Obligaţie de a face. Decizia nr. 9799/2012. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9799/2012 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 17-10-2012 în dosarul nr. 9799/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 9799
Ședința publică de la 17 Octombrie 2012
Completul compus din:
Președinte Judecător: E. S.
Judecător: M. M.
Judecător: P. P.
Grefier: V. R.
x.x.x
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta S. C. C. E. O. SA T. – SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG.J., împotriva deciziei civile nr. 229 din 16 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant R. I.G., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic C. N., pentru recurenta pârâtă și avocat M. M., pentru intimatul reclamant R. I.G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a învederat că recursul a fost declarat și motivat în termen legal iar prin serviciul registratură al instanței, la dosar a fost depusă, de către intimatul reclamant, la data de 2 octombrie 2012, întâmpinare la motivele de recurs, după care:
Consilier juridic C.N., pentru recurenta pârâtă, a arătat că nu doreste un termen de judecată pentru observarea întâmpinării.
Apreciind cauza în stare de soluționare, instanța a acordat cuvântul asupra recursului:
Consilier juridic C.N., pentru recurenta pârâtă, a expus motivele scrise, în raport de care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei iar pe fond respingerea acțiunii.
Avocat M.M., pentru intimatul reclamant a apreciat legală și temeinică hotărârea pronunțată de instanța de fond și a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.1333/12 mai 2011 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de M. M., s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul R. I G. în contradictoriu cu pârâtele M. M. cu sediul în NMotru, Calea Severinului nr.3 și SNLO Tg-J. cu sediul în Tg-J., ..1-15 jud. Gorj.
Au fost obligate pârâtele să plătească reclamantului suma de 252.622 lei reprezentând despăgubiri civile pentru imobilul casă de locuit și terenul aferent potrivit raportului de expertiză întocmit de expertul R. D., precum și uzufructul pe anul 2009 pentru terenurile agricole afectate de lucrări miniere în sumă de 6487, 82 lei și contravaloarea lucrărilor de redare în circuitul agricol și celor de ecologizare a acestor terenuri pentru suma 7143,6 lei așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de expertul P. D., suma fiind de 13.580 lei și au fost obligate pârâtele să plătească suma de 9830 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva sentinței au declarat apel S. Națională a L. O. SA – M. M. și S. Națională a L. O. SA.
Prin decizia civilă nr.344/21.09.2011 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._ au fost respinse apelurile civile declarate de apelantele-pârâte S. NAȚIONALĂ A L. O. SA TG J. și M. M. împotriva sentinței civile nr. 1333/12.05.2011 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._ ca nefondate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs S. Națională a L. O. SA Tg-J., iar prin decizia nr.1602/22 noiembrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ a fost admis recursul declarat de recurenta pârâtă S. Națională a L. O. SA, în contradictoriu cu intimatul R. G. și intimata M. M., s-a casat decizia și a fost trimisă cauza spre rejudecare în apel Tribunalului Gorj cu privire la apelul formulat de S. Națională a L. O. SA.
Prin decizia de casare s-a reținut că apelanta SNLO a criticat sentința sub mai multe aspecte care nu au fost verificate de instanța de apel, astfel s-a avut în vedere doar data edificării casei bătrânești nu și data edificării construcției noi, nu s-a stabilit dacă construirea acesteia s-a făcut conform autorizației de construcție, a normelor tehnice în vigoare, dacă s-au constatat greșeli de execuție, iar sub aspectul evaluării terenului s-au formulat critici sub aspectul metodologiei folosite, că despăgubirea nu trebuiau acordată la valoarea de înlocuire a imobilului ci ca valori ce reprezintă contravaloarea de refacere a construcțiilor și a terenului.
Cu privire la valoarea uzufructului s-a arătat că trebuie determinat numai pentru suprafețele efectiv determinate și nu pentru întreaga suprafață a terenului ori prin raportarea pomilor afectați.
Aceleași susțineri s-au formulat și în privința lucrărilor de redare a terenului în circuitul agricol.
Analizând aceste critici instanța de control judiciar a reținut că în mod greșit instanța de apel a respins probatoriile solicitate în apel și în raport de art.295 alin. 2 C.pr.civ., cauza s-a trimis spre rejudecare Tribunalului Gorj.
