Pretenţii. Decizia nr. 1684/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1684/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 02-12-2014 în dosarul nr. 1684/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1684
Ședința publică de la 02 Decembrie 2014
Președinte: - Florența C. C.
Judecător: - L. M. L.
Judecător: - N. D.
Grefier: - A. P.
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea L. G., - decedată, continuată de moștenitorul acesteia C. D., împotriva deciziei civile nr. 749/24.04.2014, pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția I Civilă în dosarul nr._/318/2010*, în contradictoriu cu intimatele S. C. C. E. O. - E. MINIERĂ DE CARIERĂ R., S. C. C. E. O. SA - DIRECȚIA MINIERĂ TG-J..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns intimatele S. C. C. E. O. - E. MINIERĂ DE CARIERĂ R., S. C. C. E. O. SA - DIRECȚIA MINIERĂ TG-J., prin consilier juridic L. D., lipsind contestatoarea L. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a învederat instanței următoarele:
- nedepunerea dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei;
- întâmpinarea depusă la dosar de către intimata S. C. C. E. O., la data de 14.11.2014, după care;
S-a prezentat numitul C. D. care a învederat instanței că a decedat contestatoarea L. G. la data de 27.10.2014, iar acesta este singurul moștenitor al contestatoarei, înțelegând să continue acțiunea promovată de autoarea acestuia.
A depus la dosar copii conforme cu originalul următoarelor înscrisuri: certificat de deces al contestatoarei, certificatul de calitate de moștenitor nr. 40/20.11.2014 și CI cu . nr._.
De asemenea, a depus la dosar chitanța nr._ (53)/22.10.2014 prin care a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 10 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
Instanța constată că, urmare a decesului contestatoarei L. G. la data de 27.10.2014, după promovarea contestației în anulare, a intervenit o transmisiune a calității procesuale către unicul moștenitor al contestatoarei, respectiv C. D..
S-a comunicat contestatorului un exemplar de pe întâmpinarea depusă la dosar.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra contestației în anulare.
Contestatorul C. D. a susținut oral motivele formulate în scris și întemeiate pe dispozițiile art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă, în raport de care a solicitat admiterea contestației în anulare, anularea deciziei civile contestate și trimiterea cauzei spre rejudecare, apreciind că s-a omis cercetarea unor motive invocate în recurs. A arătat că a invocat la pct. 3 din recurs faptul că intimata a recunoscut în fața instanței de fond că ocupă și administrează toate terenurile aflate în litigiu, iar instanțele nu au dat eficiență deplină acestei mărturisiri care este mijloc de probă. Instanța de apel nu a analizat în întregime acest motiv de recurs. Instanța nu a analizat, din greșeală, nici motivul de recurs întemeiat pe nerespectarea dispozițiilor art. 480 Cod civil, instanța analizând doar corecta aplicare a dispozițiilor art. 483 Cod civil, fără a face o analiză asupra incidenței art. 480 Cod civil. De asemenea, instanța de recurs a omis să cerceteze motivul șase de recurs, care în realitate este un cumul de motive ce trebuie analizate, respectiv totalitatea motivelor care au conduse la casarea deciziei 9356/2013; cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic L. D., pentru intimate, a pus concluzii de respingerea contestației în anulare ca neîntemeiată și menținerea deciziei civile contestate ca fiind legală și temeinică, pentru motivele arătate prin întâmpinarea depusă la dosar, apreciind că motivele invocate nu se încadrează în limitele expres prevăzute de dispozițiile art. 317-318 Cod procedură civilă, fiind vorba de critici referitoare la dezlegarea pricinii pe fondul cauzei.
CURTEA
Asupra contestației în anulare de față.
Prin sentința civilă nr._/20.09.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010 a fost admisă în parte acțiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de către reclamanta L. G., domiciliată în București, sector 1, Calea Griviței, nr. 172, ., în contradictoriu cu pârâtele E. de Carieră R., cu sediul în Rovinari, ., jud. Gorj și S. C. C. E. O. SA - Divizia Minieră Tg-J. cu sediul în Tg.- J., ..1-15, jud. Gorj.
Au fost obligate pârâtele în solidar să plătească reclamantei suma de 81.484 lei, despăgubiri civile pentru terenul ocupat de acestea.
A fost respinsă cererea având ca obiect plata despăgubirilor civile constând în producția agricolă.
Au fost obligate pârâtele, în solidar, să plătească reclamantei suma de 5769,08 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța sentința, s-a reținut că în speță s-a făcut dovada că reclamanta este titulara dreptului de proprietate pentru suprafața de teren de 8,3167 ha, cu destinația curți construcții și teren neagricol, afectată în prezent de activitatea desfășurată de pârâte și pentru suprafața de teren de 9,55ha, cu aceeași destinație, pe care pârâtele au efectuat în trecut diferite lucrări în încercarea de redare în circuitul civil, dar fără a aduce terenul la această categorie de folosință.
Că, la data emiterii titlului de proprietate reclamanta nu a contestat punerea în posesie asupra terenurilor în ceea ce privește categoria de folosință, acceptând să primească terenuri neagricole și curți construcții, aceasta fiind și categoria de folosință stabilită în cuprinsul rapoartelor de expertiză.
