Pretenţii. Decizia nr. 5567/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 5567/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 18-11-2015 în dosarul nr. 5567/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIA Nr. 5567
Ședința publică de la 18 Noiembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I.
Judecător E. B.
Grefier E. O.
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 12 Noiembrie 2015, privind judecarea apelului declarat de apelanta-pârâtă S.C.TRUSTUL DE IZOLAȚII PENTRU LUCRĂRI INDUSTRIALE S.A. (S.C.TILIB SA), prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență S. I., cu sediul în București, ., ., ., reprezentată în instanță de avocat N. C., cu sediul în București, ..3, ., ., împotriva sentinței civile numărul 199 din data de 19 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă, în dosarul numărul_, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. T. V. S.A., prin lichidator VISAL CONSULTING SPRL și reprezentant legal, domnul O. G., cu sediul în Drobeta T. S., ., ., ., județul M., având ca obiect pretenții, trimisă spre rejudecare ca urmare a casării deciziei numărul 5 din data de 05 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel C., în dosarul numărul_, prin decizia nr. 1928 din data de 17 iunie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul numărul_ .
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică de la data de 12 Noiembrie 2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar prin serviciul registratură, apelanta-pârâtă S.C.TRUSTUL DE IZOLAȚII PENTRU LUCRĂRI INDUSTRIALE S.A. a depus ordinul de plată nr.380/13.11.2015, reprezentând onorariu pentru expert în sumă de 1000 lei, iar intimata-reclamantă S.C. T. V. S.A. a depus chitanța nr._/1 din 13.11.2015, reprezentând onorariu pentru expert în sumă de 2000 lei.
Astfel, față de consemnările din încheiere, s-a trecut la soluționarea apelului de față.
CURTEA
Asupra apelului de față;
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta T. S., sub nr._, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâta . PENTRU LUCRĂRI INDUSTRIALE” SA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 317 559 lei din care 200.000 lei în conformitate cu art.9.3 din contract, 99.120 lei inflație,_ lei penalități, 2000 lei onorariu expert, 2999 onorariu suplimentar expert.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâta a încălcat contractul de licență nr.26/14.10.2004 pentru lucrările executate la C. nr.4 în incinta RAAN Sucursala Romag Termo în anul 2011, lucrări executate în defavoarea reclamantei care deține, conform contractului menționat, dreptul de a executa în exclusivitate aplicațiile invenției protejate prin Brevetul_/1997.
Judecătoria Drobeta T. S., prin sentința civilă nr.2762/18.04.2012, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului M..
La data de 10.05.2012 dosarul a fost înaintat Tribunalului M. și a fost înregistrat sub nr._ .
P. sentința civilă nr. 199/19.10.2012, Tribunalul M. a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă, a admis în parte acțiunea.
A obligat pârâta să achite reclamantei suma de 200.000 lei RON, în conformitate cu art.9.3 din contract și 4999 lei, reprezentând onorariu expert .
A obligat pârâta la 7269 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut căpârâta a fost chemată în judecată pe considerentul încălcării clauzelor cuprinse în contractul de licență nr. 26 din 14.10.2004 și, prin urmare, existând identitate între pârâtă și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății, aceasta are calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, s-a reținut că între părți a fost încheiat contractul de licență nr. 26 din 14.10. 2004, prin care s-a transmis de către licențiator –. de exploatare a invenției ,,Înzidire pentru capul de aspirație la cazanele de abur” către licențiat pentru toate aplicațiile invenției în perimetrul RAAN-Sucursala Romag .
Conform clauzelor contractuale -pct. 4 - licențiatorul s-a obligat să nu aplice invenția în perimetrul RAAN –Sucursala Romag, cu excepția cazului în care părțile convin să aplice împreună invenția.
În cursul anului 2010, antreprenorul general . câștigat licitația pentru efectuarea lucrărilor de reparație pe baza proiectului de execuție a lucrărilor ,, Adaptare înzidire cap aspirație în boltă turn III-IV”, iar acesta a subcontractat pârâtei . ,,reparație zidărie refractară și protecții AK la cazanul nr. 4 Halînga CS3”. Deși inițial pârâta nu a recunoscut pretențiile reclamantei, în întâmpinarea depusă la dosar a arătat că a avut acordul verbal al reclamantei pentru executarea lucrării .
