Pretenţii. Decizia nr. 2960/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2960/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 2960/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 2960
Ședința publică de la 23 Iunie 2015
Președinte: - N. D.
Judecător: - Florența C. C.
Grefier: - A. P.
Pe rol, judecarea apelului formulat de reclamantul N. I. G., domiciliat în Motru, ., ., jud. Gorj, prin consilier juridic D. L., împotriva sentinței civile nr. 35/13.02.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât E. S., domiciliat în Motru, ., jud. Gorj, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței următoarele: apelul a fost timbrat corespunzător, declarat și motivat în termenul legal; apelantul reclamant a depus la dosar concluzii scrise, la data de 18.06.2015, prin care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art. 411 alin. 1 pct. 2 Cod procedură civilă, după care;
Instanța, luând act de solicitarea apelantului reclamant de judecare a cauzei în lipsă și apreciind cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări asupra apelului formulat în cauză.
CURTEA
Asupra apelului de față:
P. cererea înregistrată la data de 31.10.2014 pe rolul Tribunalului Gorj – Secția a II-a Civilă, sub nr._, reclamantul N. I. G., domiciliat în Motru, ., ., județul Gorj, prin consilier juridic D. L., domiciliat în Motru, Al.Muncii, ., ., a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtul E. S., domiciliat în Motru, ., județul Gorj, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata de despăgubiri morale în cuantum de 500.000 (cincisutemii) lei - ron, reprezentând compensarea în parte a prejudiciului suferit de reclamant și familia sa - peste 600 de zile de întrerupere ilegală a energiei electrice la locuința cu adresa de mai sus în perioada 12.02._14 pentru daune în formă continuată aduse sănătății, demnității, onoarei și reputației mele și familiei sale.
In motivarea cererii s-a arătat că pârâtul E. S., în calitate de operator zonal - electrician - reprezentând pe ., cu sediul în Rovinari - Gorj, și-a arogat fără nici un temei legal (abuziv) dreptul de a întrerupe furnizarea energiei electrice pentru locuința sa, pentru acte (fapte) ce cad sub incidența Codului civil și codului penal deopotrivă. Astfel în perioada septembrie 2012 - februarie 2013 a întrerupt de 6 (șase) ori alimentarea cu energie electrică a locuinței sale fără a fi îndeplinite condițiile esențiale legale necesare .
Ultima debranșare a avut loc în data de 12.02.2013, fără nicio motivare plauzibilă, pe certificatul de grefă nr._, pe sold creditor, pe facturi de plăți anticipate, ipotetice, imaginare pe facturi plătite, stornate și neînregistrate contabil.
D. dovadă a prezentat decizia nr.133 din 15.04.2013 - recurs a Tribunalului Gorj, pronunțată în dosarul nr._ care a stipulat expres: „..Mai mult chiar în cursul lunii Februarie 2013, locuința recurentului reclamant a fost din nou debranșată de la rețeaua de furnizare a energiei electrice pe baza facturilor plătite, stornate și neînregistrate contabil. În acest context apare ca întemeiată cererea de acordare a daunelor morale, reprezentând prejudiciul moral cauzat de suferințele psihice cauzate recurentului,a cărui viață de familie a fost alterată, prin imposibilitatea de a continua o viață normală în condiții civilizate de existență. Recurentul este un consumator captiv, neavând la îndemână posibilitatea de a apela la serviciile unui alt furnizor de energie electrică existent pe piață, așa încât acesta este lăsat la comportamentul discreționar al intimatei pârâte, care în loc să remedieze de îndată erorile strecurate în momentul întocmirii facturilor și să-și asume o obligație de rezervă atunci când acestea sunt contestate în instanță, continuă comportamentul abuziv de debranșare și rebranșare contra cost".
S-a mai arătat că adevărul de necontestat al acestei decizii se află în cele 11 (unsprezece) facturi stornate în 5 luni de zile, printre care 7 facturi stornate după debranșarea din 12.02.2013. Printr-o altă decizie și anume nr.575/27.11.2013, Tribunalul Gorj stipulează :" „...în speță reclamantul a investit instanța cu o acțiune având ca obiect obligarea pârâtei la reconectarea locuinței sale la rețeaua electrică, motivată de faptul că debranșarea a fost făcută nelegal pe considerentul neachitării facturilor, deși din înscrisurile existente rezultă cu certitudine că facturile au fost integral plătite ,achitate și chiar codul său de client are sold creditor la data de 12.02.2013 în sumă de 260,65 LEI.....".