S-a reținut că reclamanta în calitate de proprietară a suprafețelor de teren în litigiu, a fost lipsită de folosința suprafeței de 8,31 ha, fiind ocupată de pârâte în scopul desfășurării activității, pentru acest teren fiind îndreptățită la fructele civile ale bunului, respectiv chiria, terenul nefiind destinat folosinței agricole.
Că, pârâta nu a contestat ocupațiunea terenului, iar această ocupațiune a avut drept consecință privarea reclamantei de un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO, chiar dacă privarea se referă numai la un atribut al dreptului de proprietate, respectiv posesia.
În ceea ce privește întinderea prejudiciului s-a reținut că prin raportul de expertiză întocmit de expert C. M. s-a stabilit valoarea chiriei în perioada 13.01._10 raportat la: prețurile de închiriere practicate pentru terenuri similare,situate în alte zone ale județului Gorj, rezultând suma de_ lei; la prețurile de vânzare practicate chiar de către pârâte, rezultând suma de 106.454 lei, la contractele de închiriere la care s-a raportat reclamanta, rezultând suma de 14.630.739 lei.
S-a apreciat că la stabilirea valorii chiriei, trebuie să se aibă în vedere zona în care este situat terenul, poziția față de stradă, utilitățile, destinația, astfel că în raport de aceste criterii, contravaloarea prejudiciului este de 81.484 lei.
Referitor la terenul liber pe care pârâtele au efectuat lucrări cu scopul de a-l reda în circuitul agricol, instanța a reținut că acest teren are potrivit titlului de proprietate categoria de folosință de ,, teren neagricol”.
Că, prin sentința civilă nr.9948/2011 definitivă, pârâta a fost obligată să redea terenul în folosință agricolă și în condițiile în care punerea în posesie s-a făcut asupra terenului neagricol, iar până la data rămânerii definitive a sentinței civile nr. 9948/2011 terenul a avut această categorie de folosință, astfel că reclamanta nu poate pretinde producția agricolă de care a fost lipsită, terenul neputând fi folosit în scop agricol.
Împotriva sentinței au formulat recurs reclamanta L. G. și pârâta . SA E. Minieră de Cariere R.-Peșteana.
Reclamanta L. G. a criticat sentința privitor la cuantumul uzufructului acordat de instanță, apreciind că era îndreptățită să primească suma stabilită de expert C. M. în cea de-a doua variantă de calcul a uzufructului de 0,012 Euro/mp/lună, respectiv 106.454 lei pentru întreaga suprafață pe o perioadă de 2 ani. S-a arătat că acest calcul nu a fost contestat de părți, însă instanța de fond nu a ținut seama de acest punct de vedere exprimat de expert.
O altă critică a vizat neacordarea uzufructului pentru terenul agricol, teren degradat din culpa pârâtei, susținându-se că reclamanta era îndreptățită și la plata sumei de 56.610 lei reprezentând contravaloare producție agricolă ce putea fi obținută pe terenul liber, neocupat efectiv de obiectivele pârâtei dar degradat de această pârâtă .
A fost criticată sentința și cu privire la cuantumul cheltuielilor de judecată, susținându-se că suma totală a acestor cheltuieli se ridică la 7399,65 lei și nu la 5769,08 cât a acordat instanța.
Pârâta C. E. O.-E. Minieră de Carieră R.-Peșteana, a criticat sentința în sensul că instanța nu a analizat calitatea procesuală pasivă a reclamantei în condițiile în care titlul de proprietate este emis pentru mai mulți moștenitori .
O altă critică a vizat cuantumul prejudiciului, susținându-se pe de o parte că pârâta nu ocupă întreaga suprafață de teren, astfel că nu datorează uzufructul pentru suprafața menționată prin acțiunea principală .
În ceea ce privește calculul uzufructului s-a arătat că expertul s-a raportat la chirie practicată în centrul comunei, ori terenul în litigiu este într-o zonă izolată fără potențial, fiind puțin probabil că s-ar obține astfel de chirii . S-a susținut că instanța nu a determinat cu certitudine suprafața ocupată de societatea pârâtă, astfel că cuantumul uzufructului nu a fost corect determinat.
Întrucât litigiul are o valoare ce depășește valoarea de 100.000 lei prin încheierea din 20.11.2012, tribunalul în raport de disp. art. 2821 C.proc.civ. a recalificat calea de atac susceptibilă în cauză ca fiind apel și nu recurs .
Prin decizia civilă nr.189/11.04.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._/318/2010 a fost admis apelul formulat de apelanta pârâtă . SA prin E. Minieră de Carieră R.-Peșteana,cu sediul în Rovinari, ., jud Gorj împotriva sentinței civile nr._/20.09.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010 în contradictoriu cu apelanta reclamantă L. G. domiciliată în București, Calea Griviței, nr.172, ., sector 1 și intimata pârâtă . SA prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J. cu sediul în Tg J., .. 1-15, jud. Gorj.
A fost schimbată sentința în sensul că a fost admisă în parte acțiunea în pretenții formulată de reclamanta L. G. în contradictoriu cu pârâtele . SA prin E. Minieră de Carieră R.-Peșteana și prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J..
