Obligaţie de a face. Decizia nr. 9398/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 9398/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 13-11-2013 în dosarul nr. 9398/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 9398
Ședința publică de la 13 Noiembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE TANIA ȚAPURIN
Judecător D. S.
Judecător M. P.
Grefier C. C.
x.x.x.
Pe rol, judecarea contestației în anulare formulată de contestatoarea S. COMERCIALĂ C. E. O. S.A. împotriva deciziei civile nr. 7597 din 11 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ ***, în contradictoriu cu intimații S.C. C. E. C. S.A., ASOCIAȚIA SINISTRAȚILOR D. S. S., S. D. MINIERĂ TG J., M. E. SI C. SI M. DE A., PRIMĂRIA R. DE A., C. JUDEȚEAN G., P. G..
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic I. D., reprezentând pe contestatoarea S. COMERCIALĂ C. E. O. S.A. și intimata S. D. MINIERĂ TG J., și avocat M. C. A., reprezentând-o pe intimata ASOCIAȚIA SINISTRAȚILOR D. S. S., lipsind intimații S.C. C. E. C. S.A., M. E. SI C. SI M. DE A., PRIMĂRIA R. DE A., C. JUDEȚEAN G., P. G..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se următoarele: a fost atașat dosarul nr._ *** al Curții de Apel C., împreună cu dosarele atașate, intimata ASOCIAȚIA SINISTRAȚILOR D. S. S. a depus întâmpinare, înregistrată sub nr._/07.11.2013, iar intimata PRIMĂRIA R. DE A. a depus concluzii scrise, înregistrate sub nr._/12.11.2013.
Consilier juridic I. D., pentru contestatoarea S. COMERCIALĂ C. E. O. S.A. și intimata S. D. MINIERĂ TG J., a făcut următoarea precizare: S.C. C. E. C. S.A. este parte a societății contestatoare, iar S. D. MINIERĂ TG J. nu are personalitate juridică și aparține de asemenea societății contestatoare.
A solicitat acordarea unui nou termen de judecată, pentru observarea întâmpinării.
Avocat C. A. M., pentru intimata ASOCIAȚIA SINISTRAȚILOR D. S. S., a lăsat la aprecierea instanței cererea de amânare.
Curtea a respins, ca neîntemeiată, cererea de amânare formulată de reprezentantul contestatoarei, pentru observarea întâmpinării.
Constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra contestației.
Consilier juridic I. D., pentru contestatoarea S. COMERCIALĂ C. E. O. S.A., a solicitat admiterea contestației în anulare, așa cum a fost formulată, anularea deciziei contestate și rejudecarea recursului.
A solicitat amânarea pronunțării, pentru a depune concluzii scrise.
Avocat C. A. M., pentru intimata ASOCIAȚIA SINISTRAȚILOR D. S. S., a solicitat respingerea contestației în anulare, ca nefondat, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată, considerând că motivele invocate nu se încadrează în prevederile art.318 alin. 1 C.p.c.
Curtea a respins cererea de amânare a pronunțării formulată de reprezentantul contestatoarei, ca neîntemeiată.
După încheierea dezbaterilor, dar înainte de terminarea ședinței de judecată, s-a prezentat consilier juridic I. D., pentru contestatoarea S. COMERCIALĂ C. E. O. S.A., și a depus concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra contestației în anulare de față:
Prin sentința civilă nr. 104 din 25 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul G. instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâte, a respins ca nefondată acțiunea formulată de Asociația ,, Sinistrații din satul S. ,, împotriva pârâtelor S. Minieră P., . SA, S.N.L.O, M. E. și Comerțului și a respins și cererea de chemare în garanție formulată de ..SA împotriva chematelor în garanție C. Județean G., Primăria R. de A., P. G., SNLO și M. E. și Comerțului.
Împotriva acestei sentințe reclamanta a declarat apel, iar prin decizia nr.379 din 26 noiembrie 2008, Curtea de Apel C. a admis apelul și a anulat sentința, trimițând cauza spre soluționare în primă instanță la Judecătoria Novaci, județul G..
Instanța de casare a reținut că în situația în care reclamantul formulează un capăt de cerere principal și unul sau mai multe capete de cerere accesorii, competența de soluționare este determinată de capătul principal de acțiune.
Că, în raport de capătul principal din acțiunea introductivă, respectiv obligația de a face, competența de soluționare a acțiunii aparține Judecătoriei Novaci, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 1 pct. 1 C.proc.civ.
Că, competența de soluționare în primă instanță aparține acestei judecătorii, față de precizarea de acțiune depusă în dosarul Tribunalului G. la fila 236, prin care reclamanta arată în mod expres că înțelege să se judece cu pârâții numai pentru obligație de a face, renunțând la celelalte capete de cerere.
Împotriva aceste decizii reclamanta și pârâta . SA au formulat recurs, iar prin decizia nr. 6551 din 11 iunie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile ca nefondate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci la data de 26.10.2009 sub nr. dosar_ .
Prin încheierea de ședință din data de 31 martie 2010 a fost respinsă excepția invocată de pârâta M. E., Comerțului și M. de A., iar prin încheierea de ședință din data s-a dispus introducerea în cauză și citate în calitate de pârâte a Primăriei R. de A., Consiliului Județean G. și Prefecturii G..
În cauză, a fost încuviințată proba cu expertiza, fiind numiți experți specialiști C. Mărunțeanu, D. S., M. Stanciucu și M. S., specialiști în efectuarea expertizelor de alunecări în teren, pentru efectuare în colaborare a raportului de expertiză.
Raportul de expertiză geologică solicitat, a fost depus la dosar la data de 05.07.2010, prin Serviciul Registratură al acestei instanțe.
Împotriva acestui raport, reclamanta, prin reprezentat a formulat obiecțiuni, pe care instanța le-a încuviințat, experții răspunzând la acestea pentru termenul din 11.11.2010 .
Prin sentința civilă nr. 1730 din data de 06.12.2010 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta M. E. și Comerțului.
A fost respins ca nefondată acțiunea formulată de Asociația ,, Sinistrații din satul S. ,, în contradictoriu cu pârâtele S. Minieră P., . SA, S.N.L.O, M. E. și Comerțului.
Împotriva sentinței a formulat apel reclamanta Asociația ,, Sinistrații din satul S. ,, iar prin decizia civilă nr. 101 din 10.03.2011 pronunțată de Tribunalul G. în dosar_ a fost respinsă excepția lipsei calității procesual active a reclamantei, excepție invocată de intimata pârâtă C. E. C.. A fost admis apelul formulat de apelanta reclamantă, a fost desființată sentința cauza fiind trimisă spre rejudecare.
Împotriva deciziei au formulat recurs pârâții C. E. C., SNL O. iar prin decizia civilă nr.1094 din 8.07.2011 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost admis recursul, casată decizia, cauza fiind trimisă spre rejudecare Tribunalului G. .
A reținut instanța de recurs că apelul fiind o cale devolutivă de atac, instanța de apel avea posibilitatea de a lămuri calitatea în care reclamanta Asociația Sinistrații din satul S. stă în proces iar după rezolvarea acestei probleme să se fi procedat la soluționarea excepției lipsei calității procesual active a reclamantei .
Cauza a fost înregistră pe rolul Tribunalului G. sub nr._ * iar prin decizia civilă nr.398 din 24.10.2011a fost respins apelul ca nefondat .