A mai arătat reclamantul că încălcând în mod repetat prevederile Legii nr.677/2001 privind dreptul la informare, opoziție, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale, pârâtul a întrerupt cu rea credință, în plină iarnă alimentarea cu energie electrică a locuinței sale fără a avea calitatea de executor în această speță, fără a fi îndrituit să debranșeze locuința, știind că nu are acte necesare pentru debranșare.
De asemenea a precizat că nu a existat decizie de debranșare, semnată, motivată de către furnizorul de energie electrică care să-l împuternicească să facă lucrări la instalațiile și echipamentele electrice ale locuinței sale; nu a existat factură de regularizare, în ziua debranșării cu raportul consum plată, conform fișei analitice cu indexul contorului electric ca principal martor al adevărului.
A susținut reclamantul că pârâtul a întrerupt alimentarea cu energie electrică a locuinței sale, noaptea, pe ascuns, fără a întocmi proces verbal de debranșare neavând posibilitatea de a-și apăra familia și bunurile afectate de întreruperea energiei electrice precizând totodată că pârâtul E. S. s-a asociat cu un grup de presiune format din . și . (firmă de recuperări creanțe). Ambele societății comerciale au fost sancționate de către Tribunalul Gorj, astfel: ., cu suma de 5000 lei daune morale, prin decizia nr.133/15.04.2013 (atașată) iar . cu suma de 2000 lei daune morale, prin decizia nr.131/03.07.2014 (atașată).
Scopul vădit al grupului de presiune la care s-a aliniat și pârâtul E. S. a fost de a obține și foloase materiale necuvenite (fără just temei) pentru sine și pentru alții. Faptele pârâtului E. S. sunt prevăzute și sancționate de codul civil în art.1364, 1357, etc.
Așadar în cele două articole prevăzute de codul civil, se încadrează faptele ilicite ale pârâtului E. S., care și-a folosit abuziv rolul de autoritate de parte dominantă în această situație, neacordându-i familiei reclamantului nicio posibilitate de apărare. P. comportamentul său arogant, discreționar, sub protecția grupului de presiune . și . împreună au adus familiei reclamantului un prejudiciu moral de intensitate extremă constând în suferința morală extremă pe care a trebuit să o suporte sute de zile datorită abuzurilor în formă continuată.
A arătat reclamantul că se află în situația în care se acordă daune morale temeinic și legal, familia sa a fost supusă la șantaj, monopol, înșelăciune, furt, furt calificat, abuz, neglijență, traume psihice și suferințe morale de intensitate extremă,stres accentuat, sărăcire, degradare umană maximă, igienă precară, frig, întuneric, toxiinfecții alimentare pe timpul verii când produsele se alterează de la o oră la alta, boli digestive, scăderea randamentului la locurile de muncă și al copiilor la școală, izolarea față de mijloacele de informare (calculator, telefon) izolarea față de comunitate și în special de sărbătorile pascale și de iarnă, distrugerea elementelor conservate pentru iarnă, amenințări cu executări silite și restrângerea unor drepturi civice.
Apariția și dezvoltarea unor boli ce pot altera ireversibil starea de sănătate precum depresiile organice severe, tulburări de personalitate, stări de psihoză, nervozitate, accidente casnice, disconfort extrem, neliniște, teamă de întuneric, cheltuieli cu medicamente, analize – afectând bugetul statului și bugetul familiei deopotrivă, crearea unei stări de repulsie față de statul de drept.
Pârâtul, E. S., reprezintă un real pericol pentru consumatorul de energie electrică fiindcă a atacat echipamentele și instalațiile electrice ale locuinței reclamantului la 3 (trei) zile după ce a fost emisă decizia 133/15.04.2013 a Tribunalului Gorj, și-a însușit abuziv echipamentele electrice și a falsificat indexul contorului electric în favoarea sa și a grupului de presiune pentru a ascunde un consum ilegal de energie electrică înregistrată de contor la mersul în gol după debranșare.
A săvârșit fapte și de natură penală precum înșelăciune, abuz, furt și furt calificat.
A substituit și subminat puterea judecătorească și legile statului de drept, având o conduită de bagatelizare a îndatoririlor pe care trebuia să le respecte în asemenea situație .
Tăierea curentului electric unei familii în plină iarnă doar pentru a plăti facturi de șantaj, reprezintă faptă abominabilă (groaznică, înfiorătoare ) a distrus tonusul de viață unei familii.
In drept, acțiunea a fost întemeiată pe prevederile Codului civil și Codului de procedură civilă.