Au fost obligate pârâtele la plata în solidar, către reclamantă a 12.300 lei despăgubiri civile.
Au fost obligate pârâtele la plata către reclamantă a 5.004 lei cheltuieli de judecată aferente fondului.
S-a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta reclamantă L. G. împotriva sentinței civile nr._/20.09.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010.
Prin încheierea din camera de consiliu din 13 iunie 2012 a fost respinsă cererea de îndreptare eroare materială formulată de apelanta reclamantă L. G., domiciliată în București, Calea Griviței, nr.172, ., sector 1 în contradictoriu cu apelanta pârâtă . SA prin E. Minieră de Carieră R. Peșteana, cu sediul în Rovinari, ., jud.Gorj și intimata pârâtă . SA prin Sucursala Divizia Minieră Tg.J., cu sediul în Tg.J., ..1-15, jud. Gorj.
Prin încheierea din camera de consiliu din 20 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr._/318/2010 s-a dispus îndreptarea din oficiu a erorii materiale inserată în decizia civilă nr. 189/11.04.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj Secția I Civilă în dosar nr._/318/2010 privind pe apelanta reclamantă L. G., domiciliată în București, Calea Griviței, nr.172, ., sector 1 în contradictoriu cu apelanta pârâtă . SA prin E. Minieră de Carieră R. Peșteana, cu sediul în Rovinari, ., jud.Gorj și intimata pârâtă . SA prin Sucursala Divizia Minieră Tg.J., cu sediul în Tg.J., ..1-15, jud. Gorj, în sensul că " obligă pârâtele la plata în solidar, către reclamantă a 19.200 lei despăgubiri civil în loc de 12.300 lei, cum greșit s-a menționat în decizie și 5.419 lei cheltuieli de judecată la fond în loc de 5004 lei cum greșit s-a menționat în decizie „ .
A fost îndreptată eroarea materială inserată în considerentele deciziei pagina 7, în sensul că în determinarea uzufructului se are în vedere o chirie de 0,052 lei/m.p/ lună conform raportului de expertiză întocmit de expert C. M., fila 142, dosar de fond.
Împotriva acestei decizii și a celor două încheieri a formulat recurs reclamanta L. G., criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin decizia civilă nr. 9356/8.11.2013 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost respins ca nefondat recursul formulat de recurenta L. G., împotriva încheierii din data de 13.06.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția I Civilă, în dosarul nr._/318/2010.
A fost admis recursul formulat împotriva încheierii pronunțată în data de 20.06.2013 și recursul formulat de recurenta L. G. împotriva deciziei civile nr.189/11.04.2013,pronunțată de Tribunalul Gorj–Secția I Civilă, în dosarul nr._/318/2010, a fost casată decizia și încheierea pronunțată în data de 20.06.2013 și trimisă cauza pentru rejudecare în apel, la Tribunalul Gorj.
În apel la Tribunalul Gorj cauza a fost înregistrată sub numărul_/318/2010*.
Prin sentința civilă nr.33/23.01.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/318/2010*, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta reclamantă L. G. împotriva sentinței civile nr._/20.09.2012 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._/318/2010 în contradictoriu cu intimatele . SA prin Sucursala Divizia Minieră Tg-J., și . SA E. Minieră de Cariere R. Peșteana.
A admis apelul declarat de apelanta pârâtă . SA E. Minieră de Cariere R. Peșteana împotriva aceleiași sentințe.
A schimbat sentința în sensul că a admis în parte acțiunea.
A obligat pârâtele la plata în solidar către reclamantă a sumei de_ lei despăgubiri civile în loc de_ lei și 5419 lei cheltuieli de judecată în loc de 5769, 08 lei.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că, apelul reclamantei este nefondat, fiind întemeiat apelul formulat de pârâta . SA – E. Minieră de Carieră R., motiv pentru care s-a admis în baza art. 296 c.pr.civ., s-a schimbat sentința în sensul că s-a admis în parte acțiunea în prezenții formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâtele și au fost obligați acestea la plata în solidar către reclamantă a sumei de_ lei despăgubiri civile în loc de_ lei și 5419 lei cheltuieli de judecată în loc de 5769, 08 lei, pentru cele arătate în continuare;
Prin acțiune reclamanta L. G. a chemat în judecată pârâta . SA – E. Minieră de Carieră R., solicitând obligarea pârâtei la plata lipsei de folosință pentru suprafața totală de 17 ha pentru perioada ianuarie 2008-ianuarie 2010, făcând dovada proprietății cu titlu de proprietate nr._/12.09.2007, terenul fiind reconstituit moștenitorilor autorului L. I. printre care și reclamantei L. G..
În raport cu dispozițiile art.483 C.civ. potrivit cu care proprietarul terenului este îndreptățit la fructele terenului, acțiunea promovată doar de unul dintre coindivizari pentru plata uzufructului putând fi primită, întrucât demersul unuia dintre moștenitori are caracterul unui act de conservare, menit să aducă în patrimoniul coproprietarilor contravaloarea lipsei de folosință, actele de conservare putând fi realizate și numai de unul dintre comoștenitori, astfel că susținerea apelantei pârâte că reclamanta nu are calitate procesuală activă, întrucât nu este unica proprietară a terenului, a fost nefondată.