A reținut instanța de apel, în rejudecare, că reclamanta nu are calitate procesuală activă pentru promovarea acțiunii, aceasta nefiind titulara drepturilor ce fac obiectul judecății și nu poate culege folosul practic urmărit.
Împotriva deciziei menționate a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, conform dispozițiilor art.304 pct.6 și 9 c.proc.civ.
Prin decizia civilă nr.3344 din 9.03.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. a fost admis recursul, modificată decizia civilă atacată, în sensul că a fost admis apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinței civile nr. 1730 din 6.12.2010 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr._ . A fost desființată sentința, cauza fiind trimisă spre rejudecare la Judecătoria Novaci.
A reținut instanța de recurs că instanța de fond nu a stabilit corect cadrul juridic, în raport de părțile acestui litigiu, astfel cum s-a invocat și prin cererea formulată de reclamantă existentă la fila 112 din dosarul nr._ și pentru a nu priva părțile de un grad de jurisdicție, constatând totodată că omisiunea de stabilire a cadrului juridic dedus judecății în privința părților, echivalează cu necercetarea în totalitate a fondului cauzei, Curtea urmează să facă și aplicarea dispozițiilor art.297 alin. 1 Cod pr.civilă.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Novaci sub nr._ **, iar prin sentința civilă nr. 899 din 13.06.2011 a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamanta Asociația „Sinistrații din satul S.”, împotriva pârâtelor . SA, S. Națională a Lignitului O. Tg-J., S. Minieră P. devenite prin fuziune S. Comercială C. E. O. SA și a pârâtelor M. E. și Comerțului și M. de A. București și a chematelor în garanție Primăria ., C. Județean G. și P. G. .
Împotriva sentinței a formulat apel Asociația Sinistraților din satul S., criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând în esență, admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, introducerea în cauză și citarea persoanelor indicate la fila 112 din dosarul nr._ , iar după stabilirea cadrului procesual dedus judecății, să se administreze probele necesare pentru judecarea cauzei pe fond.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului G. ca recurs iar prin încheierea din 18.10.2012, s-a procedat la calificarea căii de atac, instanța reținând că apelul este calea de atac susceptibilă în cauză, motivat de obiectul cauzei, obligație de a face și pretenții care depășesc 100.000 lei, dar și de împrejurarea că, în ciclurile anterioare parcurse de dosar, sentința de instanței de fond a fost atacată cu apel și recurs
Prin decizia civilă nr. 471 din data de 01 noiembrie 2012, Tribunalul G., în dosar nr._ **, a respins ca nefondat apelul formulat de Asociația Sinistrații din satul S., cu sediul în satul S., ., jud. G., împotriva sentinței civile nr.899/13.06.2012 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr._ **, în contradictoriu cu intimații pârâți S. Comercială C. E. O. Sa - S. D. Minieră Tg- J., cu sediul în Tg-J., .. 1-15, jud. G., M. E. și Comerțului și M. de A., cu sediul în București, sector 1, Calea V., nr. 152, și intimații chemați în garanție Primăria Comunei R. de A., jud. G., C. Județean G. și P. G..
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantă A. S. din satul S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamanta a arătat că, în fapt prin acțiunea civilă formulată pe rolul Tribunalului G.-secția Civilă și înregistrata sub nr._ Asociația Sinistrații din satul S. a chemat în judecată pârâtele S. Minieră P. ., S. Națională a Lignitului O., M. E. și Comerțului solicitând ca prin sentința ce se va pronunța acestea să fie obligate la reconstrucția caselor afectate de alunecările de teren sau la plata în echivalent a contravalorii acestora la piața despăgubirilor aferente lipsei de folosință a terenurilor afectate de alunecările de teren,a contravalorii culturilor distruse de alunecările de teren și a cheltuielilor de judecată.
In motivare menționează că, în noaptea de 4 spre 5 mai 2006 în ., satul S. a avut loc o alunecare de teren ce a determinat afectarea în mod iremediabil a mai multor gospodării necesitând strămutarea unei părți dintre locuitori în alte zone ale județului.
A mai arătat că alunecările de teren au fost determinate de modalitatea defectuoasă de exploatare a cărbunelui de către pârâtă S. Minieră P. ce aparține de S.C. C. E. C. SA,cu atât mai mult cu cât pe data de 2 mai 2006 aceasta a executat un canal scurt de drenare dintr-un lac aflat la un nivel superior satului dând drumul apei în mod necontrolat,ceea ce a declanșa alunecările de teren.
Ulterior, și-au precizat acțiunea în sensul că solicită să se judece cu pârâtele numai pentru obligația de a face, respectiv obligația de a reconstrui casele distruse pe un amplasament nou achiziționat de către pârâte, la propunerea membrilor asociației afectați de alunecările de teren, renunțând la capetele de cerere privind obligarea pârâtelor la plata în echivalent a caselor distruse, la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosință a terenurilor agricole și plata contravalorii culturilor distruse.
Pentru dovedirea susținerilor au depus la dosar raportul de expertiză extrajudiciar întocmit de expert O. A., adresa nr. 230 din 14.03.2005, nr.1351 din 20.07.1999 nr.982 din 31.03.1999, procesul verbal nr.2070 din 06.06.2006,procesul verbal din 11.03.2007,publicații în Ziarul Impact, adeverințe de salariu,cupoane de pensie,adeverințe privind veniturile agricole ale membrii: asociației,solicitând efectuarea unor expertize de specialitate în domeniul construcțiilor și al geologiei care au fost încuviințate fiind numiți ca experți Stanică I. și R. G..
Au arătat că, prin sentința civilă nr. 104 din 25 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul G. instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâte, a respins ca nefondată acțiunea formulată de Asociația ,, Sinistrații din satul S. ,, împotriva pârâtelor S. Minieră P., . SA, S.N.L.O, M. E. și Comerțului și a respins și cererea de chemare în garanție formulată de ..SA împotriva chematelor în garanție C. Județean G., Primăria R. de A., P. G., SNLO și M. E. și Comerțului.
Împotriva acestei sentințe reclamanta a declarat apel, iar prin decizia nr.379 din 26 noiembrie 2008, Curtea de Apel C. a admis apelul și a anulat sentința, trimițând cauza spre soluționare în primă instanță la Judecătoria Novaci, județul G..
Instanța de casare a reținut că în situația în care reclamantul formulează, un capăt de cerere principal și unul sau mai multe capete de cerere accesorii, competența de soluționare este determinată de capătul principal de acțiune.
A reținut instanța de apel că în cauză cadrul procesual nu a fost corect stabilit, impunându-se ca reclamanta să precizeze în ce calitate stă în proces, respectiv de titular al drepturilor procesuale afirmate sau în calitate de mandatar a celor 37 de persoane indicate la fila 112,în caz afirmativ trebuiau citate aceste persoane cu mențiunea de a preciza dacă înțeleg să stea în justiție în calitate de reclamante în litigiu dedus judecății,temeinicia acțiunii urmând să se stabilească în raport de drepturile afirmate de aceste persoane.
Dispozițiile art.129 C pr.civ., în raport decare instanței i-ar fi revenit obligativitatea de a pune în discuția părților lămurirea cadrului procesual dedus judecății nu dau posibilitatea instanței de a introduce din oficiu părți în proces, așa cum susține apelanta.