Cu ocazia rejudecării, instanța a pus în discuția părților necesitatea administrării în cauză a unei contraexpertize în ceea ce privește imobilele construcții pentru a verifica criticile formulate în apel de S. Națională a L. O. SA Tg-J. în nume propriu și pentru M. M. și s-a solicitat părților să depună propuneri de obiective, iar prin încheierea din 01.02.2012, instanța a pus în discuția părților propunerile de obiective formulate de părți (filele 20-22 dosar instanță), s-a apreciat că în raport de disop.art.295 alin. 2 C.pr.civ. este necesară administrarea probatoriului de către instanța de fond în sensul efectuării unei expertize tehnice de specialitate fiind stabilite următoarele obiective: să se identifice imobilele construcției în litigiu (casa bătrânească, extindere locuință, garaje și terenul aferent în raport de actele de proprietate deținute de părți, avându-se în vedere titlul de proprietate și sentința civilă nr.633/11 martie 2010; să se stabilească dacă imobilele identificate prezintă degradări, să fie identificate aceste degradări; să se stabilească cauzele acestor degradări, să se precizeze dacă există legătură de cauzalitate între activitățile miniere desfășurate de apelantele pârâte și degradările suferite la imobilele construcții și terenuri sau dacă degradările imobilelor s-au datorat vechimii, structurii acestora sau viciilor de construcții; să se evalueze aceste degradări, precum și valoarea de înlocuire a imobilelor în cazul în care degradările nu pot fi remediate.
Avându-se în vedere că, criticile în apel formulate de SNLO se referă și la calculul uzufructului, instanța a pus în discuție și necesitatea refacerii raportului de expertiză agricolă, reprezentantul apelantei pârâte SNL.O. și-a rezervat acest drept de a pune în discuție necesitatea efectuării unei expertize agricole, după efectuarea expertizei tehnice.
În cauză au fost numiți experții constructori V. I., P. N. și B. Camil și s-a stabilit onorariu expert de 600 lei pentru fiecare, contravaloarea expertizei fiind achitată de către apelanta SNLO.(filele 23-30 dosar instanță apel).
Raportul de expertiză a fost depus de către expert la 28.03.2012, iar împotriva raportului de expertiză au formulat obiecțiuni apelantul reclamant R. I G., obiecțiuni ce au fost puse în discuția părților prin încheierea din 11.04.2012 și la care experții au răspuns la data de 9 mai 2012.
În cauză au fost depuse concluzii scrise de către apelanta S. Națională a L. în nume propriu și pentru subunitatea sa M. M..
Prin decizia civilă nr.229 din 16 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._, s-au admis apelurile declarate de apelantele pârâte S. Națională a L. O. SA Tg-J. –M. M. împotriva sentinței civile nr.1333 din data de 12.05.2011 pronunțată de Judecătoria M. în dosarul nr._, după casare, în contradictoriu cu intimatul R. I G., având ca obiect „obligația de a face” .
S-a schimbat sentința, în sensul că s-a admis în parte acțiunea.
Au fost obligate pârâtele la 26.946,86 lei către reclamant și la 10.303 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că reclamantul R. I G. prin cererea de chemare în judecată a solicitat ca în contradictoriu cu M. M., unitate aparținătoare de SNLO Tg-J., să fie obligați ca prin sentința ce se va pronunța, pârâtele să fie obligate să-i repare imobilul casă de locuit, extinderea și anexele la această casă din satul Leurda, să-i redea în circuitul agricol terenurile proprietatea sa, imobilele fiind afectate de lucrările miniere de subteran, iar în situația în care acest lucru nu mai este posibil, imobilele construcții nu mai pot fi reparate iar terenurile nu mai pot fi redate în circuitul agricol, aceleași pârâte să fie obligate la contravaloarea terenurilor degradate, a construcțiilor și a dependințelor.
În dovedirea dreptului de proprietate reclamantul a înțeles să se folosească de titlul de proprietate_ din 02.11.2008 și sentința civilă nr. partaj nr.603/11.03.2010.
Cu privire la întinderea prejudiciului suferit de către reclamant la imobilele construcții, respectiv casa bătrânească extindere locuință, garaje și gard.
Prima instanță a obligat pârâtele să plătească suma de 252.622 lei, reprezentând valoarea de înlocuire a imobilului, cu motivarea că locuința a fost edificată cu circa 49 de ani în urmă iar la execuția construcțiilor au fost avute în vedere normele tehnice în vigoare nefiind constatate greșeli de execuție, iar degradarea structurii de rezistență s-a produs ca urmare a acțiunii de mișcare a terenului afectat de lucrările miniere.