Din raportul de expertiză întocmit de expert agricol Didelea T. (fila 82-87 dosar fond ) a rezultat că terenul în litigiu se compune din două suprafețe, respectiv o suprafață de 8, 31 ha situată în tarlaua 87, . care suprafața de 1,5375 ha are categoria de folosință curți construcții și în tarlaua 87, parcelele 2424/2, 2428/2 și 2433/2, terenuri ce au categoria de folosință teren neagricol.
Că, pe aceste terenuri expertul a identificat existența unui pod betonat, o draglină folosită pentru ridicarea și evacuarea dalelor betonate care mai existau pe teren, barăci de lemn și metal care nu aparțin exploatării miniere, iar pe terenul de 1,5375 ha, T 87, . curți construcții, s-a constatat de expert la momentul deplasării în teren că se află amplasat un depozit de materiale electrice împrejmuit cu gard de exploatarea minieră pe toate laturile.
Cu privire la terenul neagricol situat în T 87 a arătat că acesta nu poate fi folosit pentru culturi agricole, fiind slab productiv și nu s-au efectuat lucrări de îmbunătățire a fertilității solului.
Referitor la cea de-a doua suprafață totală de teren pentru care s-a solicitat plata uzufructului s-a identificat de expert că este de 9,55 ha ,situată în tarlaua 1 . 0,9263 ha teren intravilan categorie curți construcții, pe care se află amenajat un teren de fotbal neexistând construcții edificate pe acesta, iar pe restul terenului sunt stâlpi de rețea electrică.
Privitor la construcțiile și materialele depozitate pe cele două suprafețe de teren și în lucrarea întocmită de expert C. M. s-a arătat că pe aceste terenuri se află amplasate barăci metalice, motoare electrice, deșeuri din beton, stâlpi de susținere a rețelei de distribuție energie electrică, expert C. propunând ca variantă de calcul al chiriei 0,10 Euro/mp/lună.
Din procesul verbal încheiat cu ocazia cercetării la fața locului din 26.03.2013 s-a constatat că pe terenul de 8,31 ha mai există două construcții în stare avansată de degradare, amplasate pe terenul din tarlaua 87 . care în titlu de proprietate are categoria de folosință teren agricol, pe terenul curți construcții în suprafață de 1,5375 ha situat în tarlaua 87, . mai există construcții, apărătorul reclamantei susținând că aceste construcții existau în teren cu ocazia efectuării expertizei de către expert C., fiind surprinse în planșele fotografice realizate de expert, însă ulterior aceste construcții au fost ridicate.
Că, pe terenul din T 88, . care are categoria de folosință teren neagricol, nu erau edificate construcții, pe acesta existând o rețea de înaltă tensiune care nu aparține societății pârâte .
Din probatoriile administrate în cauză a rezultat că în perioada ianuarie 2008-ianuarie 2010, perioadă pentru care se solicită plata uzufructului de către reclamantă suprafața de 1,5375 ha situată în tarlaua 87 . categoria de folosință curți construcții a fost afectată de construcțiile apelantei pârâte, terenul fiind împrejmuit cu gard pe toate laturile conform expertizelor tehnice întocmite de experții Didelea T. și C. M., pârâta având posesia acestei suprafețe de teren, astfel că pentru aceasta datorează contravaloarea uzufructului în sumă de_ lei, în loc de_ lei reprezentând o chirie de 0,012 euro/mp pe lună la un curs de 4,3429 lei/euro reprezentând echivalentul a 0,052 lei/mp/lună, cuantum ce a fost propus de expert C. M. în răspunsul la obiecțiuni întocmit în dosarul de fond fila 142.
De altfel, prin motivele de apel reclamanta a menționat că este de acord cu cuantumul acestei chiriei de 0,012 euro/mp/lună, chirie ce nu a fost contestată de părți.
În ceea ce privește restul terenului situat în T 87, reclamanta nu a dovedit prin probatoriile administrate în cursul cercetării judecătorești că deșeurile rezultate din beton și celelalte construcții găsite în teren au aparținut pârâtei, aceasta contestând ocupațiunea cu privire la acest teren, iar în ceea ce privește terenul neagricol din tarlaua 88 . din același probe că nu este ocupat de construcții, pe acesta existând rețea de înaltă tensiune care nu aparține apelantei pârâte .
Cum pentru terenul ce are categoria neagricol situat în T 87, parcelele 2424/2, 2428/2, 2433/2, T88, parcela2442/1 reclamanta nu a dovedit că pârâta a avut posesia terenului în perioada în litigiu, aceasta nu este îndreptățită la uzufruct, deoarece cu ocazia punerii în posesie și emiterii titlului de proprietate a acceptat acest amplasament, așa încât a acceptat și împrejurarea că pentru redarea terenului în circuitul agricol sunt necesare lucrări de fertilizare a solului, deci realizarea de investiții în teren .
De altfel din raportul de expertiză agricolă întocmită de expertul agricol Didelea a rezultat că terenul nu poate fi folosit pentru agricultură fiind slab productiv, necesitând lucrări de fertilizare.