P. încheierea finală din data de 05.11.2014 Tribunalul Gorj-Secția a II a Civilă a trimis acțiunea în pretenții formulată de reclamantul N. I. G. în contradictoriu cu pârâtul E. S., spre competentă soluționare Secției I Civilă din cadrul Tribunalului Gorj.
Pentru a pronunța această încheiere Tribunalul - Secția a II a Civilă, verificându-și competența materială, a constatat și reținut că este necompetent în soluționarea prezentei cauze,întrucât prin cererea introductivă reclamantul N. I.G. a chemat în judecată pe pârâtul E. S., solicitând obligarea acestuia la daune morale, temeiul juridic al acțiuni fiind răspunderea civilă delictuală iar din punct de vedere al naturii juridice, prezenta acțiune este o acțiune civilă, ce nu implică un element de comercialitate, părțile procesuale nefiind profesioniști.
Ca urmare, competența materială în soluționarea prezentei cauze aparține instanței civile.
În conformitate cu dispozițiile art.225 din Legea nr.71/2011 care prevăd că secțiile comerciale existente la data intrării în vigoare a noului Codul civil în cadrul tribunalelor se vor reorganiza ca secții civile, în cadrul Tribunalului Gorj, Secția Comercială a fost reorganizată ca secție civilă, fiind denumită Secția a II a Civilă.
Art.228 din Legea nr.71/2011 precizează că la stabilirea cauzelor de competența secțiilor civile reorganizate potrivit dispozițiilor art.225 și art.226 se va ține seama de numărul și natura cauzelor și de specializarea judecătorilor.
Din interpretarea textelor legale anterior citate a reținut instanța că sunt de competența secției comerciale reorganizată ca secție civilă litigiile care au ca parte un „profesionist”, restul litigiilor civile fiind de competența secțiilor civile inițiale.
A reținut instanța că întrucât prezenta acțiune în acordare daune morale este o acțiune civilă, niciuna dinte părțile nefiind un „profesionist” în sensul art.3 din Noul Cod Civil, competența de soluționare a cauzei aparține Secției I Civilă a Tribunalului Gorj.
Potrivit art. 200 alin. 11 Cod civil, introdus prin Legea nr.138 din 15 octombrie 2014, în cazul în care cauza nu este de competența sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părților, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secției specializate competente din cadrul instanței sesizate.
Pe rolul Tribunalului Gorj-Secția I Civilă, reluându-se judecarea cauzei, aceasta a fost înregistrată sub nr._ .
Conform rezoluției din 04.12.2014 cererea de chemare în judecată a fost comunicată pârâtului, iar la data de 06.01.2015 pârâtul E. S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
Un prim aspect de nelegalitate al cererii de chemare în judecată îl reprezintă în opinia pârâtului lipsa calității de reprezentant al reclamantului.
Astfel, potrivit art. 83 Cod procedură civilă persoanele fizice pot fi reprezentate prin avocat sau mandatar, iar în speță reprezentantul reclamantului nu are calitatea de avocat, putând fi cel mult mandatar, astfel că nu poate pune concluzii și nu poate formula excepții.
A apreciat pârâtul că cererea reclamantului este lovită de nulitate întrucât a fost formulată și semnată de o persoană care nu a făcut dovada mandatului.
În atare situație, a solicitat pârâtul să se constate lipsa calității de reprezentant a domnului consilier juridic D. Luta precum și nulitatea cererii în lipsa mandatului expres dat în acest sens.
Pe fondul cauzei a arătat pârâtul că în conformitate cu procedura de lucru, angajații electricieni ai societății ADREM INVEST SRL primesc ordinele de serviciu privind deconectarea abonaților de la CEZ Distribuție SA și au obligația să efectueze aceste operațiuni.
Pentru reclamant au fost emise 4 ordine de deconectare pentru neplata facturilor, iar pârâtul, în calitate de electrician, s-a deplasat la punctul de consum al abonatului și, negăsind pe nimeni, a întocmit bonurile de mișcare pe care le-a afișat și a procedat la deconectarea clientului.
În ceea ce privește prejudiciul, a arătat pârâtul că simpla invocare a acestuia nu reprezintă un mijloc suficient de probe în sensul confirmării și întinderii acestuia.
În dovedirea apărărilor formulate, pârâtul a depus la dosar, în copie, bonurile de mișcare nr._/11.09.2012, nr._/16.11.2012, nr._/12.02.2013 și nr._/18.04.2013, fișa postului de electrician, extras de cont confirmări solduri la data de 21.12.2013.