Instanța de judecată nu se poate substitui părților și nu poate proceda la îndreptarea unor acțiuni defectuos formulate, așa cum este cazul în prezenta cauză, cu atât mai mult cu cât reclamanta a avut asigurată apărare calificată pe întreg parcursul dosarului . Rolul activ al judecătorului trebuie înțeles în contextul asigurării unui echilibru cu celelalte două principii ale procesului civil: al disponibilității și contradictorialității, tocmai în respectarea acestui echilibru judecătorul nu are posibilitatea de a se substituii părții în invocarea unor apărări sau administrarea de probe ori, așa cum este cazul în prezenta cauză, de a îndrepta neregulile acțiunii
A precizat că, Asociația Sinistraților din S. S., nu a avut cunoștință de termenele de judecată din 30 mai 2012 și 13.06.2012, procedura de citare fiind viciată potrivit art.89 alin.(l) Cod pr.civ., citația, sub pedeapsa nulității ,trebuia înmânată părții cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată, părți în proces fiind - Asociația Sinistrații din satul S.,reprezentată prin președinte C. C. și membrii asociației ce trebuiau introduși în cauză,potrivit deciziei nr. 3334/2012 a Curții de Apel C.,numele și prenumele membrilor asociației fiind precizate la fila VI din dosarul_ ,aspect precizat în ultimele două aliniate pag.5.
Sentința civilă nr.899/13 iunie 2012 a Judecătoriei Novaci s-a pronunțat în contradictoriu cu societatea nou înființată S.C C. E. O.
dar această societate nu fusese conceptată în cauză și nici părțile potrivnice nu au fost înștiințate că în locul pârâtelor S.C. C. E. C. S.A, S. Minieră P. și S.N.L O. S.A va fi introdusă ca pârâtă societatea nou înființată.
Consideră că, s-a apreciat incorect de către instanță că nu s-a putut stabili corect cadrul juridic al litigiului, conform îndrumărilor date prin decizia de casare, din culpa reclamantei Asociația "Sinistrații din satul S."care nu s-a prezentat la proces și nu a indicat numele și domiciliul persoanelor afectate pentru a fi introduse în cauză.
De asemenea, înstanța a respins acțiunea pe fond fără să cerceteze fondul cauzei și evident fără să-și motiveze în nici un fel soluția pe fondul cauzei.
In speța dedusă judecății, dacă instanța a ajuns la concluzia ca desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligației de a se prezenta în instanța și a comunica numele și domiciliul membrilor asociației, pentru a fi introduși in cauză, avea posibilitatea legală să suspende judecata în conformitate cu dispozițiile art.15 ind. 1 alin{1) Cod. proc. civ.,arătând prin încheiere care anume obligații nu au fost respectate, judecata urmând a se relua la cererea părții dacă obligațiile instituite în sarcina acesteia au fost îndeplinite.
A mai arătat că, pentru motivele de netemeinicie și nelegalitate prezentat la pct. 1-5 din acest apel, se impune admiterea apelului, desființarea sentinței civile nr. 899 din 13.06.2011 pronunțată de Judecătoriei Novaci sub nr._ **, să se trimită cauza spre rejudecare la Judecătoria Novaci,pentru îndeplinirea procedurii de citare a Asociației "Sinistrații din satul S.", introducerea în cauză a S.C C. E. O. S.A în locul pârâtelor: C. E. C. S.A, S. Minieră P., S.N.L O. S.A și citarea societății nou înființate la sediul din oraș Turceni, ., jud. G.,introducerea în cauză și citarea membrilor asociației nominalizați la fila 112 din dosarul nr._ ,iar după stabilirea cadrului procesual dedus judecății să se administreze probele necesare soluționării pe fond a cauzei."
S-a reținut de către instanța de apel că îndrumările date prin decizia de casare nr.3344/09.03.2012, pronunțată de Curtea de Apei C., nu trebuie înțelese în sensul că instanța avea obligația de a introduce din oficiu în cauză cetățenii ce figurau în tabelul de la fila 112 din dosar_, ci de a solicita reclamantei în ce calitate stă în proces, iar în raport de această precizare să stabilească cadrul procesual .
A apreciat că decizia nr. 471/ 01 noiembrie 2012 a Tribunalului G., este nelegală pentru următoarele motive:
S-au încălcat disp.art.315 alin(1) Cod proc. civ. în sensul că îndrumările date prin decizia de casare nr.3344/09.03.2012, pronunțată de Curtea de Apel C. cu privire la necesitatea introducerii în cauză a membrilor asociației, cuprinși in tabelul fia fila 112 și următoarele din dosarul_, precum și necesitatea administrării probelor în vederea soluționării pe fond a cauzei, erau obligatorii pentru instanța de fond și cea de apel ambele instanțe având posibilitate ș obligația impusă prin susmenționata decizie) să-i introducă din oficiu in cauza pe membrii asociației chiar dacă asociația nu a indicat încă o dată care sunt persoanele pentru care a promovat acțiunea.
Motivarea instanței de apel, potrivit căreia în speță nu se impunea aplicarea disp.art.155 ind.1 Cod proc.civ. privitor la suspendarea cauzei pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligației de a preciza numele membrilor asociației pentru care se judecă,deoarece respectivele dispoziții sunt aplicabile numai în situația în care desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, urmare a neîndeplinirii obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecă-cauzei este în contradicție cu motivarea aceleiași instanțe conform căreia instanța nu a putut soluționa pe fond cauza deoarece:"problema stabilirii cadru procesual îi incumbă în exclusivitate reclamantei care avea obligația și interesul de a lămuri acesta problemă"(în ghilimele citat din considerentele deciziei recurate )
A susținut că, acest motiv de recurs intră sub incidența art.304 pct.7,dar și art.304 pct.9 Cod pr.civ., fiind evident faptul că în speța nu se impunea judecarea cauzei ci suspendarea în temeiul art.155 ind.l Cod proc. civ.
Soluția instanței de apel de respingere a apelului, cu implicația menținerii soluției instanței de fond care a respins acțiunea pe fond,este în contradicție cu motivarea instanței de apel, potrivit căreia acțiunea se impunea a fi respinsă pentru lipsa calității procesuale active a Asociației "Sinistrații din satul S.".
Motivarea dată de instanța de apel impunea admiterea apelului și modificarea sentinței apelate în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale active a reclamante:,o astfel de soluție neafectând dreptul membrilor asociației de a promova fiecare,acțiune pentru repararea prejudiciului produs de către societățile cu profil minier și energetic.
În drept, întemeiază recursul pe disp.art.304 pct.7,8,9 ,art.315 Cod proc.civ.
Legal citat intimatul pârât S. C. C. E. O. SA, a formulat întâmpinare la motivele de recurs, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii pronunțată de Tribunalul G..
Prin întâmpinarea formulată, s-a arătat că, în fapt, Asociația „Sinistrații din satul S." a formulat cerere de chemare in judecata prin a solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța sa oblige S.C.C. E. C. S.A. în solidar cu S.N.L.O. la reconstrucția caselor afectate ca urmare a alunecărilor de teren din data de 04-05.05.2006 precum si la plata de despăgubiri. Ulterior depunerii cererii de chemare in judecată reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind despăgubirile.
In motivare reclamanta a susținut că alunecările de teren din satul S. au fost determinate de modalitatea defectuoasă de exploatare a cărbunelui de către unitate precizând faptul că punctul culminant al acestor alunecări 1-a constituit executarea unui canal de drenare în data de 02.05.2006 prin care s-a evacuat apa necontrolat dintr-un lac.