Instanța a avut în vedere expertiza efectuată în cererea de asigurare dovezi și a reținut că pârâta nu a respectat dreptul de exclusivitate al reclamantei pentru perimetrul RAAN, astfel cum a fost prevăzut la pct. 4 din contract și, prin urmare, conform art. 9.3 din contractul de licență, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei daune interese în cuantum de 200.000 lei .
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel pârâta . PENTRU LUCRĂRI INDUSTRIALE S.A..
În motivarea apelului, pârâta a criticat respingerea excepției lipsei calității procesual pasive, arătând că reparația curenta a cazanului 4 a fost efectuata de către societatea S.C. C&C MH CONFORT S.A., antreprenorul care a câștigat licitația pentru efectuarea lucrărilor de reparații la societatea R.A.A.N - Sucursala ROMAG TERMO Drobeta T. S..
Pe fondul cauzei, apelanta pârâtă a susținut că instanța de fond nu a procedat la o cercetare amănunțita a tuturor probelor depuse la dosarul cauzei, a pronunțat o hotărâre insuficient motivata.
A susținut că intimata prin acordul său a avut cunoștință de prezența apelantei la lucrările de reparație din cadrul R.A.A.N. - Sucursala ROMAG TERMO Drobeta T. S. și a acționat cu rea-credința când a așteptat momentul încheierii lucrărilor de reparație și pregătirea pentru punerea în funcțiune a cazanelor, pentru formularea acțiunii.
A arătat că instanța de fond în mod neîntemeiat și nelegal a respins apelantei proba testimonială, a încălcat principiul egalității, lipsind astfel apelanta-pârâtă de posibilitatea de a prezenta în mod egal mijloacele de probă de care dispune.
A făcut referire la faptul că apelanta a depus, prin concluziile scrise din data de 05.10.2012, declarația notariala a domnului G. D. in calitate de Director Tehnic (acționar cu participare la capitalul social in procent egal cu Directorul General de 39%) al intimatei-reclamante care dovedește existenta acordului din partea Directorului General G. O. pentru efectuarea lucrărilor de reparație de către apelanta in perimetrul RAAN - Sucursala ROMAG.
Apelanta a criticat concluziile expertizei din cadrul cererii de asigurare dovezi, a arătat că expertiza nu a analizat brevetul de invenție nr._, nu a avut în vedere că prin acest brevet nu s-a protejat procedeul cu bolta invocat in concluziile raportului de expertiza.
Întinderea protecției brevetului de invenție acordat este data de revendicări, iar prin acestea se precizează în mod expres ca invenția se refera la Înzidire pentru capul de aspirație la cazonele de abur, destinata construcției turnurilor de preservare a gazelor de ardere, de la cazanele de abur ce funcționează cu combustibili solizi. In revendicarea 1 a brevetului de invenție acordat se precizează faptul ca […] bolta (11) este în sine cunoscută [...].
A concluzionat ca lucrările de reparație efectuate la bolta cazanului de abur nr. 4 al RAAN - Sucursala ROMAG TERMO Drobeta T. S. nu fac obiectul protecției acordate prin brevetul de invenție nr._ si in mod corespunzător al actelor subsecvente încheiate, respectiv contractul de licență nr. 26/14.10.2004.
A susținut că un alt aspect important pe care instanța de fond in mod nejustificat nu l-a reținut îl reprezintă faptul ca lucrarea efectuata de către pârâtă a avut ca obiect lucrarea de reparație a unei porțiuni din bolta cazanului nr. 4 al S.C. R.A.A.N - Sucursala ROMAG TERMO Drobeta T. S. pe baza unui proiect de execuție pus la dispoziție de către S.C. ICPET-GENERATOARE A. S.A. purtând denumirea „Adaptare înzidire cap aspirație in bolta turn III-IV”.