Conform rezoluției din data de 07.01.2015, întâmpinarea a fost comunicată reclamantului care a depus răspuns la întâmpinare, precizând că pârâtul a săvârșit acte ce cad sub incidența codului penal și civil deopotrivă, respectiv a rupt abuziv sigiliile, și-a însușit prin furt și furt calificat echipamentele electrice aflate în custodia familiei reclamantului și a falsificat indexul contorului electric în favoarea sa.
Referitor la lipsa calității de reprezentant invocate de pârât, a arătat reclamantul că juristul L. D. are calitatea de procurator conform procurii atașate la dosar.
A precizat reclamantul că niciunul dintre documentele depuse la dosar referitoare la codul său de client nu este semnat de acesta în vederea luării la cunoștință, toate documentele fiind contrafăcute, ilegale, lovite de nulitate absolută.
P. sentința nr.35 din 13 februarie 2015 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ , s-a respins acțiunea formulată de reclamantul N. I.G., domiciliat în Municipiul Motru, ., ., județul Gorj în contradictoriu cu pârâtul E. S., domiciliat în Municipiul Motru, ., județul Gorj, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Individual de Avocat „A. G. A.” din București, .. 5, ., ., având ca obiect pretenții
S-a reținut că prin cererea introductivă, reclamantul N. I. G., prin consilier juridic D. L., a chemat în judecată și personal la interogatoriu pe pârâtul E. S., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la plata de despăgubiri morale în cuantum de 500.000 (cincisutemii) lei - ron, reprezentând compensarea în parte a prejudiciului suferit de reclamant și familia sa - peste 600 de zile de întrerupere ilegală a energiei electrice la locuința cu adresa de mai sus în perioada 12.02._14 pentru daune în formă continuată aduse sănătății, demnității, onoarei și reputației mele și familiei sale.
Potrivit art. 1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție este obligat să îl repare.
Pentru a fi reținută răspunderea civilă delictuală este necesar să fie îndeplinite 4 condiții: existența unei fapte ilicite, vinovăția, prejudiciul și o legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu.
Reclamantul a invocat fapta ilicită a pârâtului arătând că prin debranșări nelegale, repetate i-a adus un prejudiciu moral, atât lui cât și familiei sale.
Din probatoriile dosarului rezultă că pârâtul a acționat în calitate de angajat al societății ADREM INVEST SRL în executarea ordinelor de serviciu emise de CEZ Distribuție SA în baza contractului de prestări servicii încheiat între . și CEZ Distribuție SA, efectuând operațiuni de deconectare a locuinței reclamantului pentru neplata facturilor.
Nu este întemeiată susținerea reclamantului prin care a arătat că pârâtul a acționat abuziv, debranșându-l de la rețeaua electrică.
Pârâtul în calitate de angajat al societății ADREM INVEST SRL a acționat în baza ordinelor de serviciu privind deconectarea abonatului N. I. G. și în acest sens au fost emise de către CEZ Distribuție SA 4 ordine de deconectare, respectiv în data de 10.09.2012, 14.11.2012, 11.02.2013 și 15.04.2013, iar în baza ordinelor primite s-a deplasat la punctul de consum al abonatului și negăsind pe nimeni a întocmit, conform procedurii de lucru, bonurile de mișcare pe care le-a afișat, procedând totodată la deconectarea clientului.
Faptul că pârâtul a întrerupt alimentarea cu energie electrică a locuinței reclamantului în baza ordinelor de deconectare primite, nu înseamnă că pârâtul este asociat cu un grup de presiune format din . și . în calitate de firmă de recuperări creanțe în scopul de a obține foloase materiale necuvenite.
De altfel, împotriva acestor societăți reclamantul a formulat acțiune prin care a solicitat obligarea acestora la acordarea daunelor morale, astfel că prin decizia civilă nr. 133/2013 CEZ Vânzare SA a fost obligată la 5000 lei daune morale către reclamant, iar prin sentința civilă nr. 131/2014 a fost obligată pârâta . Management Service SRL la 2000 lei daune morale față de reclamant.
Cum aspectele arătate de către reclamant nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 1357 Cod civil, tribunalul a respins acțiunea reclamantului.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamantul N. I. G., prin consilier juridic D. L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, deoarece nu există un contract între . și ., al cărei angajat este pârâtul E. S. pentru a exista dreptul acestuia de a întrerupe furnizarea energiei electrice la locuința apelantului reclamant, în executarea unor ordine date de ..
La dosarul cauzei s-a formulat întâmpinare de către pârâtul intimat E. S., prin care s-a invocat excepția lipsei calității de reprezentant a consilierului juridic pentru reclamant și s-au formulat apărări privind susținerea sentinței civile atacată cu apel.