In primul ciclu procesual al acestei cauze prin sentința civila nr. 104/25.05.2008 pronunțata de către Tribunalul G. acțiunea reclamantei a fost respinsa motivat pe faptul ca nu exista legătura de cauzalitate intre alunecările de teren și activitatea minieră desfășurata în zona. Pentru a pronunța aceasta sentința instanța a reținut faptul ca din raportul de expertiză întocmit de către Departamentul de Cercetare - geologie si geofizica ambientala - al Universității din București, raport care se referă la alunecările de teren din zona S., rezultă foarte clar că alunecările de teren s-au datorat cauzelor naturale în zonă existând un potențial ridicat de risc natural. D. același raport, instanța a mai reținut că activitatea de exploatare a lignitului din Carierele R. - S. si Bustuchin nu putea influența declanșarea si evoluția alunecărilor de teren. factorii determinanți pentru destabilizarea versanților fiind eroziunea regresivă a văilor și condițiile de alimentare prin infiltrare datorită condițiilor geologice si structurilor existente.
A arătat că, reclamantaS.C. C. E. C. S.A a solicitat instanței de judecată că în baza prevederile art. 201 alin. 2 si 3 C.proc.civ. să se încuviințeze efectuarea unei expertize în domeniul geologie-dinamica pământului, expertiza care să fie efectuată de către un institut de specialitate care posedă atât aparatura, specialiști în diferite domenii de activitate ( geologie inginerească, hidrogeologie, geomecanică) cât si dotarea corespunzătoare efectuării unor asemenea lucrări de specialitate întrucât o asemenea expertiza nu poate fi întocmită decât de către specialiști care sa se bazeze pe date științifice rezultate din foraje geologice de cercetare, analize fizico-chimice de laborator a rocilor din componenta terenului, zboruri fotogrammetrice etc. Cauza alunecărilor de teren este una amplă astfel încât punctul de vedere asupra acestora nu se poate spune decât daca la analiza factorilor participa specialiști din diferite domenii care au o strânsa legătura intre ele.
In urma încuviințării expertizei solicitate, instanța a nominalizat Universitatea din București Facultatea de geologie-geofizica in vederea efectuării acesteia care a concluzionat ca zona înconjurătoare satului S. a fost si este o zona cu potențial ridicat de alunecări determinat de litologia, structura si morfologia terenului astfel încât aceste alunecări nu au si nu au avut nici o legătură cu activitatea minieră urmând să explice în detaliu fenomenul alunecărilor in cadrul răspunsului la obiectivele încuviințate de către instanța precum si in răspunsului la obiecțiuni.
In urma judecării cauzei instanța de fond în mod corect a respins acțiunea reclamanților reținând faptul ca nu exista legătura de cauzalitate intre alunecările de teren care au avut loc in satul S. in noaptea de 4 spre 5 mai 2006, alunecări care au generat distrugerea sau degradarea locuințelor reclamanților si activitatea miniera. aceste alunecări având in totalitate cauze naturale si nefiind primele in zona.
In motivarea sentinței, instanța de fond a reținut ca principala cauza in alunecările de teren din zona S. este structura geologica a terenului care are un potențial ridicat de alunecări precum si faptul ca expertiza a fost efectuata in baza studiilor si V K cercetărilor, redând paragrafe din aceasta.
A considerat că instanța de apel în mod corect a respins apelul declarat de către Asociația " Sinistrații din satul S.,, reținând ca prin decizia civila nr. 3344/09.03.2012 pronunțata de către Curtea de Apel C., instanța de control judiciar, prin care s-a reținut ca in cauza era necesar stabilirea cadrului procesual dedus judecații, reclamanta urmând sa precizeze dacă înțelege să acționeze în calitate de mandatară a celor 37 de persoane indicate la fila 112 din dosarul de fond, iar in caz afirmativ, acestea trebuiau citate cu mențiunea de a preciza dacă înțeleg să stea în fața instanței de judecată în calitate de reclamante in litigiu, astfel încât, judecata sa se realizeze in raport de drepturile afirmate de aceste persoane.
Susținerile recurentei in apel precum si prin recurs ca, instanța de fond avea obligația sa citeze in cauza persoanele fizice indicate in tabelul depus la fila 112 din dosarul nr._ si sa judece cauza in raport de drepturile patrimoniale pretinse de acesta consideram ca sunt nefondate si ca atare in mod corect au fost respinse de către instanța de apel. S-a reținut ca, expresie a principiului disponibilității. reclamantului ii revine sarcina de a stabili cadrul procesual prin acțiunea dedusa judecații, astfel ca aceasta avea obligația de a indica calitatea in care sta in proces. respectiv daca acționează in calitate de titulara a drepturilor patrimoniale pretinse sau in calitate de mandatara a persoanelor fizice, membre ale asociației, ale căror gospodarii au fost afectate de alunecările de teren din zona S. din data de 05.05.2006.
Raportat la dispozițiile art. 129 C.proc.civ, instanței de fond i-ar fi revenit obligația de a pune in discuția pârtilor lămurirea cadrului procesual dedus judecații si in nici un caz nu avea posibilitatea de a introduce din oficiu părți în proces, așa cum susține recurenta. Instanța de judecata nu se poate substitui părților si nu poate proceda la îndreptarea unor acțiuni defectuos formulate.
A considerat că limitele casării au stabilite prin decizia civila nr. 3344/09.03.2012 de către Curtea de Apel C., aceste aspecte fiind menționate si in decizia nr. 101/10.03.2011 a Tribunalului G. cât si în decizia nr. 1094/08.07.2011 a Curții de Apel C., recurenta reclamanta cunoștea care sunt lipsurile acțiunii si avea posibilitatea sa îndrepte aceste lipsuri, având obligația de a preciza in concret calitatea in care sta in proces. Reclamanta recurenta nu s-a îndeplinit obligația deși in rejudecare instanța de fond a acordat trei termene de judecata astfel ca, instanța de fond in mod corect a reținut ca reclamanta Asociația " Sinistrații din satul S... pretinde repararea unor drepturi patrimoniale al căror titulara nu este deducând ca aceasta nu are calitate procesuala activa in cauza.
A considerat că, în ceea ce privește motivul de recurs referitor la aspectul ca instanța de fond trebuia sa procedeze la suspendarea cauzei in condițiile art. 155 indice 1 C.proc.civ
Un alt motiv de recurs invocat de către recurenta reclamanta Asociația ..Sinistrații din satul S." a constat în faptul că instanța de fond nu a cercetat fondul cauzei si nu a motivat in fapt sentința pronunțata dar, si de data aceasta consideram ca se face o eroare de către recurenta in ceea ce privește soluționarea cauzei cu ocazia rejudecării după casare întrucât instanța de fond era obligata sa tina cont de Îndrumarea instanței de recurs ori singurul motiv de casare a constat in stabilirea cadrului procesual dedus judecații astfel incat consideram ca soluția pe fond nu putea fi modificata.
Recurenta reclamanta face trimitere la un set de hotărâri pronunțate de către instanțele de judecata invocând astfel excepția puterii lucrului judecat dar, consideram ca se încearcă inducerea in eroare in ceea ce privește conținutul acestor hotărâri întrucât daca se analizează conținutul acestora se poate observa foarte ușor ca nu sunt îndeplinite elementele puterii lucrului judecat ce rezulta din art.1201 C.civ. aplicabil la data depunerii acțiunii respectiv tripla identitate intre părți, obiect si cauza astfel încât solicită respingerea acestei excepții.
In concluzie, a solicitat respingerea recursului formulat de către Asociația „Sinistrații din satul S." împotriva deciziei civile nr. 471/01.11.2012 pronunțata de Tribunalul G. in dosarul nr._ ** ca nefondat si menținerea deciziei recurate ca temeinică și legală.
