905 Cod pr. civilă, reprezintă o modalitate de executare silită a unor obligații de a face, rațiunea acestora fiind aceea de a conduce la o executare în natură, întocmai cum au fost stabilite acestea prin titlul executoriu. Așadar, finalitatea textelor legale o reprezintă îndeplinirea întocmai a obligației, fapt care reiese din însăși formularea textului care prevede că instanța îl va putea obliga pe debitor să plătească în favoarea creditorului o penalitate stabilită pe zi de întârziere, numai până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu. Mai mult, potrivit alin. 3 al art. 905 Cod pr. civilă, numai dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalității, debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce se datorează cu acest titlu.
Prin urmare, constatând că pârâta C. L. de Fond Funciar Cătunele și-a îndeplinit obligația prevăzută în titlul executoriu în cursul judecării cauzei de față și având în vedere dispozițiile legale sus enunțate și considerentele arătate, instanța a respins acțiunea promovată de reclamant.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel reclamantul G. C., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței atacate, iar pe fond a solicitat admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
A arătat apelantul reclamant că în mod greșit a reținut instanța de fond susținerile comisiei locale numai în baza afirmațiilor acestei intimate conform întâmpinării și adreselor înaintate la dosar, fără a fi însoțite de probe în dovedire. A mai susținut apelantul reclamant că nu a fost pus în posesie, nu i-a fost comunicat procesul verbal de punere în posesie.
Mai mult, executorul judecătoresc s-a deplasat la sediul intimatei și a întocmit proces verbal în sensul că intimata nu a pus în executare hotărârea judecătorească. S-a arătat că executorul a procedat conform legii și s-a deplasat la sediul intimatei pârâte după trecerea unui termen de 10 zile de la primirea somației de către comisia locală, conform art.903 Cod procedură civilă.
A concluzionat că reținerea instanței de fond este eronată raportat la materialul probator existent la dosarul cauzei, au fost interpretate greșit dispozițiile art. 905 Cod procedură civilă referitoare la termenul de 3 luni după care se fixează suma datorată cu titlu de penalități.
Prin decizia civilă nr.7 din 13 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, s-a respins ca inadmisibil apelul declarat de reclamant.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Examinând apelul declarat de apelanta petentă sub aspectul condițiilor de admisibilitate, tribunalul reține că petentul s-a adresat judecătoriei, ca instanță de executare cu cerere prin care a solicitat aplicarea unor penalități în cuantum de 600 lei pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea obligației prevăzute în titlul executoriu, cerere întemeiată pe dispozitiile art. 905 NCPC.
Potrivit art.905 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă „dacă în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei prin aplicarea unor penalități, de către instanța de executare”.
Conform aliniatului 2 al aceluiași articol atunci când obligația nu este evaluabilă în bani, instanța sesizată de creditor îl poate obliga pe debitor prin încheiere definitivă dată cu citarea părților să plătească în favoarea creditorului o penalitate de la 100 până la 1000 lei, stabilită pe fiecare zi de întârziere până la executarea obligației prevăzută în titlul executoriu.
Astfel, textul de lege prevede în mod clar și imperativ că încheierea pronunțată de instanța de executare este definitivă, ori, conform art. 634 sunt hotărâri definitive cele care nu sunt supuse apelului și nici recursului, iar conform aliniatului 2 acestea devin definitive la data pronunțării atunci când legea nu permite exercitarea nici unei căi de atac.
Prin urmare, s-a reținut că în mod eronat prima instanță a menționat în dispozitivul hotărârii calea de atac a apelului în termen de 30 zile de la comunicare, această mențiune fiind în contradicție cu dispozițiile art. 905 alin. 2 C.pr.civ. și neavând suport în nici un alt text derogator.
Conform art. 457 C.pr.civ. hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei, ceea ce înseamnă că în speța de față apelul este inadmisibil, fiind respins ca atare, întrucât calea de atac exercitata de parte nu este prevăzuta de lege.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul G. C., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului reclamantul a arătat că tribunalul în mod greșit a respins apelul ca inadmisibil, interpretând și aplicând greșit legea.