A arătat că brevetul nr._ acordat pentru invenția cu titlul „Înzidire pentru capul de aspirație la cazanele de abur" a fost implementat la R.A.A.N - Sucursala ROMAG TERMO Drobeta T. S. pentru prima dată în anul 1997 la unul din cele 7 cazane, de către S.C. TILIB S.A., titularul brevetului.
În perioada cuprinsa intre anii 2004-2011, intimata a aplicat brevetul de la toate cazanele de abur in baza contractului de licența nr.26/14.10.2004, astfel că nu mai exista nici o îndoială privind existența soluției brevetate în cadrul RAAN - Sucursala ROMAG.
Or, prin expertiza ce a făcut obiectul cererii de asigurare dovezi, expertul nu ar fi putut să constate altceva, chiar și în cazul în care aceasta ar fi fost efectuată acum 10 ani. Același expert a efectuat o expertiză identică în dosarul ce a făcut obiectul ciclului procesual anterior ce s-a încheiat printr-o conciliere și prin încheierea contractului de licență. P. urmare, încă din anul 2003 s-a constatat aplicarea brevetului de invenție nr._ având titlul INZIDIRE PENTRU CAPUL DE ASPIRATIE LA CAZANELE DE A." la cazanele din cadrul RAAN - Sucursala ROMAG.
P. decizia nr. 5 din 5 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel C. s-a respins apelul ca nefondat.
Instanța de apel a reținut că este corectă rezolvarea dată de prima instanță excepției lipsei calității procesuale pasive, dat fiind izvorul obligației ce decurge din contractul de licență în care pârâta este parte.
S-a apreciat de asemenea nefondată, sub aspectul solicitării de anulare a sentinței, critica ce vizează modul de motivare a acesteia, întrucât hotărârea atacată cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, cum prevede art. 261 alin.1 pct. 5 c.pr. civ.
Critica referitoare la încălcarea principiilor procesului civil, prin lipsa de rol activ al instanței și refuzul încuviințării probei testimoniale, în principal, cu privire la acordul intimatei pentru efectuarea lucrărilor respectiv s-a considerat neîntemeiată, întrucât, în raport de prev. art. 167 c.pr.civ., refuzul încuviințării unei probe nu echivalează cu lipsa de rol activ a judecătorului, astfel cum este impus de art. 129 c.pr.civ.
În ceea ce privește modul de apreciere și interpretare a probelor dosarului, cu referire la lucrările efectuate, dacă fac sau nu obiectul protecției acordate prin respectivul brevet de invenție, Curtea a apreciat că prima instanță a reținut o situație corectă, astfel cum este expusă în considerentele sentinței; că nu există nici un temei legal de înlăturare a concluziilor expertizei, efectuată în procedura de asigurare de dovezi, de un expert tehnic judiciar în specialitatea Tehnologia Construcțiilor de Mașini și specialist de înaltă calificare în specialitatea Proprietatea Industrială, cu respectarea tuturor dispozițiilor procedurale.
Referitor la clauzele din contractul de licență, art. 5 - care impun obligația, pentru licențiat, să execute lucrări de aplicare a invenției, exclusiv în perimetrul RAAN, Sucursala ROMAG- și refuzul intimatei de a efectua lucrările de reparații, critica apelantei nu a fost primită. Aceasta, deoarece art. 5 din contractul de licență, care prevede drepturile și obligațiile licențiatului, cuprinde, sub aspectul invocat, numai dreptul să aplice invenția după cum consideră necesar și obligația să execute lucrări de aplicare/ punere în operă a invenției, exclusiv în perimetrul RAAN, fără a exista prevederi în contract care să dea acest drept licențiatorului, în caz de neexecutare.
Art. 9 din contract, care reglementează răspunderea părților, prevede, într-adevăr, că părțile se obligă reciproc la executarea întocmai și la timp a obligațiilor, precum și răspunderea pentru neexecutare, însă, în speță, instanța a soluționat numai acțiunea reclamantei, ca și licențiat, privind răspunderea pârâtei, ca și licențiator, în temeiul art. 9.3 din contract, pentru nerespectarea dreptului de exclusivitate, prevăzut de art. 4 din contract, așa încât, orice alte aspecte ce vizează alte drepturi, obligații și responsabilități ale părților izvorâte din acest contract exced cauzei judecate de instanța de fond și, prin urmare, nu pot fi supuse examinării nici în apel.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta, iar prin decizia civilă nr. 1928 din 17 iunie 2014 a ÎCCJ s-a admis recursul, s-a casat decizia din apel și s-a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel C..