In drept, întemeiază prezenta întâmpinare pe prevederile art. 115-118 C.proc.civ.
Curtea de Apel C. prin decizia civilă nr.978 de la 07.02.2013 a admis recursul declarat de recurenta reclamantă A. S. D. S. S., împotriva deciziei civile nr.471 din data de 01 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul G., în dosar nr._ **,în contradictoriu cu intimații pârâți S. C. C. E. O. SA, S. D. M. TG J., M. E. SI C. SI M. DE A., P. R. DE A., C. J. G., P. G., având ca obiect obligație de a face, a casat ambele hotărâri și a reținut cauza pentru a rejudeca în fond, cauza la data de 21.03.2013.
Pentru a se pronunța astfel Curtea a reținut că prin decizia de casare cu trimitere, pronunțată de Curte, s-a apreciat că în raport de dispozițiile art.129 alin.5 Cod pr.civilă, ce instituie principiul rolului activ al judecătorului, instanței de fond îi revine obligația de a pune în discuția părților stabilirea cadrului procesual dedus judecății, cu atât mai mult cu cât la fila 112 din dosarul nr._ reclamanta arată că acționează în numele a 37 de persoane afectate de alunecările de teren, în notele de ședință depuse la dosar fiind indicate persoanele ce trebuie să aibă calitatea de reclamante în cauză.
De asemenea s-a subliniat obligația instanței de a pune în discuția reclamantei dacă înțelege să acționeze în calitate de mandatară a celor 37 de persoane indicate la fila 112, acestea urmând a fi citate cu mențiunea de a preciza dacă înțeleg să stea în justiție în calitate de reclamante în litigiul dedus judecății, astfel încât judecata să se realizeze în raport de drepturile afirmate de aceste persoane.
Tribunalul nu numai că nu s-a conformat dispozițiilor de casare, ci, din considerentele deciziei recurate se conturează anumite critici aduse deciziei de casare, fără însă a stabili cadrul procesual dedus judecății, concluzionând că aceasta e obligația reclamantei, calitatea procesuală nefiind pusă în discuție cu ocazia rejudecării pentru a se putea susține că a fost un element de surpriză.
Prin întâmpinare s-a susținut că instanța nu avea obligația de a introduce în cauză membrii asociației, chiar dacă aceștia erau indicați în tabelul depus la fila 112 din dos. nr._, ci doar de a stabili cadrul procesual însă numai după ce reclamanta ar fi precizat dacă stă în proces în calitate de titulară a drepturilor pretinse sau ca mandatară a membrilor asociației. Apărările intimaților pe acest aspect, care este prioritar de analizat având în vedere soluțiile pronunțate, nu pot fi reținute, raționamentul fiind greșit, așa cum rezultă din cele ce vom expune în continuare.
Răspunsul la această dilemă juridică există în dosar și chiar în absența fizică din proces, în fața tribunalului, instanța trebuia să constate că titulara demersului juridic îi reprezintă în instanță pe cei ce se consideră păgubiți, neinvocând drepturi proprii, distincte de ale celor ce sunt membrii săi. Astfel, prin cererea formulată la 30. 05. 2007, cea în care sunt menționați (cu nume și prenume) sinistrații din satul S. –cei care compun asociația care a promovat acțiunea - se precizează că asociația îi reprezintă (sub sintagma „în ceea ce privește membrii asociației pentru care asociația are reprezentativitate în prezenta cauză”).
Precizarea acțiunii de la fila 115 (același dosar) reia numele și prenumele membrilor asociației, inclusiv domiciliul fiecăruia și descrie imobilele prejudiciate și indică estimativ valoarea prejudiciului pentru fiecare membru al asociației.
Pe de altă parte, mandatul de reprezentare rezultă în mod expres din documentul de la filele 74-76 „Statutul Asociației Sinistrații din satul S.”, unde un număr de 26 de persoane dintre cele 37 ce figurează în precizarea acțiunii reprezintă membrii fondatori ai asociației, așadar, cel puțin pentru aceste persoane, nu se punea nici o problemă de reprezentare care să pună în discuție excepția legitimității procesuale, astfel că instanța nu avea decât să verifice dacă ceilalți reclamanți ale căror nume și semnături lipsesc din înscrisul de la fila 77 s-au înscris în asociație și solicita dovada în acest sens sau dacă au dat mandat de reprezentare asociației și de asemenea, solicita dovada în acest sens.
Or, instanța nu a dat nici o valoare juridică înscrisului de la fila 115 neluând act de precizarea făcută, fapt ce rezultă atât din considerente cât și din dispozitiv, unde formularea este „respinge ca nefondată acțiunea formulată”, nu acțiunea precizată, așa cum era corect sub aspect procedural(sentința nr. 104/25 iunie 2008).
Prin această sentință și prin prima decizie de casare nr.379/26 nov. 2008 nu s-a pus problema legitimității procesuale a reclamantei, pârâta fiind cea care a invocat lipsa calității procesuale pasive, excepție ce a fost respinsă la fond; nici în rejudecarea fondului nu s-a pus problema lipsei calității procesuale active sau a lipsei de reprezentare a reclamantei, ci aceeași excepție a lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtă și din nou s-a respins excepția formulată de pârâtă și s-a respins pe fond acțiunea(sentința nr 1730/6 dec. 2010).
Prin decizia 101/10 martie 2011 a Tribunalului G., în dosar_, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârâtă, s-a admis apelul reclamantei declarat împotriva sentinței nr. 1730/2010 fiind desființată sentința și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe, adică Judecătoriei Novaci.
Împotriva acestei decizii de desființare date de tribunal, pârâții au formulat recurs, care a fost admis, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la Tribunalul G. pentru a se verifica excepția lipsei calității procesuale active pe actele din dosar sub aspectul scopului înființării asociației, conținutul concret al cererilor dacă promovarea litigiului s-a făcut în interesul asociației(decizia 1094/8 iulie 2011).
În rejudecarea apelului, prin decizia nr.398/24 octombrie 2011 tribunalul a respins apelul reclamantei, cu motivarea că acesta nu este fondat deoarece reclamanta nu are calitate procesuală activă, nu a făcut în cauză dovada unui mandat din partea membrilor asociației chiar dacă din statut rezultă că scopul declarat este acela de strângere de fonduri și recuperarea prejudiciului cauzat locuitorilor satului.
Împotriva acestei decizii reclamanta a făcut recurs, iar prin decizia nr.3344/9 martie 2012 Curtea de Apel a admis recursul reclamantei, a modificat decizia atacată în sensul că a admis apelul aceleiași reclamante, apel formulat împotriva sentinței nr.1730/06.12.2010 și în consecință, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei Novaci, părțile litigante regăsindu-se, practic, la același stadiu procesual la care se aflau la 10 martie 2011 când s-a pronunțat decizia nr 101 a Tribunalului G., cu deosebirea faptului că la acea dată excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei era rezolvată, un an mai târziu, adică la 9 martie 2012 reveneau la instanța de fond pentru rezolvarea excepției lipsei legitimității procesuale a reclamantei.
În rejudecarea cauzei la instanța de fond, a fost un singur termen de judecată, respectiv 13 iunie 2012, dată la care Judecătoria Novaci a respins acțiunea cu motivarea că nu se poate stabili cadrul procesual al cauzei deoarece reprezentantul reclamantei nu a stăruit în soluționarea cauzei nefiind prezent la proces (deși demersurile făcute în scris precum și promovarea căilor de atac denotă contrariul).