Astfel, prima instanță a reținut că prevederile art.905 cod procedură civilă dispun că încheierea pronunțată în baza acestor dispoziții este definitivă iar calea de atac este inadmisibilă.
Însă, aceste dispoziții prevăd că încheierea este definitivă în situația în care instanța îl obligă pe debitor să plătească, în favoarea creditorului, o penalitate de la 100 lei la 1000 lei/zi de întârziere până la executarea obligației.
În cauza de față, instanța nu l-a obligat pe debitor, dimpotrivă, a respins acțiunea creditorului.
În această situație, calea de atac este admisibilă potrivit dreptului comun, mai ales că prima instanță a pronunțat o sentință civilă și nu o încheiere.
Recurentul susține că instanța trebuia să judece apelul în fond sau să trimită cauza primei instanțe pentru a se pronunța potrivit dispozițiilor legale.
În drept a invocat dispozițiile art.488 pct.6 și 8 cod procedură civilă.
C. L. de Fond Funciar Cătunele a formulat întâmpinare la recursul declarat de reclamant, solicitând respingerea acestuia.
Recursul este inadmisibil.
Astfel, cererea de investire a instanței, a fost formulată și soluționată în primă instanță, în temeiul art. 903, 905 din Codul de procedură civilă, Capitolul IV al Titlului III din Cartea a V-a, Despre executarea silită.
Tribunalul a reținut, în esență, că, în raport de prev. art. 905 din Codul de procedură civilă, cauza este de competența judecătoriei, în primă și ultimă instanță, hotărârea este definitivă și nu este supusă apelului.
Privită sub acest aspect, hotărârea se încadrează în prevederile art. 94 pct.2 Cod procedură civilă și nu este supusă nici unei căi de atac, prin urmare, nici recursului.
Ca atare, din acest punct de vedere, prezentul recurs este inadmisibil.
Pe de altă parte, chiar și în ipoteza susținută de recurent, în sensul că hotărârea judecătoriei este supusă apelului, Curtea reține că în materia executării silite, raportat la obiectul cererii de față, conform Codului de procedură civilă, hotărârea pronunțată de instanța de executare este supusă numai apelului, deci nu și recursului.
Prin urmare, examinat și sub acest aspect, chiar dacă apelul ar fi admisibil, recursul este inadmisibil și, în consecință, decizia tribunalului nu poate fi supusă controlului judiciar de către instanța de recurs.
De asemenea, în speță, litigiul vizează acțiunea reclamantului G. C., în contradictoriu cu pârâții C. L. de Fond Funciar Cătunele și P. C. Cătunele, având ca obiect obligarea acestora la plata de penalități de întârziere pentru refuzul de a pune în executare o hotărâre judecătorească pronunțată în materia Legii fondului funciar, în esență, o hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate pentru teren și de obligare la emiterea titlului de proprietate. Cum, potrivit dispozițiilor acestei legi speciale, hotărârile pronunțate în materia fondului funciar sunt hotărâri definitive, iar din prevederile art.7 din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, rezultă, că ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească este definitivă, aceasta nu este supusă recursului, și sub acest aspect exercitarea căii de atac a prezentului recurs, se privește ca inadmisibilă.
Față de considerentele expuse, în baza art. 483 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, recursul se va respinge ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul G. C., împotriva deciziei civile nr.7 din 13 ianuarie 2015, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, în contradictoriu cu intimații pârâți C. L. de Fond Funciar Cătunele, jud.Gorj și P. comunei Cătunele, jud.Gorj.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Aprilie 2015.
Președinte, M. C. | Judecător, P. P. | Judecător, M. P. |
Grefier, M. V. A. |
Red.jud.P.P.
Tehn.MC/2 ex.
Data red.23.04.2015
j.a. D.B.
V.N.
j.f. MMT
| ← Grăniţuire. Decizia nr. 307/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Expropriere. Decizia nr. 2102/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