Instanța supremă a reținut că este nefondat motivul de recurs vizând soluționarea excepției calității procesual pasive iar pe fondul cauzei a apreciat că împrejurările de fapt nu au fost pe deplin stabilite.
S-a arătat care este conținutul contractului de licență încheiat între părți, au fost expuse concluziile raportului de expertiză efectuat în cadrul procedurii de asigurare dovezi și ale raportului de expertiză efectuat de exp. V. I. în dosarul 4183/2003 derulat între aceleași părți.
Instanța de recurs a reținut că prin compararea celor două lucrări se observă că există neconcordanțe între ceea ce consideră fiecare expert a fi protejat prin brevetul de invenție iar instanța de apel nu a clarificat obiectul protecției. A arătat că prin raportul de expertiză validat de instanțe nu s-au identificat lucrările efectuate în concret de pârâtă și măsura în care acestea se suprapun pe elementele protejate ale brevetului.
S-a concluzionat că instanța de apel nu a răspuns criticilor care susțineau că lucrările de reparații nu fac obiectul protecției acordate prin brevet, că era necesar ca pentru lămurirea împrejurărilor de fapt să se identifice lucrările de reparații efectuate de pârâtă, raportat la lucrările subcontractate, să se identifice revendicările protejate prin brevet, cu referire la ceea ce s-a transmis prin contractul de licență și să se compare caracteristicile tehnice constructive ale acestora.
S-a dispus ca în rejudecare să se administreze proba cu o nouă expertiză realizată de unu sau trei experți specializați în domeniul proprietății industriale și în cel energetic( cazane cu abur) .
Rejudecând apelul, în limitele deciziei de casare, potrivit art. 315 cod procedură civilă se constată că parte din criticile din apel au primit deja o soluție irevocabilă, prin decizia instanței de recurs fiind stabilit cu putere de lucru judecat că a fost soluționată corect excepția calității procesual pasive a pârâtei. De asemenea, s-a considerat că sunt fondate doar criticile ce vizează fondul litigiului, nu și cele vizând modalitatea de administrare a probelor sau încălcare a drepturilor procesuale ale părților.
În raport de cele stabilite de instanța de casare s-a dispus efectuarea unei noi expertize, fiind numit un expert specializat în proprietate industrială și mașini-unelte, nefiind identificat nici un expert specializat în cazane cu abur. Deși inițial au fost numiți și alți doi experți, cu specialitatea construcții industriale și specialitatea domeniul energetic, care au și fost înlocuiți de alți experți, proba nu a fost posibil de administrat, întrucât niciuna dintre părți nu a fost de acord cu achitarea onorariului pentru expert, arătând că au intrat în procedura insolvenței.
Raportul de expertiză tehnică a fost întocmit de expert C. C. pentru termenul din 3 septembrie 2015 și completat ulterior pentru termenul din 12.11.2015. Instanța va avea în vedere lucrarea expertului, atât forma sa inițială, cât și pe cea finalizată, constatând că s-a făcut o verificare a actelor prezentate de părți și s-a stabilit starea de fapt prin observarea cazanului în discuție, cu precizarea că dată fiind funcționarea acestuia, este imposibil a se face unele determinări.
Pentru a stabili temeinicia pretențiilor reclamantei și, implicit, legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe trebuie să se lămurească obiectul protecției asigurate de brevet și care au fost limitele lucrării realizate de pârâtă.
Brevetul de invenție în discuție protejează partea de construcție a gurilor de aspirație a tunurilor de ardere, aducând elemente de noutate în ce privește înzidirea pentru capul de aspirație a cazanelor cu abur destinată construcției turnurilor de prelevare a gazelor de ardere.