De asemenea a mai reținut instanța că imobilele construcții nu mai pot fi reparate iar costurile unei reparații complexe cu consolidări în baza unui proiect elaborat pe baza unor studii geotehnice în zonă ar depăși valoarea de reconstrucție tehnică.
Această motivare nu poate fi reținută de instanța de control judiciar, deoarece din contraexpertiza efectuată în cauză de către cei trei experți rezultă o altă situație a imobilelor construcții.
Astfel, în ceea ce privește casa de locuit cu două camere, hol interior, sală închisă, experții au reținut că este o clădire din bârne de lemn, fundație și elevație din piatră, șarpantă învelitoare din țiglă, iar elevația a fost plombată pe exterior cu un strat de beton, este încălzită cu sobe, are instalație electrică, nu are instalații sanitare, anul edificării construcției fiind 1930.
Locuința a fost renovată de către reclamant în anul 2010, însă nu a prezentat nici un act sau deviz de lucrări, experții stabilind la prețul tehnic al construcției suma de 45.786 lei, preț actualizat conform buletinului nr.120/2011, dând o valoare de 41.415 lei, aplicându-se uzură corespunzătoare vechimii, astfel că imobilul construit în anul 1930 are un preț tehnic de 18.636 lei.
Cu privire la extinderea locuinței (beci+P+1 E) acestea au fost efectuate în perioada 1979-1980, lucrările la imobil au fost făcute fără autorizație de construire și fără documentații tehnice, respectiv studiul geotehnic, proiect tehnic, fără supraveghere tehnică, experții stabilind un preț tehnic al extinderii la 231.485 lei.
În ceea ce privește garajul s-a reținut că acesta este din fundație de beton, zidărie de cărămidă, pardoseală din beton și planșeu de lemn, deasupra fiind un fânar pentru fân, valoarea prețului tehnic fiind de 14.176 lei, iar valoarea grajdului pentru animale, având în vedere că acesta este construit dintr-o structură de lemn (chirpici), stâlpi de susținere cu țeavă metalică cu supraînălțare acoperit cu șarpantă din lemn, învelitoare din plăci de ciment și bandă de cauciuc, valoarea fiind de 15.113 lei.
Prețul tehnic al imobilelor construcții rezultă din însumarea imobilelor construcții, respectiv 18.636 lei imobilul casă veche construit în anul 1930, 231.485 lei reprezentând extinderea locuinței beci+P+l E, 14.176 lei valoarea garajului, și 10.103 lei în realitate valoarea este de 3031 lei, astfel că valoarea tehnică a construcțiilor este de 267.328 lei (vezi răspunsul la obiecțiunile la raportul de expertiză).
În ceea ce privește degradările la data efectuării expertizei nu s-au constatat decât unele fisuri, reclamantul nefăcând nici o dovadă cu privire la reparațiile pe care le-ar fi efectuat anterior, motiv pentru care în mod corect experții la valoarea tehnică a imobilelor construcții de 267.328 lei au aplicat un coeficient de 5 % rezultând suma de 13.366 lei, sumă cu care urmează să fie despăgubiți.
Tot în raportul de expertiză, experții au reținut că nu se poate avea în vedere valoarea de înlocuire, adică valoarea tehnică a imobilelor de 267.328 lei deoarece nu s-au constatat degradări majore care să justifice o despăgubire totală prin valoarea de înlocuire, deoarece imobilele erau locuite, aveau un confort corespunzător realizat de reclamant cu investiții, iar dacă ar fi prezentat degradări majore se impuneau nu lucrări de consolidare ci părăsirea locuinței, motiv pentru care susținerea prin concluziile scrise de către R. G. că pârâtele trebuie obligate la valoarea de înlocuire, a fost înlăturată.
Cu privire la întinderea uzufructului solicitată de reclamant pe anul 2009, în cauză s-a avut în vedere raportul de expertiză întocmit de expertul P. D..
Potrivit dispozițiilor art.4583 C.civ. fructele naturale sau industriale ale pământului, fructele civile, sporul animalelor se cuvin proprietarului în puterea dreptului de accesiune.