În ceea ce privește terenul situat în tarlaua 1 . de 9263 mp, categoria curți construcții a rezultat din raportul de expertiză întocmit de expert C. că nu este ocupat de pârâtă, pe parte din acest teren fiind amenajat un teren de fotbal, pe teren existând montate 2 porți de fotbal, astfel încât pârâta nu datorează uzufruct pentru acesta, reclamanta având posibilitatea de a-l folosi.
În raport cu dispozițiile art. 274 c.pr.civ. s-a schimbat și cuantumul cheltuielilor de judecată datorate de pârâtă reclamantei, în raport de valoarea uzufructului mai sus amintită, astfel încât s-a schimbat sentința în sensul obligării în solidar a pârâtelor la 5419 lei cheltuieli de judecată, în loc de 5769, 08 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs L. G., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs s-a arătat că prin acțiunea introductivă a solicitat instanței să oblige pârâta la plata contravalorii lipsei de folosință a unor terenuri ocupate de aceasta în perioada 13.01._10.
Primele critici asupra dezlegării date de instanța de trimitere în decizia nr.33/2014 s-au referit la faptul că aceasta a reținut fără temei în considerentele sale faptul că pârâta a ocupat doar suprafața de 1,5375ha, înlăturând greșit toate probele care atestau gradul de ocupare mult mai mare și modul de folosire real al terenului reclamantei.
Recurenta a mai susținut că instanța a acordat preferință simplelor afirmații făcute de apelanta pârâtă direct în apel,că ar ocupa doar o parte din terenuri.
Un alt motiv de recurs s-a referit la faptul că instanța de apel nu a ținut seama de faptul că prin întâmpinare pârâta a recunoscut ocupațiunea terenurilor reclamantei.
S-a arătat că motivația care a condus instanța de apel la concluzia greșită conform căreia „evaluarea lipsei de folosință pentru perioada 13.01.2008 – 12.01.2010 trebuie făcută în raport de categoria de folosință a terenului așa cum rezultă din titlul de proprietate”, este nelegală întrucât contravine prevederilor art.480, art.483 și următoarele Cod proc.civ., care arată că printre fructele pe care le poate produce un lucru se numără și fructele civile.
Or, în speță s-a dovedit prin procesul verbal întocmit cu ocazia cercetării făcută de instanță la fața locului, faptul că cel puțin pe . suprafață de 4,48 ha se mai găsesc încă 2 construcții degradate, iar terenul este acoperit în cea mai mare parte de două platforme, una din nisip și pietriș compactat, iar alta din beton, ele servind pentru manipularea de utilaje grele, desigur cu referire la utilaje miniere.
O altă critică a vizat și vizează faptul că instanța, atât la fond, cât și la cele două apeluri desfășurate în cauză, nu a acordat prejudiciul suferit de reclamantă pentru terenurile devenite neproductive din culpa pârâtei, care avea obligația de a le reda circuitului agricol, astfel cum a reieșit și din considerentele S.C. nr.9948 pronunțată în dosarul nr._/318/2010.
A mai arătat că toate motivele de recurs arătate se circumscriu celor prevăzute la art.304 pct.9 Cod proc.civ., astfel în caz de admitere, ar conduce la modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii apelului reclamantei și implicit a acțiunii acesteia.
Prin această constatare a arătat că a ajuns și la ultimul motiv de recurs, întrucât acesta conduce la casarea cu trimitere și rejudecarea apelului pentru nerespectarea prevederilor imperative ale art.315 alin.1 C.pr.civ., respectiv, Tribunalul Gorj, după casare cu trimitere nu s-a conformat și nu a ținut seama de nici una dintre îndrumările primite prin decizia nr.9356/08.11.2013 a Curții de Apel C., care au caracter obligatoriu.
Ultima critică asupra deciziei se referă la faptul că instanța de rejudecare din apel nu s-a pronunțat cu privire la cheltuielile de judecată ocazionate în recurs, cheltuieli ce însumează 4244,43 lei, reprezentând taxă de timbru, cheltuieli de deplasare și onorariul de avocat.
Prin decizia civilă nr. 749/24.04.2014, pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția I Civilă în dosarul nr._/318/2010* s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta L. G., împotriva deciziei civile nr.33/23.01.2014, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._/318/2010*, în contradictoriu cu intimata S. C. C. E. O. - E. MINIERĂ DE CARIERĂ R., intimat S. C. C. E. O. SA - DIRECȚIA MINIERĂ TG-J., având ca obiect pretenții.
Pentru a decide astfel, instanța de recurs a reținut:
Conform dispozițiilor prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, modificarea unei hotărâri se poate cere pentru greșita aplicare sau interpretare a legii.
S-a constatat că recurenta nu a invocat niciun text de lege pe care instanța de apel să-l fi interpretat sau aplicat greșit, și nici dezvoltarea criticilor nu permite o atare raportare, acestea vizând exclusiv temeinicia hotărârii atacate, temeinicie care excede controlului de legalitate la care este îndrituită instanța de recurs.