D. practicaua sentinței rezultă că nu au fost prezente la proces niciuna dintre părțile litigante cu ocazia dezbaterilor, iar după încheierea dezbaterilor s-a prezentat reprezentantul pârâtei care a invocat schimbarea denumirii, depunând acte în acest sens, instanța ia act de schimbarea denumirii cu ocazia deliberării, deși dezbaterile ce presupun contradictorialitatea –unul din principiile fundamentale ale procesului civil-, alături de oralitate, se poartă între părțile litigante conceptate cu denumirea corectă, principiile fiind încălcate atunci când periplul procesual a fost între unele părți, iar dispozitivul ce cuprinde soluția asupra cauzei se pronunță între alte părți.
Împotriva acestei sentințe reclamanta formulează apel, iar prin decizia nr. 471/01 noiembrie 2012 a Tribunalului G., apelul a fost respins cu motivarea că apelanta nu a precizat dacă acționează cu mandat pentru toate cele 37 persoane indicate la fila 112 din dosarul de fond sau numai pentru o parte din acestea, iar în caz afirmativ acestea trebuiau citate, astfel că neputând fi stabilit corect cadrul procesual deoarece reclamanta nu a indicat calitatea în care stă în proces, acțiunea a fost respinsă, deși la dosarul cauzei erau suficiente elemente în raport de care instanța să stabilească cadrul procesual și să lămurească calitățile părților, depuse încă din anul 2007 (a se vedea precizarea de la fila 115 din dosarul de fond, menționată anterior), iar la dosar (în rejudecarea apelului), reclamanta a depus înscrisurile de la fila 49-50 pe care tribunalul nu le-a analizat.
În considerarea celor expuse, Curtea a constatat că la dosar sunt suficiente elemente pentru lămurirea cadrului procesual și calității părților dar ținând cont de lunga perioadă în care cauza se află pe rolul instanțelor, din anul 2007 și până în prezent, precum și de interdicția instituită de art. 312 alin 6 Cod de procedură civilă –având în vedere cele 4 casări dispuse în cei șase ani de periplu procesual, a admis recursul și a casat ambele hotărâri, a reținut cauza pentru a fi judecată în fond potrivit art. 312 alin 6 rap la alin 4 C pr. civilă, sens în care a fixat și termen pentru judecata în fond, cu citarea părților la data de 21 martie 2013.
Prin decizia nr.7597 din 11 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ ***, s-a admis în parte acțiunea precizată (fila 115, dosar_ ) formulată de reclamanta A. S. D. S. S., în contradictoriu cu pârâta S. C. C. E. O. SA, S. D. M. TG J., M. E. SI C. SI M. DE A., P. R. DE A., C. J. G., P. G..
Au fost obligate pârâtele către reclamantă, respectiv către membrii fondatori și aderenți - nominalizați conform actelor constitutive ale asociației și cererilor de aderare - la reconstrucția gospodăriilor individuale compuse din terenuri extravilane și intravilane precum și din edificii: case de locuit, anexe gospodărești (magazii, grajduri pentru animale, cotețe pentru păsări, garduri împrejmuitoare/despărțitoare din beton/lemn/sârmă/fier, fântâni, fânare, pătule etc.), așa cum au fost individualizate în ANEXA 1 sub denumirea "Individualizare imobile"(fil.379-392, dos.nr._ ) întocmită de expert ing. R. G., coautor al raportului de expertiză judiciară(fil.369-379, dos.nr._ ) conform precizării acțiunii (fil.115, dos nr._ ).
S-au respins petitele privind obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosință a terenurilor afectate de alunecările de teren și la plata c/valorii culturilor distruse de alunecările de teren, ca nedovedite sub aspectul prejudiciului material concret.
Au fost obligate pârâtele către reclamantă la plata sumei de 9517,10 lei, cheltuieli de judecată pentru toate gradele de jurisdicție (reprezentate de onorariu avocați, onorariu experți, taxă timbru, taxă judiciară și cheltuieli de transport).
Procedând la judecata în fond, Curtea, pe lângă materialul probator existent în cauză, a verificat numărul membrilor fondatori ai Asociației „ Sinistrații din S. S.”, precum și existența cererilor de aderare a membrilor asociației care nu figurau în lista membrilor fondatori, solicitând în acest sens actele constitutive ale asociației și cererile de aderare(fil.74-92, 107-112, 136-155, dosar).
Curtea, a reținut că reclamanta a solicitat ca pârâtele să fie obligate la reconstrucția caselor afectate de alunecările de teren ce au avut loc în satul S., ., jud. G. sau obligarea la plata în echivalent a construirii caselor; obligarea pârâtelor la plata despăgubirilor aferente lipsei de folosință a terenurilor afectate de alunecările de teren; obligarea pârâtelor la plata c/valorii culturilor distruse de alunecările de teren și obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
A invocat că există o legătură de cauzalitate între activitatea minieră desfășurată de S. Minieră P.-C. E. C. SA și scufundările și alunecările de teren produse în noaptea de 04/05. 05. 2006, care au condus la distrugerea gospodăriilor. A mai arătat faptul că alunecările de teren s-au produs din cauza exploatării defectuoase a cărbunelui de către pârâtă care a practicat un canal scurt de drenare la un lac aflat la o cotă de nivel superioară satului S., în partea de nord, dând drumul apei într-un mod necontrolat ceea ce a dus la o acumulare de apă, prin infiltrație, în rocile de pe versanți, declanșând alunecările de teren.
Mai arată că lacul avea dimensiuni considerabile și o adâncime de peste șase metri, iar societatea pârâtă a primit reclamații de la săteni că apa din lac, neavând posibilitatea scurgerii, se va infiltra și va provoca alunecări de teren deoarece va schimba echilibrul hidrodinamic. Arată că pârâta a evacuat apa din lac cu motivarea că periclita stabilitatea transportorului cu banda TM, iar la două zile după evacuare, s-a produs alunecarea de teren, nefiind nici un dubiu că acțiunile pârâtei au provocat acest dezastru prin drenarea necorespunzătoare a lacului.
Reclamanta a mai arătat și că pârâta a fost sesizată atât de săteni cât și de Garda Națională de Mediu, încă din anul 1997 și ulterior, în acest sens fiind adresele nr 1352/20.07.1997 și nr. 1228/16.03.2005.
Prin precizarea formulată la fond, fila 115 reclamanta a individualizat, pentru fiecare membru al asociației, gospodăria și din ce se compune aceasta ( teren, casă de locuit, anexe, împrejmuiri, etc.) estimând într-o apreciere proprie valoarea edificiilor, la nivelul anului 2007 când s-a formulat cererea. Curtea, a constatat că din 2007 până în prezent, reclamanta nu a solicitat efectuarea unor expertize care să stabilească valoarea de piață a gospodăriilor individuale, astfel că, în absența unei evaluări judiciare a imobilelor, cererea formulată fiind considerată ca nedovedită.
De altfel, la nivelul anului 2013 ar fi dificil de apreciat valoric bunurile, acestea fiind degradate în mare parte sau pierite așa cum rezultă și din planșele fotografice depuse de reclamantă (fil.202-217, dosar), planșe ce au fost vizualizate și confirmate și de reprezentantul în instanță al pârâtei ..