Din punct de vedere tehnic, prin brevet se protejează o modalitate de înzidire care este alcătuită dintr-un start interior, prevăzut cu un umăr sub care este fixat stratul exterior și deasupra căruia este montată o grindă orizontală din beton armat, într-un element de rigidizare sudat în mantaua exterioară. Alături de grinda orizontală este prevăzut un umăr de boltă care are raportul între înălțime și lățime între 1/10….3/10 și deasupra căruia este montat un strat de umplutură și un strat orizontal, care au o grosime egală cu 0,3…1 din înălțimea bolții. Umărul este străbătut de o armătură metalică din oțel refractar iar bifurcația armăturii dintre stratul interior și cel exterior are un unghi de 90 grade.
Aspectele tehnice protejate prin brevet, chestiune ce s-a impus a fi dezlegată de către instanța de casare, rezultă atât din lucrarea expertului C. C. ( fila 15-16 din lucrarea finală), cât și din expertiza realizată în dosarul 4138/_ al Tribunalului București.
P. contractul de licență încheiat între părți s-a transmis dreptul de aplicare a invenției într-un anumit perimetru, ceea ce înseamnă fie o nouă aplicare a invenției pentru o altă construcție ( o astfel de lucrare nu s-a realizat) fie demolarea totală a construcției vechi și refacerea ei, demolarea construcției vechi la nivelul la care aceasta s-a demolat la prima aplicare a invenției și refacerea construcției.
Este evident că pârâta a efectuat în anul 2010 în cadrul RAAN lucrări la cazanul nr. 4. Expertul numit în cel de al doilea ciclu procesual a precizat că dacă lucrările s-ar fi încadrat în limitele unor reparații curente, ar fi constituit dreptul beneficiarului de a executa mentenanța, pentru că lucrările de reparații nu se circumscriu nici uneia dintre cele trei situații descrise mai sus pentru care s-a transmis dreptul de aplicare a invenției.
Expertul desemnat în apel a arătat că din contractul de executare lucrări nr. 25/2010 încheiat între antreprenor și pârât rezultă că au fost realizate următoarele lucrări: demolare zidărie refractară-91mc, refacere zidărie refractară cu beton refractar BIP-o4 pentru 93,38 mc și BIP-65 pentru 71,46 mc, refacere zidărie boți cu cărămidă fasonată pentru 7,48 mc, transport materiale. Faptul că aceste lucrări au fost efectiv realizate este dovedit cu procesul verbal de recepție a lucrărilor nr. 6383/1.06.2011. Deși părțile au contractat și lucrarea execuție protecție antiacidă, au renunțat la executarea propriu zisă, încheind actele adiționale nr. 1 și 2 la contract.
Apărarea apelantei pârâte în sensul că a executat lucrările cu acordul reclamantei nu au fost avute în vedere de instanța de recurs, care a dispus administrarea de probe pe fondul cauzei, iar nu pe apărări incidentale, care ar fi făcută inutilă antamarea chestiunilor de fond. În plus, declarația extrajudiciară dată de un angajat al societății reclamante, chiar dacă avea funcție de conducere, nu poate face dovada acordului dintre cei doi parteneri contractuali ca lucrările de reparații să fie executate de pârâtă. Un astfel de acord trebuia să rezulte ferm, din înscrisuri încheiate înainte de începerea lucrărilor, ori astfel de probe nu au fost administrate.
Expertul C. C. a arătat că ar constitui o încălcare a brevetului executarea de către pârâtă a anumitor lucrări, respectiv demolarea și refacerea stratului interior, a stratului exterior, a grinzii cu element de ridigizare, a umărului de boltă, a stratului de umplutură și a startului orizontal.
Cum în contractul încheiat de pârâtă cu antreprenorul s-au înscris doar lucrările generice de refacere a zidăriei cu beton refractar și cu cărămidă fasonată, instanța are în vedere că lucrarea a fost executată de apelanta pârâtă, în calitate de subantreprenor, în urma unui proiect întocmit de S.C. ICPET-GENERATOARE A. S.A.. Beneficiarul lucrării - RAAN- și antreprenorul nu au invocat faptul că lucrarea a fost executată greșit ori că nu a fost urmat proiectul, așa încât pentru a stabili dacă s-a făcut doar o reparație ori, dimpotrivă, s-a demolat total capul de înzidire și s-a realizat o nouă lucrare, trebuie să se pornească de la analiza respectivului proiect.