Prin criticile aduse în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. prin care s-a susținut încălcarea legii, vizând reținerile instanței de apel că pârâta a ocupat doar suprafața de 1,5375ha, că a înlăturat greșit toate probele care atestau gradul de ocupare mult mai mare și modul de folosire real al terenului reclamantei și că aceasta a acordat preferință simplelor afirmații făcute de apelanta pârâtă direct în apel,că ar ocupa doar o parte din terenuri,recurenta își exprimă de fapt nemulțumirea vizând interpretarea probelor administrate în cauză și care în opinia sa ar fi trebuit să conducă la altă concluzie decât cea reținută de instanța de apel.
Stabilirea situației de fapt și modalitatea de apreciere a probatoriului administrat în cauză reprezintă atributul instanțelor anterioare, ce nu pot face obiectul controlului judiciar în această fază procesuală.
În ceea ce privește susținerea că instanța de apel, în rejudecare, nu a respectat îndrumările din decizia de casare, încălcând dispozițiile art. 315 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea a constatat că prin decizia nr.9356/08 11 2013, s-a admis recursul, s-a casat decizia și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, reținând că există contradictorialitate între considerente și dispozitivul deciziei instanței de apel și cele dispuse prin încheierea de îndreptare eroare materială de la data de 20 06 2013, în sensul că nu există coerență între datele preluate în aceste hotărâri judecătorești.
D. urmare nu s-a dat nicio îndrumare în decizia de casare, astfel încât să se poată spune că s-au încălcat dispozițiile art.315 alin.1 Cod proc.civ.
În ceea ce privește susținerea recurentei că intimata a recunoscut că ocupă terenurile recurentei, iar instanțele nu i-au dat eficiență deplină, Curtea a constatat că este nefondată, deoarece în fața instanței de fond, prin întâmpinare, intimata pârâtă a enumerat o . acte normative în baza cărora au fost preluate anterior terenurile și, având în vedere natura juridică mixtă a recunoașterii, adică din punct de vedere al dreptului civil, este un act juridic, iar din punct de vedere al dreptului procesual civil, mărturisirea este un mijloc de probă, susținerea din întâmpinare privind ocupațiunea terenului trebuia să se coroboreze cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Instanța de apel a reținut că probele administrate în cauză nu dovedesc decât ocuparea unei suprafețe de teren de 1,5375 ha, interpretarea probelor făcută de instanța de apel, precum și modul în care a coroborat probele administrate nu pot fi cenzurate de instanța de recurs, deoarece nu reprezintă motive de nelegalitate, art.304 pct.11 Cod procedură civilă care permitea examinarea hotărârii pentru aceste motive fiind abrogat.
Referitor la susținerea că instanța a acordat preferință simplelor afirmații făcute de apelanta pârâtă direct în apel, că ar ocupa doar o parte din terenuri, fiind apărări noi care nu au fost arătate în fața instanței de fond, Curtea a constatat că a fost nefondată, deoarece disp. art. 294 alin.1, teza a II-a permite ca în apel să se invoce și alte mijloacele de apărare.
În conformitate cu aceste dispoziții, partea poate să invoce direct în apel, în apărarea sa, orice mijloc de drept sau de fapt, care nu schimbă obiectul cererii și nici cauza generatoare de drepturi.
Motivul de recurs care s-a referit la faptul că instanța de apel a înlăturat fără nici un temei concluziile instanței de fond care a făcut rețineri cu putere de lucru judecat în sentința civilă nr._/2012 este nefondat, deoarece sentința despre care se face vorbire în acest motiv este cea împotriva căreia s-a formulat apel, iar rolul instanței de apel este acela de a analiza temeinicia și legalitatea hotărârii instanței de fond, iar în condițiile prevăzute de lege, poate să dispună reformarea hotărârii atacate, putere de lucru judecat dobândind doar hotărârile judecătorești care au rămas irevocabile.
Cel de al patrulea motiv de recurs care a vizat nelegalitatea hotărârii, deoarece ar contravine dispozițiilor art.480, 483 și următ. din Codul civil, deoarece evaluarea lipsei de folosință s-ar fi făcut în raport de categoria de folosință a terenului este nefondat.
Instanța de apel a făcut în cauză o corectă aplicare a dispozițiilor art. 483 C. civ., potrivit cărora fructele civile se cuvin proprietarului în puterea dreptului de accesiune, dar la stabilirea contravalorii acestora, dispoziția legală nu impune elementele la care să se raporteze, astfel că nu este greșit faptul că a avut în vedere și categoria de folosință a acestuia, așa cum a fost menționată în titlul de proprietate .
În ceea ce privește motivul de recurs ce a vizeazat faptul că instanțele nu au acordat prejudiciul suferit de reclamantă pentru terenurile devenite neproductive din culpa pârâtei, Curtea constată că este nefondat.
Instanțele au reținut corect că recurenta reclamantă a solicitat lipsa de folosință reprezentând producția agricolă pentru perioada 13 01_10, dar pentru această perioadă, terenul a fost neagricol, pentru că aceasta este categoria de folosință menționată în titlul de proprietate, categorie existentă și la data la care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, astfel că până la data hotărârii judecătorești, 24 11 2011, prin care s-a instituit obligația de redare circuitului agricol, nu se poate acorda lipsa de folosință reprezentând producția agricolă.
