Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 427/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 427/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 30-06-2015 în dosarul nr. 427/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 427
Ședința publică de la 30 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE P. P.
Judecător M. P.
Judecător M. C.
Grefier E. O.
Pe rol, judecarea recursului declarat de recurenții-reclamanți Țîrcovnicu A. G. și Țîrcovnicu A. M., împotriva deciziei civile nr.641/03.04.2015, pronunțată de Tribunalul D., Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-pârâți D. A. G. și N. D., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții-reclamanți Țîrcovnicu A. G. și Țîrcovnicu A. M., avocat Pahonie E., cu delegație la dosar, pentru intimatul-pârât D. A. G. și intimatul-pârât N. D., asistat de avocat P. I., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier a învederat că recursul a fost timbrat și declarat împotriva unei decizii definitive; intimatul-pârât N. D. a depus întâmpinare, înregistrată sub nr._/04.06.2015; intimatul-pârât D. A. G. a depus întâmpinare, înregistrată sub nr._/08.06.2015; recurenții au depus răspuns la întâmpinare, înregistrat sub nr._/16.06.2015, după care;
Din oficiu, instanța a pus în discuție calificarea căii de atac exercitată de reclamanți împotriva deciziei civile nr.641/03.04.2015, pronunțată de Tribunalul D..
Reclamanții Țîrcovnicu A. G. și Țîrcovnicu A. M., pe rând având cuvântul, au precizat că prin calea de atac exercitată împotriva deciziei Tribunalului, au solicitat, de fapt, o rejudecare a apelului de către aceeași instanță, pentru a se reverifica excepția tardivității apelului, apreciind că din greșeală s-a respins apelul ca tardiv. Ca atare, calea de atac nu este recursul, ci contestație în anulare.
Avocat Pahonie E., pentru intimatul D. A. G., a susținut ca fiind recurs calea de atac exercitată în cauză, iar instanța de recurs trebuie să soluționeze recursul cu care a fost investită.
Avocat P. I., pentru intimatul N. D., a susținut ca fiind recurs calea de atac exercitată, deoarece cererea de recurs a fost formulată de un avocat care a știut să formuleze recurs și nu contestație în anulare.
Față de cuprinsul cererii înregistrată la Curtea de Apel C., ca și recurs, și precizările făcute de reclamanți în ședința de judecată, în sensul că au înțeles să se rejudece cauza de către Tribunalul D., care să reverifice tardivitatea declarării apelului, instanța apreciază, ca și cale de atac exercitată împotriva deciziei civile nr.641/03.04.2015, a Tribunalului D., contestația în anulare, întemeiată pe dispozițiile art.503 Cod procedură civilă.
În aceste condiții, pune în discuție excepția de necompetențenței materiale a Curții de Apel C., în soluționarea contestației în anulare, în raport de prevederile art.505 Cod procedură civilă.
Reclamanții Țîrcovnicu A. G. și Țîrcovnicu A. M., pe rând având cuvântul, au susținut că instanța competentă în soluționarea contestației în anulare este Tribunalul D..
Avocat Pahonie E., pentru intimatul D. A. G., a solicitat declinarea competenței de soluționare a contestației în anulare la Tribunalul D..
Avocat P. I., pentru intimatul N. D., a solicitat, de asemenea, declinarea competenței de soluționare a contestației în anulare la Tribunalul D..
CURTEA
Asupra contestației de față:
Prin cererea înregistrata sub nr._ pe rolul Judecătoriei C., reclamanții Țîrcovnicu A. M. și Țîrcovnicu A. G. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții D. A. G. și N. D., pronunțarea unei ordonanțe președințiale prin care pârâții să fie obligați să le respecte destinația de cale de acces pentru suprafața de 2238 mp stăpânita în indiviziune, situată în municipiul C., .. 27 bis, să permită folosința nestingherita a terenului și să le achite daune morale de 10 000 lei.
Prin sentința civilă nr._ din 25 septembrie 2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost admisă excepția anulării cererii ca insuficient timbrată, invocată de instanță, din oficiu, și de pârâtul D. A. G. și a fost anulată cererea având ca obiect ordonanță președințială formulată de către reclamanții Țîrcovnicu A. G. și Țîrcovnicu A. M., în contradictoriu cu pârâții D. A. G. și N. D., ,ca insuficient timbrată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat că prin rezoluția de primire a cererii, raportat la obiectul cererii, s-a pus în vedere reclamanților obligația de a achita taxă timbru în valoare de 220 lei (taxă stabilită conform art.6 alin.4 din OUG nr.80/2013) și citarea reclamantului cu mențiunea achitării taxei de timbru sub sancțiunea anulării acesteia.
La termenul de judecată din data de 25.09.2014, instanța a constatat că reclamantul a achitat taxă timbru în valoare de 20 lei conform chitanței nr._/12.09.2013, atașată la dosarul cauzei.
În aceste condiții, instanța a constatat că este nelegal învestită și că reclamantul nu a formulat o cerere de reexaminare taxa timbru sau cerere de ajutor public judiciar și nici nu operează scutirea legala de obligația timbrării .
Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții Țîrcovnicu A. G. și Țîrcovnicu A. M., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Au solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Cum intimații au invocat excepția netimbrării cererii de apel și excepția tardivității, Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art.248 alin.1 C.pr.civ. s-a pronunțat cu prioritate asupra acestor excepții.
Prin decizia civilă nr. 641/03.04.2015, pronunțată de Tribunalul D., Secția I Civilă, în dosarul nr._, s-a respins excepția netimbrării apelului.
S-a admis excepția tardivității declarării apelului.