Potrivit proiectului, lucrarea denumită „Adaptare înzidire cap aspirație in bolta turn III-IV” a necesitat inclusiv achiziționarea de materiale pentru partea nemetalică și pentru partea metalică, fiind precizate expres cantitățile pentru fiecare material în parte.
Denumirea invenției este „Înzidire pentru capul de aspirație la cazanele cu abur”, astfel că este evident că lucrarea angajată de pârâtă a avut ca obiect adaptarea înzidirii, ceea ce presupune că nu s-a intenționat refacerea integrală a lucrării protejate prin brevet.
În expertiza realizată pe parcursul asigurării de dovezi s-a concluzionat ( fila 15 din lucrare) că tehnologiile folosite de pârâtă la reparația cazanului, respectiv la înzidirea capetele de aspirație, sunt cele prevăzute în proiectul arătat mai sus. Concluzia expertului în sensul că proiectul cuprinde soluții tehnice revendicate prin brevet nu poate constitui temei pentru admiterea acțiunii, deoarece, așa cum s-a reținut în decizia de casare, expertul nu a lămurit toate aspectele de fapt.
Mai mult, este evident că pentru a executa reparația a fost necesar să aibă în vedere și să se respecte soluțiile tehnice propuse în brevet, important pentru speță fiind doar dacă s-a refăcut integral capul de aspirație sau doar s-a reparat.
Din lucrarea efectuată la fața locului și analizând proiectul și planșele atașate acestuia, depuse la dosarul de față la filele 128-136, instanța reține că proiectantul a avut în vedere existența unei „ zone noi” și a unei „înzidiri existente”, iar cantitatea de materiale nemetalice previzionată este sub cantitatea necesară în cazul în care s-ar fi intenționat realizarea integrală a zidăriei. Așadar, proiectantul a avut în vedere repararea unei zone, iar nu demolarea integrală și refacerea, fiind evident că proiectul pe baza căruia pârâta a executat lucrările este unul de reparare a unei înzidiri existente.
Pârâta a executat în temeiul proiectului următoarele lucrări, verificate de expert și confirmate de beneficiarul final: refacerea bolții la capul de aspirație nr. 4 și la capul de aspirație nr. 1, refacerea startului interior al pereților laterali ca capul de aspirație nr. 1, lucrări pe turnurile de prelevare.
Expertul a arătat că la capul de aspirație nr. 4 pârâta a executat doar lucrări de reparație, care se circumscriu unei mentenanțe necesare în timpul folosirii, concluziile sale fiind corecte deoarece nu s-a lucrat la pereții laterali și peretele inferior, ci doar s-a refăcut bolta, la toate lucrările pereții interiori rămânând așa cum au fost construiți la prima aplicare a invenției.
La capul de aspirație nr. 1 expertul a arătat că s-a lucrat și la pereții laterali, deoarece stratul interior vizibil este din beton, în timp ce celelalte capete de aspirație ( până la 6) sunt din cărămidă.
Expertul nu a putut să ajungă la o concluzie tehnică cu caracter de certitudine, astfel că se vor analiza coroborat toate probele din dosar.
Instanța concluzionează că pârâta nu a demolat integral nici acest capăt de aspirație, concluzia fiind bazată pe argumentul că prin proiectul lucrării nu s-a prevăzut demolarea, aspect rezultat cu claritate și din proiect și din raportul expertului, iar atunci când lucrarea pârâtei a fost recepționată de antreprenor și apoi predată de acesta beneficiarului final nu s-au făcut obiecțiuni, nu s-au semnalat diferențe tehnice între proiect, comandă și lucrarea realizată.
Se are în vedere și concluzia expertului care a arătat că potrivit proiectului, cantitatea de materiale nemetalice nu asigură refacerea completă a zidăriei, a pereților laterali și a mantalei, fiind evident că proiectantul a apreciat că nu se impune demolarea înzidirii existente.