Referitor la acest aspect s-a reținut că la calculul uzufructului pe anul 2009 expertul P. D. a avut în vedere că din cele 3,2360 ha livadă din proprietatea reclamantului aproximativ 50% este degradată; suprafața de 0,8866 ha teren arabil, 30% este degradată iar din suprafața de 0,0627 ha vie, 10% este degradată, la întinderea calculului uzufructului expertul având în vedere întinderea suprafeței de teren, gradul de afectare, valoarea netă a producției, prețul, suma fiind stabilită la 7056,20 lei ron, (vezi raportul suplimentar de expertiză fila 96 dosar fond).
În ceea ce privește lucrările de redare în circuitul agricol, expertul în îmbunătățiri funciare P. D. își coroborează concluziile cu opinia expertului O. A., expert tehnic în specialitatea geologia resurselor minerale.
Astfel, expertul geolog reține în concluziile raportului de expertiză fila 86 dosar instanță fond, pe suprafața terenurilor în litigiu se observă urme de degradare prin scufundări de teren cu planuri și fisuri de rupere pe care se descarcă apa de infiltrație subterană afectând terenurile în litigiu cu gospodăria reclamantului.
Degradarea terenurilor este rezultatul acțiunilor distructive a factorului antropic (lucrări miniere de subteran care prin galerii săpate și abatajele exploatare au rupt stratificația inițială și rezistența în versant cu modificări importante în regimul hidrodinamic subteran și afectarea echilibrului natural preexistent.
De asemenea, degradările respective constau în albiile de scufundare a copertei galeriilor, de deschidere pe stratul X cărbune, a copertei abatajului nr.7/9 exploatat în zona de versant a terenurilor în litigiu și a galeriilor săpate pe stratul 6 cărbune, închise și abandonate care cadrează și subtraversează terenurile în litigiu și gospodăria reclamantului.
Fenomenul de scufundare nu este stabilizat și prezintă un potențial risc de activare și dezvoltare.
Expertul agricol a reținut și el ce lucrări ar trebui efectuate în zonă și le-a apreciat la suma de 7146,06 lei.
Pe cale de consecință, instanța a obligat pe pârâte și la suma de 13.580,86 lei reprezentând valoarea uzufructului în sumă de 7056, 20 lei la care se adaugă valoarea lucrărilor de redare în circuitul agricol în sumate la 7146 lei.
Văzând și dispozițiile art.274 C.pr.civ. și având în vedere cheltuielile de judecată în apel reprezentând taxa de timbru și onorariu expertiză achitate de către apelantă, a fost obligat intimatul reclamant la 10.303 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recurs pârâtele, susținând că este nelegală.
În motivele de recurs pârâtele susțin că:
- prin administrarea contraexpertizei efectuată de cei trei experți au fost clarificate în mod definitiv cauzele care au condus la apariția fisurilor cu caracter local la imobilul casă de locuit – cauze care nu au legătură cu activitatea minieră, ci țin de modul de concepție și edificare a construcțiilor (fără autorizație de construcție, fără documentație de execuție, fără diriginte de șantier, fără documente de calitate pentru materialele de construcție, prin adăugire, unor structuri mixte, fundațiilor care au fost realizate în mod discontinuu);
- nu s-a stabilit o legătură de cauzalitate directă între activitatea minieră desfășurată în zonă până în anii 1995-1996, când mina Leurda a fost închisă și starea actuală a imobilului, pârâtele făcând trimitere la fenomenul de scufundare în versant, despre care se vorbește în raportul de expertiză geologică, fenomen care nu ar fi avut influență asupra imobilelor proprietatea reclamantului;
- pârâtele susțin că lucrările ce se impun la imobilele reclamantului sunt de dirijare a apelor de suprafață pe lângă și din incinta gospodăriei, pentru eventualele consolidări de fundații și nu reparație a locuinței;
- nu se justifică obligarea pârâtelor la plata uzufructului aferent anului 2009 și c.valoarea lucrărilor de redare în circuitul agricol și cel de ecologizare, având în vedere că reclamantul putea să obțină produsele de pe terenurile menționate, dat fiind gradul de afectare al acestora, astfel cum reiese din expertiză;
- greșit au fost acordate reclamantului cheltuielile de judecată în apel, având în vedere că acțiunea fiind admisă în parte, obligarea pârâtelor la cheltuieli se face proporțional cu pretențiile admise.
În drept recursul este întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 cod procedură civilă.