S-a anulat apelul declarat de reclamanții Țîrcovnicu A. M. și Țîrcovnicu A. G., în contradictoriu cu pârâții D. A. G. și N. D., împotriva sentinței civile nr._ din 25 septembrie 2014 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, ca tardiv formulat.
Au fost obligați apelanții în solidar către intimatul D. G. la plata sumei de 200 lei cheltuieli de judecată și către intimatul N. D. la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
În ceea ce privește excepția netimbrării, Tribunalul a constatat că, în procedura de regularizare a cererii de apel, apelanții au fost citați cu mențiunea timbrării cu taxa de timbru in cuantum de 20 lei, dar nu și-au îndeplinit aceasta obligație, motiv pentru care intimații au invocat, la primul termen de judecata, excepția netimbrării.
Cum, după invocarea și punerea în discuție a excepției, dar înainte ca Tribunalul să se pronunțe, la același termen de judecată, s-a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, având în vedere și dispoz. art. 177 alin 3 C., Tribunalul a respins excepția, constatând că cererea de apel este legal timbrată în raport de dispoz. art. 25 alin 1 lit c din OUG 80/2013.
În privința excepției tardivității apelului, instanța a constatat că aceasta este întemeiată, din considerentele ce succed:
Sentința civilă nr._ pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost pronunțată la data de 25 09 2014, iar procedura de judecata s-a făcut cu citarea părților, așa cum rezultă din practicaua sentinței civile apelate, pârâții fiind și prezenți în sală, asistați de avocați.
Potrivit art. 999 C.p.civ, ordonanța este supusa numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, daca s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, daca s-a dat fără citarea părților, dacă prin lege nu se dispune altfel.
Sentința pronunțată în cauză de prima instanță, ca instanță de executare, face parte din categoria hotărârilor ce sunt supuse apelului în termenul special de 5 zile prevăzut de dispozițiile legale menționate anterior deoarece are ca obiect o cerere de pronunțarea unei ordonanțe președințiale.
Termenul se calculează pe zile libere conform art. 181 alin. 1 pct. 2 din noul Cod de procedură civilă, neintrând în calcul nici prima și nici ultima zi, astfel că acesta s-a împlinit la data de 01.10. 2014.
Instanța mai are în vedere și dispozițiile art. 457 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă, potrivit cărora hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.
Cum apelanții au formulat cerere de apel la data de 20.01.2015 împotriva sentinței civile pronunțate în dosarul_ la data de 25.09.2014, fiind depășit cu mult termenul legal de declarare a apelului, în baza art. 246 alin. 1, art. 247 alin. 1 și art. 248 alin. 1 din noul Cod de procedură civilă tribunalul a admis excepția tardivității invocată de intimați și, în temeiul art. 480 alin. 1 raportat la art. 185 alin. 1 Cod de procedură civilă, a anulat cererea de apel depusă peste termen.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții Țîrcovnicu A. G. și Țîrcovnicu A. M., care a fost calificat în ședința publică de azi ca și contestație în anulare.
În motivare au arătat că, solicită desființarea, anularea deciziei nr. 641/03.04.2015 pronunțată de Tribunalul D., deoarece dezbaterile din ședința publică, au fost făcute în lipsa apărătorului și a acestora, la prima strigare, dându-se cuvântul avocaților intimaților, care au pus concluzii de anulare a apelului ca netimbrat, ca tardiv formulat și pe fond de respingere ca nefondat.
Potrivit considerentelor deciziei pronunțate în apel, înainte de ridicarea ședinței, s-a prezentat avocatul apelanților, și a depus taxa de timbru, care fusese plătită înainte de începerea ședinței de judecată, așa încât cererea intimaților cu privire la anularea ca netimbrat a apelului a fost respinsă.
Respingerea apelului ca tardiv a fost dispusă fără a se face o analiză cu privire la depășirea termenului de formularea a acestei căi de atac, respectiv calcularea pe zile libere, a intervalului cuprins între data comunicării sentinței pronunțate la instanța de fond și data depunerii cererii de apel.
Din data ștampilei poștei rezultă că apelul a fost declarat la data de 21.04.2015, adică în intervalul de numai 3 zile fiind astfel, respectat termenul legal.
Instanța nu explică de ce nu au fost reluate dezbaterile la cererea făcută de avocatul apelanților, care era întemeiată pe aspectul formulării în termen a apelului.
În ședința publică din data de 30 iunie 2015, Curtea analizând motivare cererii depuse de reclamanți, împotriva deciziei pronunțate în apel, după punerea în discuția părților a calificat-o ca fiind contestație în anulare și nu recurs.
Potrivit prevederilor art. 503 Cod procedură civilă „(1) Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
(2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:
2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.
(3) Dispozițiile alin.(2) pct 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.”
În raport de prevederile art. 505 Cod procedură civilă, potrivit cărora „Contestația în anulare se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă”, Curtea constatând că, decizia pronunțată în apel, care se solicită a fi anulată, a fost pronunțată de Tribunalul D., Secția I civilă, va declina competența de soluționare a cauzei, calificată contestație în anulare, în favoarea acestei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Declină competența de soluționare a cauzei, calificată ca și contestație în anulare, formulată de reclamanții Țîrcovnicu A. G. și Țîrcovnicu A. M., împotriva deciziei civile nr.641/03.04.2015, pronunțată de Tribunalul D., Secția I Civilă, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații D. A. G. și N. D., în favoarea Tribunalului D..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 30 Iunie 2015.
Președinte, P. P. | Judecător, M. P. | Judecător, M. C. |
Grefier, E. O. |
Red. jud. M. C.
Tehn. E.O.
2 ex.01.07.2015.
Jud. fond. E. Z.
Jud. apel V. F.
M. N.
← Pretenţii. Decizia nr. 2960/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 2/2015. Curtea de Apel... → |
---|