Referitor la motivul de recurs care a vizat cheltuielile de judecată din faza recursului,Curtea a constatat că a fost nefondat.
Față de dispozițiile art. 274 C. proc. civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, principiu ce rezultă din dispozițiile legale menționate având la bază culpa procesuală, precum și unicitatea procesului civil, ceea ce impune ca în cuantumul cheltuielilor de judecată să fie incluse toate cheltuielile făcute cu procesul, în toate fazele acestuia, indiferent cu ce titlu, necesar fiind ca partea care le cere să fi triumfat, în final, în proces.
Această condiție nu este îndeplinită în cauză deoarece, în rejudecare, apelul formulat de reclamantă a fost respins, soluție rămasă irevocabilă prin respingerea recursului formulat, astfel că în raport de dispozițiile art.274 Cod procedură civilă,intimații S. C. C. E. O. - E. MINIERĂ DE CARIERĂ R., intimat S. C. C. E. O. SA - DIRECȚIA MINIERĂ TG-J., nu pot fi obligați să suporte cheltuielile efectuate de reclamantă în faza recursului anterior.
Față de aceste aspecte, Curtea a considerat că decizia este temeinică și legală și urmează, ca în baza art.312 Cod procedură civilă, a respins recursul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea L. G., - decedată,arătând următoarele :
Deși arată că instanța de recurs a trecut în revistă principalele critici invocate ca motive de recurs apreciază că au rămas unele necercetate .
Susține că, din greșeală instanța de recurs nu a încadrat unele dintre motivele dezvoltate de contestatoare printre motivele de recurs - acestea rămânând astfel necercetate- fapt ce ar constitui motiv de admisibilitate a contestației.
S-a invocat la pct. 3 din recurs ca motiv de recurs faptul că intimata EMC R. a recunoscut în fața instanței de fond că ocupă și administrează toate terenurile aflate în litigiu, iar instanțele nu au dat eficiență deplină acestui mijloc de probă, critica vizând încă un aspect important și anume faptul, că în mod legal instanța de apel trebuia să aplice principiul răsturnării sarcinii probei conform art. 1169 C civil, intrând în sarcina celui care a pretins că a eliberat unele terenuri în perioada dintre primul raport de expertiză efectuat în cauză de ing. M. C. în anul 2011 și cel de-al doilea raport efectuat în anul 2013 de ing. D. R. să arate și să dovedească ce terenuri a eliberat în acest răstimp. În acest sens susține că a fost vorba despre o lipsă totală a probelor pe care instanța de apel nu le-a avut în vedere.
Reiese deci, atât din conținutul deciziei criticate nr. 749/2014, cât și din lipsa oricărei referiri la motivul invocat de contestatoare privind răsturnarea sarcinii probei că instanța nu a observat acest motiv de recurs și a omis din greșeală să îl cerceteze.
O altă critică se referă la faptul că instanța de recurs nu a analizat motivul întemeiat pe nerespectarea dispoz. art.480 Cod civil.
Astfel, instanța a cercetat doar corecta aplicare a dispoz. art. 483 Cod civil, nefăcându-se nici o analiză asupra incidenței dispoz. art. 480 cod civil care a fost invocat și dezvoltat de contestatoare în motivul 4 de recurs ( paragraful al doilea și al treilea) arătând că lipsa de folosință a reclamantei s-a produs pentru mai multe terenuri cuprinse în titlul de proprietate, nu numai pentru cel având categoria de folosință curți – terenuri pe care se mai află 2 construcții degradate și două platforme de beton și nisip cu pietriș compactat ce ocupă o suprafață de 4,48 ha( cercetarea la fața locului efectuată de instanță).
Susține contestatoarea că instanța de recurs nu a făcut referire la raportul de expertiză efectuat de exp. RebedeaD-tru.
Cu privire la cel de-al treilea motiv pe care-l consideră cel mai important – anularea deciziei contestate și trimiterea cauzei spre rejudecarea recursului - arată că instanța a omis să cerceteze motivul 6 de recurs , în realitate fiind vorba despre totalitatea motivelor ce au condus la casarea deciziei 9356/08.11.2013 și se apreciază astfel că instanța avea datoria să analizeze concret toate indicațiile, pe fiecare în parte, iar nu global așa cum a făcut-o de fapt.
Susține că instanța de casare impune celei de rejudecare să verifice susținerea contestatoarei asupra faptului că pentru terenul în suprafață de 4,48 ha ( platforme betoane și clădiri) trebuiau acordate despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului ocupat de pârâtă- instanța de rejudecare neîndeplinind această cerință, iar instanța de control a omis să verifice respectarea acestui motiv de casare.
Conchide prin aceea că la pronunțarea deciziei nu s-au respectat normele prevăzute de art. 315 C.pr.civilă, instanța de apel trebuind să se raporteze la raportul exp. R. D-tru pentru pronunțarea unei decizii în consens cu indicațiile instanței de casare.În acest sens își arată nemulțumirea cu privire la afirmația din dec. 749/2014 pag.8 prin care se reține: „D. urmare nu s-a dat nici o îndrumare în decizia de casare” de unde reiese că această instanță nu a observat îndrumările expuse de contestatoare.