Se va examina cu prioritate excepția lipsei de reprezentant a consilierului juridic pentru reclamantul – apelant, având caracter dirimant pentru apelul declarat.
În ceea ce privește excepția lipsei calității de reprezentant a consilierului juridic, D. L., pentru reclamant, instanța de apel, examinând dosarul cauzei, a constatat că la fila 10 se află o procură generală judiciară, eliberată la 2 aprilie 2013, prin care reprezentantul D. L. este mandatat de reclamantul N. G. să introducă sau să retragă orice acțiune civile, să-l reprezintă în orice dosar în care reprezentatul este parte, astfel încât această excepție nu este întemeiată și urmează a fi respinsă, în cauză fiind îndeplinite cerințele art.80 alin. 1 Cod pr.civilă.
Critica formulată în apel nu este întemeiată având în vedere următoarele considerente:
Reclamantul apelant, prin acțiunea introdusă a precizat cadrul procesual indicând calitatea de pârât a intimatului E. S., raporturile juridice încălcate, temeiul de drept, respectiv răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie și obiectul acțiunii care constă în prejudiciul moral, în cuantum de 500.000,lei, suferit prin deconectarea ilegală efectuată de pârât de la rețeaua de energie electrică a locuinței proprietatea reclamantului.
Chiar din conținutul acțiunii rezultă că pârâtul E. S., în calitate de operator zonal – electrician, a reprezentat . și a întrerupt furnizarea energiei electrice pentru locuința reclamantului, executând ordinele primite.
Față de cadrul procesual stabilit de către reclamant se constată că pârâtul a acționat în calitate de angajat al ., ceea ce atrage aplicarea dispoz. art.1373 Cod Civil, respectiv angajarea răspunderii comitenților pentru prepuși, potrivit cărora comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
Din actele existente în dosar, respectiv bonul de mișcare din 12 febr.2013, procesul verbal de deconectare din 14 dec.2012, procesul verbal din 10 sept.2012, rezultă că pârâtul a acționat în calitate de angajat al ., această societate fiind mandatar al . actele existente la filele 23-33 dosar fond care emană de la . rezultă că această societate avea atribuții privind deconectarea clienților ( titlul deconectarea clienților de tip B,C) în strânsă legătură cu . față de care are obligația de aducere la cunoștință a situațiilor semnalate în teren, ultima societate transmițând măsurile care se impun.
Datorită raporturilor existente între cele două societăți au fost emise ordinele de serviciu emise în dosar, care au fost puse în executare de către pârât.
În situația în care s-a cauzat o pagubă prin fapta prepusului intervine răspunderea civilă delictuală a comitentului, care este o răspundere indirectă ce are ca temei obiectiv fapta ilicită a persoanelor pentru care cel îndatorat la reparare este obligat potrivit legii, să răspundă.
Răspunderea comitentului pentru fapta prepușilor este o răspundere pentru fapta altuia care se întemeiază pe obligația legală de garanție bazată pe ideea riscului de activitate și care este condiționată de împrejurarea că s-ar putea imputa o culpă prepusului în îndeplinirea funcțiilor încredințate de comitent.
Față de antrenarea răspunderii civile delictuale indirecte a comitentului pentru fapta prepusului se constată că pârâtul, neacționând în numele său ci pentru societatea unde este angajat nu poate răspunde în speța dată pentru fapta proprie, atât timp cât prin acțiunile sale a îndeplinit ordinele de serviciu trasate.
Atât timp cât reclamantul a chemat în judecată în calitate de pârât pe prepusul-angajatul respectiv ., nu se poate constata ca fiind îndeplinite cerințele răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie prev. art.1357 Cod civil, având în vedere că pârâtul a acționat în numele și pentru societatea unde este angajat.
În considerarea celor expuse se constată ca nefondat apelul în baza art.480 alin.1, urmând a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția lipsei calității de reprezentant, invocată prin întâmpinare.
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamantul N. I. G., domiciliat în Motru, ., ., jud. Gorj, prin consilier juridic D. L., împotriva sentinței civile nr. 35/13.02.2015, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul pârât E. S., domiciliat în Motru, ., jud. Gorj.
Decizie definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Iunie 2015.
Președinte, N. D. | Judecător, Florența C. C. | |
Grefier, A. P. |
Red.jud.N.D.
Tehn.M.D.4 ex
J.f.V.B.
10.07.2015
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 414/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 427/2015. Curtea de... → |
|---|