Cât privește cererile de obligare a pârâtelor la plata c/valorii culturilor distruse și la plata c/valorii lipsei de folosință a terenurilor afectate de alunecările de teren, Curtea a constatat că în nici o fază procesuală, reclamanta nu a solicitat o expertiză prin care să se stabilească, pentru fiecare membru al asociației, suprafețele de teren cultivate, categoria de folosință a terenului, categoria culturii (soiul, productivitatea la ha, etc.) pentru a se putea aprecia în concret, în funcție de probe, asupra acestor petite, astfel că, ele, apar nedovedite.
Este adevărat că în dosarul nr._ există adeverințe emise în mai 2007 de către Primăria R. de A. (fila 126-224) cu extrase din rolul agricol al membrilor asociației în care se menționează membrii familie și suprafețele de teren deținute, însă mențiunile nu sunt suficiente în dovedirea cererii. Instanța, în acest sens, dă un singur exemplu: adeverința nr. 3676/24.05.2007(fila 126, dos.nr._ ) atestă că numitul C. C., născut în anul 1972 figurează la poziția de rol 58 în componența registrului agricol, cu o suprafață totală de_ mp teren agricol, din care 8500mp arabil, 13000mp fânețe, 7000mp alte terenuri, că este muncitor, soția sa este casnică, are 5 copii minori și locuiește împreună cu tatăl său, C. D. născut în 1937. Instanța nu cunoaște valoarea fânețelor, nu cunoaște dacă suprafața de 8500mp teren arabil a fost sau nu, cultivată și cu ce fel de cultură, dacă suprafața de 7000 mp menționată la „alte terenuri” a fost sau nu cultivată și de asemenea, nu se cunoaște dacă întreaga suprafață de_ mp a fost afectată de alunecările de teren sau doar o parte din aceasta.
Ceea ce este dovedit o reprezintă faptul că gospodăriile individuale, compuse din case și anexe gospodărești precum și împrejmuirile, fântânile, terenurile de sub acestea(intravilane) și cele din vecinătatea lor(extravilane) au fost afectate de alunecările de teren produse în zona satului S., situație necontestată de pârâții în cauză.
Ceea ce s-a contestat însă, de către pârâta . SA, o reprezintă faptul că nu există o legătură de cauzalitate între activitatea minieră desfășurată în zonă de către societatea pârâtă și alunecările de teren produse în primăvara anului 2006, alunecări ce au provocat distrugerea gospodăriilor membrilor asociației reclamante.
În acest sens, s-au invocat mai multe lucrări de specialitate, potrivit cu care, zona S. ar fi dispusă la alunecări de teren pe cale naturală datorită structurii geomorfologice și a precipitațiilor abundente din anumite perioade ale anilor și în nici un caz ca urmare a factorului antropic. Astfel, s-a susținut că raportul de expertiză judiciară întocmit în dosarul nr._/318/2010 de către Universitatea „Gh. A.” din Iași ar demonstra că alunecările de teren din zona Poiana care ar fi situată la 5Km de satul S. s-au produs pe cale naturală.
De asemenea, raportul de expertiză întocmit în dosarul nr._ de către expertul Secretan V. din cadrul Biroului de expertize judiciare Lugoj ar concluziona că alunecările de teren din zona Poiana-S. s-au produs pe cale naturală, în aceeași idee se indică și Studiul geologic și geotehnic realizat de Universitatea din Petroșani - Facultatea de Mine, studiu efectuat la comanda Sucursalei Miniere P., raportul de expertiză întocmit în dosarul nr._ și raportul de expertiză întocmit în dosarul nr. 211._ de către Institutul de Cercetare și Proiectări Miniere din Baia M..
Pârâta . SA a susținut că atât zona satului Poiana-S. cât și zona satului S. sunt zone instabile datorită structurii geomorfologice a terenului, iar alunecările de teren s-au datorat cauzelor naturale, activitatea minieră nefiind cauza acestor alunecări și că Prin HG nr 810/2006 au fost alocate fonduri pentru reconstruirea locuințelor sinistraților din satul S., au fost acordate materiale de construcție în cazul reconstruirii locuințelor în regie proprie, tabele în acest sens fiind depuse la fila 140 din dosarul de fond.
Pârâta . SA s-a mai apărat invocând faptul că în dosarul de recurs există la fila 66 tabel cu locuitorii din satul S. care au primit materiale de construcții pentru strămutarea locuinței pe alt amplasament; la fila 75 există un tabel de redistribuire a locuințelor prin ANL și a materialelor de construcție pentru construirea în regie proprie; la fila 70 există o adresă a Primăriei R. de A. prin care se transmitea situația celor 15 familii care au beneficiat de reconstruirea de către ANL a unor locuințe cu câte 2 camere în localitatea Albeni, iar cum statul intervine numai în cazuri de calamitate naturală, această intervenție demonstrează că societatea pârâtă nu a favorizat alunecările de teren prin activitatea desfășurată.
Apărările pârâtei, în sensul că intervenția statului în ajutorarea sinistraților pentru reducerea efectelor alunecării de teren demonstrează că, în fapt, în speță cauza alunecărilor de teren ține de structura geomorfologică a zonei fiind o calamitate naturală, nicidecum de activitatea minieră a pârâtei, nu pot fi primite din două considerente: primul, este acela că statul, prin reprezentanții legali în teritoriu, intervine în orice situație ce poate fi asimilată unei calamități în virtutea rolului său fundamental de ocrotire a siguranței cetățenilor săi(așa se explică, de exemplu, intervenția în cazuri de incendii, care nu sunt calamități naturale fiind provocate de neglijență umană); al doilea considerent, ar fi acela că, potrivit HG nr. 1024/12 oct. 2011(art. 9), invocat de însăși pârâtă ca act de înființare, Statul are reprezentanți atât în A. cât și în CA ale societății pârâte, ceea ce înseamnă că este acționar în cadrul pârâtei, astfel că – dacă ar fi să urmăm logica pârâtei expusă mai sus - ar însemna că ajutorarea sinistraților de către stat s-a făcut tocmai în considerarea faptului că, într-un anumit procent, statul însuși face parte din societatea comercială prin a cărei activitate au fost produse alunecările de teren.
Cât privește susținerea că la fila 70 există o adresă a Primăriei R. de A. prin care se transmitea situația celor 15 familii care au beneficiat de reconstruirea de către ANL a unor locuințe cu câte 2 camere în localitatea Albeni, adresa respectivă, comunicată către Instituția Prefectului Județului G. menționează că beneficiază de reconstrucția unor locuințe cu 2 camere în locația Albeni-Câmpu M. un nr. de 46 de familii, însă nu există dovada indubitabilă că membrii asociației de față au acceptat fără nici o obiecție mutarea în acele locuințe și nici dovada indubitabilă că s-au construit efectiv locuințele respective.
Astfel, Hot. nr. 15/15.03.2013 a Consiliului Local al Comunei Albeni (fil.241, dosar) atestă că pentru terenul aferent locuințelor construite, sinistraților li se solicită bani, așadar, nu se poate vorbi de o strămutare propriu-zisă din moment ce această operațiune nu este cu titlu gratuit, ci oneroasă, iar prin adresa nr. 448/26.06.2013 emisă de Primăria R. de A. (fila 255, dosar) s-a precizat că niciodată nu au fost primite sau alocate fonduri pentru combaterea fenomenului de alunecare a terenurilor la nivelul satului S., așa cum s-a afirmat în raportul de expertiză întocmit de Univ. București în dos. nr._, iar casele din zonă erau dispuse pe o distanță de patru km, conform legii sistematizării, ceea ce înseamnă că membrii asociației reclamante au respectat legea atunci când și-au edificat gospodăriile întrucât autoritățile locale afirmă acest lucru.