În plus, instanța constată că în expertiza de asigurare dovezi nu s-a consemnat că la capul de aspirație 1 s-a schimbat mantaua metalică și că s-a refăcut integral zidăria interioară, așa încât din toate aceste probe se apreciază că lucrarea executată de pârâtă s-a limitat la proiectul pus la dispoziție de antreprenorul cu care pârâta a contractat.
În consecință, efectuând doar lucrări de reparație, de mentenanță, care se impuneau datorită uzurii lucrării în procesul de funcționare, pârâta nu a depășit limitele contractului încheiat cu reclamanta, nu a pus în aplicare brevetul, răspunderea contractuală nefiind angajată.
Pentru aceste motive, se constată că prima instanță a reținut o stare de fapt eronată, caz în care se impune ca potrivit art. 296 cod procedură civilă să se admită apelul, să fie schimbată sentința în sensul respingerii acțiunii.
Potrivit art. 274 cod procedură civilă reclamanta va fi obligată către apelanta pârâtă la plata cheltuielilor de judecată, constând în taxe timbru achitate în apel și recurs - 5939 lei, onorariu expert în apel-3000 lei și onorariu avocat
Potrivit art. 274 alin. 3 cod procedură civilă instanța va reduce onorariul avocatului achitat în toate ciclurile procesuale ( fond, cele două cicluri în apel și recurs) de la suma totală de 22 933 lei la 10 000 lei, întrucât raporturile contractuale dintre parte și avocat nu pot fi opuse părții adverse sub toate aspectele, iar onorariul încasat efectiv este prea mare față de complexitatea dosarului.
Potrivit art. 404 ind. 2 alin. 2 cod procedură civilă, se va dispune întoarcerea executării sentinței civile nr.199 din 19.10.2012, pronunțată de Tribunalul M. și repunerea părților în situația anterioară, în sensul restituirii către pârâtă a sumelor de bani încasate în baza acestei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de apelanta-pârâtă S.C.TRUSTUL DE IZOLAȚII PENTRU LUCRĂRI INDUSTRIALE S.A. (S.C.TILIB SA), prin administrator judiciar Cabinet Individual de Insolvență S. I., cu sediul în București, ., ., ., sector 6, reprezentată în instanță de avocat N. C., cu sediul în București, ..3, ., împotriva sentinței civile numărul 199 din data de 19 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă, în dosarul numărul_, în contradictoriu cu intimata-reclamantă S.C. T. V. S.A., prin lichidator VISAL CONSULTING SPRL și reprezentant legal, domnul O. G., cu sediul în Drobeta T. S., ., ., ., județul M., având ca obiect pretenții, trimisă spre rejudecare ca urmare a casării deciziei numărul 5 din data de 05 februarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel C., în dosarul numărul_, prin decizia nr. 1928 din data de 17 iunie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul numărul_ .
Schimbă sentința civilă numărul 199 din data de 19 octombrie 2012, pronunțată de Tribunalul M. – Secția I Civilă, în dosarul numărul_, respinge acțiunea ca nefondată.
Obligă reclamanta S.C. T. V. S.A, către pârâta S.C.TRUSTUL DE IZOLAȚII PENTRU LUCRĂRI INDUSTRIALE S.A., la 18.939 lei cheltuieli de judecată constând în taxă timbru în sumă de 5939 lei, onorariu expert în sumă de 3.000 lei și 10.000 lei onorariu avocat, ca urmare a reducerii, în toate ciclurile procesuale.
Dispune întoarcerea executării sentinței civile nr.199 din 19.10.2012, pronunțată de Tribunalul M. și repunerea părților în situația anterioară, în sensul restituirii către pârâtă a sumelor de bani încasate în baza acestei hotărâri.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Noiembrie 2015.
Președinte, G. I. | Judecător, E. B. | |
Grefier, E. O. |
Red. jud. G. I.
Tehn. E.O.
4 ex./20.11.2015
Jud. fond C. O.
| ← Legea 10/2001. Decizia nr. 5717/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Legea 10/2001. Decizia nr. 5701/2015. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