La data de 14.11.2014 intimata S. C. C. E. O. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestației în anulare, menținerea deciziei pronunțate în recurs, în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca netemeinică și nelegală.
Contestația în anulare este nefondată și se va respinge ca atare, pentru următoarele considerente :
Prevederile art.318 al.1 teza finală cod procedură civilă stabilesc că hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când instanța ,respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau casare.
Din aceste dispoziții ale legii rezultă ,cu claritate ,că admisibilitatea unei contestații în anulare este condiționată de omisiunea ,ce trebuie să fie totală,a instanței de a se pronunța asupra unuia dintre motivele recursului ,doar acesta putând fi sensul expresiei” a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motive”.
Prin urmare doar nepronunțarea instanței de recurs asupra unui asemenea motiv ,presupunând completa ignorare și deci neabordarea lui în cuprinsul deciziei ,este de natură a face admisibilă contestația în anulare.
Dimpotrivă ,când instanța de recurs abordează motivul de recurs ,pronunțându-se asupra lui și apreciindu-l ca neîntemeiat ,nu s-ar putea considera că există omisiunea pretinsă de art.318 al.1 teza finală cod procedură civilă ,căci într-un asemenea caz motivul a fost cercetat iar nu omis ,chiar dacă motivele pentru care el a fost găsit nefondat nu au beneficiat de o dezvoltare mai largă.
Prin urmare,dispozițiile art.318 cod procedură civilă au în vedere desăvârșita ignorare a motivului de recurs iar nu insuficiența argumentelor în raport de care motivul ,fiind avut totuși în vedere,a fost respins pe fondul lui.
În cauza de față ,reclamantul –contestator a invocat ignorarea motivului 3 de recurs referitor la faptul că instanțele nu au dat eficiență deplină mărturisirii din întâmpinare și nu au aplicat principiul răsturnării sarcinii probei.
Aceste susțineri nu sunt fondate întrucât cercetarea considerentelor deciziei atacate,evidențiază că în limitele severe specifice judecății în recurs ,în ce privește verificarea situației de fapt,instanța a reținut că susținerea din întâmpinare privind ocupațiunea terenului trebuia să se coroboreze cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză .
Contestatorul a mai susținut de asemenea că instanța de recurs nu a analizat nici motivul de recurs întemeiat pe nerespectarea dispozițiilor art.480 Cod Civil.
Din cuprinsul recursului formulat împotriva deciziei atacate ,se reține faptul că aceste critici fac referire la modalitatea în care instanța de apel a făcut aplicarea art.480 și 483 Cod Civil în ceea ce privește lipsa de folosință.
Curtea de Apel a respins recursul ca nefondat ,în cuprinsul considerentelor menționând că „instanța de apel a făcut o corectă aplicare a art.483 Cod Civil ,potrivit cărora fructele civile se cuvin proprietarului în puterea dreptului de accesiune,dar la stabilirea contravalorii acestora ,dispoziția legală nu impune elementele la care să se raporteze.”
Ori acest considerent al deciziei date în recurs evidențiază cu îndestulătoare claritate ,că instanța de recurs a abordat motivul de recurs întemeiat pe modul de aplicare al art.480 și 483 Cod Civil.
În ceea ce privește susținerea privind neabordarea motivului 6 de recurs ,se constată că și aceasta este neîntemeiată.
Potrivit acestui motiv, recurentul a invocat faptul că instanța de rejudecare nu a respectat dispozițiile instanței de control judiciar.
În acest sens ,instanța de recurs a statuat prin considerentele deciziei că prin decizia de casare nu s-a dat nici o îndrumare ,motivul trimiterii cauzei spre rejudecare fiind acela că exista contradictorialitate între considerente și dispozitivul deciziei instanței de apel și cele dispuse prin încheierea de îndreptare eroare materială.
Nu poate fi deci vorba despre o omitere a acestui motiv de recurs ,căci o asemenea situație presupunea ca în considerentele deciziei să nu se regăsească nici o evidențiere a acestor aspecte.
Cele ce preced arată așadar că instanța de recurs a răspuns motivelor învederate de către recurentă ,lipsind orice temei pentru a reține incidența motivului de contestație în anulare prevăzut de art.318 al.1 teza II cod procedură civilă.
În consecință contestația în anulare formulată urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea L. G., - decedată, continuată de moștenitorul acesteia C. D., împotriva deciziei civile nr. 749/24.04.2014, pronunțată de Curtea de Apel C. – Secția I Civilă în dosarul nr._/318/2010*, în contradictoriu cu intimatele S. C. C. E. O. - E. MINIERĂ DE CARIERĂ R., S. C. C. E. O. SA - DIRECȚIA MINIERĂ TG-J..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 02 Decembrie 2014
Președinte, Florența C. C. | Judecător, L. M. L. | Judecător, N. D. |
Grefier, A. P. |
Red.Jud.M.L.L./15.12.2014
Tehn.I.C./ex.2/
Jud.R..S.A.C., M.M. și
I.M.
Jud.Apel/V. N. și
M.T.
Jud.FondO.C.
| ← Expropriere. Decizia nr. 215/2015. Curtea de Apel CRAIOVA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 12/2015. Curtea de... → |
|---|