În cauză reclamantul intimat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în recurs, a apărărilor formulate, a dispozițiilor legale aplicabile în cauză și în conformitate cu dispozițiile art.3041 din Cod procedură civilă, constată că recursul este fondat și îl va admite pentru următoarele considerente:
Instanțele au fost investite de reclamantul R. I.G., în contradictoriu cu pârâtele M. M. și SNLO Tg.J., cu o acțiune în pretenții, întemeiată pe dispozițiile art.998-999 cod civil.
A solicitat reclamantul ca pârâtele să fie obligate să-i repare imobilul casă de locuit, extinderea și anexele la această casă din satul Leurda, să-i redea în circuitul agricol terenurile proprietatea sa, imobilele fiind afectate de lucrările miniere din subteran, iar în situația în care acest lucru nu mai este posibil, imobilele construcții nu mai pot fi reparate iar terenurile nu mai pot fi redate în circuitul agricol, să fie obligate pârâtele la contravaloarea terenurilor degradate, a construcțiilor și a dependințelor.
În dovedirea dreptului de proprietate reclamantul a exhibat titlul definitiv de proprietate nr._ din 02.11.2008 și sentința civilă nr.603/11.03.2010.
Soluția instanței de fond a fost schimbată de instanța de apel, în sensul că s-au acordat despăgubiri în cuantum de 26.946,86 lei, sumă în care este înglobată și valoarea de 13.366 lei necesară reparării construcțiilor proprietatea reclamantului, 13.580,86 lei reprezentând uzufructul anului 2009 și valoarea lucrărilor de redare în circuitul agricol.
În mod corect a statuat tribunalul că în speță sunt incidente dispozițiile prevăzute de art.998 cod civil, care reglementează răspunderea civilă delictuală, potrivit căruia „Orice faptă a omului care cauzează altuia un prejudiciu obligă pe acela care l-a cauzat a-l repara”.
S-au analizat condițiile care antrenează răspunderea civilă delictuală și în baza probelor administrate s-a stabilit întinderea prejudiciului suferit de reclamant la imobilele construcții, respectiv suma de 13.366 lei precum și uzufructul solicitat de reclamant de pe teren pentru anul 2009, la care se adaugă valoarea lucrărilor de redare în circuitul agricol.
Toate criticile formulate de pârâtă vizează interpretarea probelor administrate, cu referire directă la contraexpertiza efectuată de cei trei experți, la expertiza geologică, la stabilirea stării de fapt, ori aceste aspecte țin de temeinicia hotărârii.
Curtea nu mai are posibilitatea de a reinterpreta probele administrate în cauză întrucât netemeinicia deciziei pronunțate de o instanță de apel nu se mai regăsește în motivele de recurs pe care le pot formula părțile și care sunt limitativ prevăzute de art.304 cod procedură civilă.
Este întemeiată însă critica privind stabilirea cheltuielilor de judecată, față de faptul că și pârâtele au suportat 1800 lei contravaloarea expertizei în apel, au achitat taxă judiciară în primul apel – 3318 lei și în recurs în rejudecare 3390 lei, deci un total de 8516 lei, situație în care se vor reduce cheltuielile de judecată de la suma de 10.303 lei ce trebuiau achitate reclamantului, la suma de 1287 lei, sumă rezultată după compensarea cheltuielilor de judecată.
Având în vedere aceste considerente, în baza art.312 alin. 1 cod procedură civilă rap.la art.312 alin 3 și 5 cod procedură civilă, recursul va fi admis, se va modifica parțial decizia, în sensul că vor fi obligate pârâtele la 1287 lei cheltuieli de judecată către reclamant în loc de 10.303 lei.
Se vor menține restul dispozițiilor deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta S. C. C. E. O. SA T. – SUCURSALA DIVIZIA MINIERĂ TG.J., împotriva deciziei civile nr. 229 din 16 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă, în dosar nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant R. I.G., având ca obiect obligația de a face.
Modifică parțial decizia, în sensul că obligă pârâtele la 1.287 lei cheltuieli de judecată către reclamant în loc de 10.303 lei.
Menține restul dispozițiilor deciziei.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Octombrie 2012.
Președinte, E. S. | Judecător, M. M. | Judecător, P. P. |
Grefier, V. R. |
Red.jud.E.S.
Tehn.MC/2 ex.
Data red.16.11.2012
j.f. V.G.
| ← Validare poprire. Hotărâre din 10-10-2012, Curtea de Apel CRAIOVA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 9411/2012. Curtea de... → |
|---|