Celelalte înscrisuri invocate de pârâtă, că ar face dovada strămutării sinistraților și acceptării de către aceștia, fără obiecțiuni, a unor alte locuințe, nu sunt concludente, respectivele probe, nefăcând decât dovada unui schimb de relații între autoritățile locale cu privire la sinistrați.
Astfel, adresa Primăriei R. de A. nr. 5063/05.09.2006 către Primăria Tg jiu(fil.72, dosar) nu face decât dovada faptului că un număr de persoane (menționate cu nume și prenume) fac parte din categoria sinistraților și este rugată Primăria Tg. Cărbunești să le pună la dispoziție materiale de construcție din depozitul Cojani - Tg Cărbunești pentru a-și reconstrui imobile în regie proprie, iar în situația din tabel nu figurează decât două nume de persoane ce coincid cu numele a doi dintre membrii asociației reclamante, or, în asociație, membrii fondatori și aderenți sunt 36 de persoane.
Această ultimă adresă nu se conciliază cu conținutul altor adrese invocate de pârâtă, cea cu nr.4564/11.08.2006(fil. 69, dosar) și cea cu nr. 4940/31.08.2006(fil. 70-71, dosar) unde sunt raportate situații cu sinistrați care „beneficiază” de locuințe, iar o lună mai târziu, o altă primărie este rugată să-i ajute cu materiale de construcție pentru a-și clădi niște case, iar nu pentru a-și reconstrui gospodăriile; pentru că nu se poate interpreta altfel, situația, când gospodăriile sinistraților se compuneau din case cu mai multe camere, unele cu baie, centrale termice, bucătărie, anexe gospodărești(magazii, fânare, grajduri, cotețe, fântâni etc, împrejmuiri ș.a., conform Anexei 1 intitulată „Individualizare imobile”(fil. 379-392, dos. nr._ ) întocmită de expert judiciar ing. R. G., coautor al raportului de expertiză judiciară dispusă în cauză(fila 369-379, dos,_ ), iar aceștia sunt trimiși la alte primării din zonă pentru a obține materiale de construcție spre a edifica o clădire cu două camere, iar mai apoi, să li se solicite și bani pentru terenul pe care și-ar construi cele două camere.
Cât privește expertizele invocate de pârâtă, în alte spețe, acestea nu sunt relevante pe de o parte pentru că unele dintre acestea privesc alte cauze, altele au fost efectuate extrajudiciar, la comanda pârâtei, iar pe de altă parte pentru că vizează alte zone decât zona în care locuiesc membrii asociației reclamante, cu excepția expertizei din cauza nr. 211._, cauză în care, s-a judecat separat numitul P. I. C., membru fondator al asociației reclamante în prezenta speță și care a avut câștig de cauză.
În expertiza efectuată sub nr._/12.06 de expert tehnic atestat MLPAT prof dr ing M. F., o concluzie vine să zdruncine eșafodul apărării pârâtei . SA și să confirme susținerile reclamantei și anume „ la originea pârâului Cotului, la creastă, a existat o baltă care a fost acoperită de o haldă a industriei miniere, drenarea apei din izvoare, acumulată în baltă, nefiind asigurată corespunzător, reprezintă una din cauzele alunecării”(fil.222, dos). D. hărțile depuse(fil.245-248 și 250-253), realizate pe o scară de 1:5000 se observă locul și dimensiunea lacului ce a fost drenat de pârâtă, acesta apărând cu o suprafață imensă, având în vedere scara la care e realizată harta.
În harta de hazard depusă de pârâtă se poate observa că zona S. este vulnerabilă atât din cauze naturale cât și din cauza exploatării miniere. Astfel, pct 65 și 67 reprezintă versanți dreapta instabili datorită defrișărilor, drumul a fost rupt, rocile sunt îmbibate cu apă, punctul 72 fiind spre capătul localității, unde pe o suprafață de 300 m terenul este plat fără posibilități de alunecare, iar aproape de localitate terenul devine accidentat cu pante mari. Această „hartă” depusă de pârâtă este de fapt un studiu teoretic, pârâta nedepunând la dosar harta propriu-zisă pentru ca instanța să poată vizualiza punctele analizate în studiu. Oricum, în ordinea factorilor de risc avuți în vedere de experți la elaborarea lucrării, alunecările de teren sunt situate pe poziția a treia, după cutremurele de pământ și după inundații, ceea ce contrazice apărările pârâtei(fil. 175, dos), riscul de alunecare a terenului din cauze naturale fiind mai mic în comparație cu riscul de cutremur și de inundații.
Niciuna dintre lucrările de specialitate, invocate de pârâtă și efectuate extrajudiciar, în alte cauze sau la comanda sa, ca studiu, nu precizează și nu explică cronologic, dacă pârâta, care s-a amplasat în zona Seciurile, Jud. G. prin decr.56/1983 a respectat perimetrul de amplasare conform planului de situație nr. 6, anexă la decretul respectiv.
Nu rezultă din nici un studiu dacă extinderea ulterioară a perimetrului și exploatarea minieră s-au făcut în baza unor studii geotehnice și geodezice, a unui plan de fezabilitate pentru a demonstra că exploatarea minieră a zonei s-a făcut corect, pe baza unor studii tehnice de specialitate, că nu s-a făcut haotic cu ignorarea riscurilor și vulnerabilităților zonei și încălcarea normelor de mediu. Instanța constată că expertizele invocate în apărare sunt ulterioare dezastrului din 5.05 2006, dezastru ce a condus la declanșarea prezentului litigiu, astfel că cele efectuate la comanda pârâtei au un pronunțat caracter pro causa.
Prin adresa emisă de Garda Națională de Mediu datată 14. 03. 2005, deci cu un an înainte de a se produce dezastrul din zona S., societatea pârâtă C. E. O., a fost avertizată că nu există date privind modul de funcționare al canalelor de gardă de pe conturul hălzii pentru colectarea apelor, că societatea pârâtă a modificat tehnologia de lucru față de cea avută în vedere la emiterea autorizației de mediu nr. 141/2003, că în zona benzii de transport cărbune TMC2 există instabilitatea hălzii apărută încă din anul 2003 și că aceasta nu a fost urmărită și nu au fost efectuate lucrări care să elimine fenomenul.
De asemenea, Raportul Gărzii de mediu trasează niște obligații în sarcina pârâtei de față, care se numea atunci CEN C. - S. Minieră P., obligații pe care pârâta nici nu a susținut, nici nu a dovedit că le-a îndeplinit, garda de mediu a concluzionat că neregulile găsite au o contribuție în fenomenul de alunecare a terenului, menționând inclusiv traficul greu care generează vibrații ce au determinat fisuri la locuințele cetățenilor.
Față de aceste dovezi, s-a apreciat că exploatarea defectuoasă a zăcământului minier prin cele două cariere S. I Est și S. I Vest ce aparțin pârâtei . SA, respectiv încălcarea avizului de mediu prin modificarea neautorizată a tehnologiei de exploatare, nesupravegherea fenomenului de instabilitate a hălzii în zona benzii de transport cărbune, nerespectarea unor norme de drenare corespunzătoare a apelor, inclusiv a lacului aflat în amonte de satul S., neefectuarea unor lucrări corespunzătoare de colectarea a apelor de pe versanți, inclusiv a apelor pluviale și nu în ultimul rând, neconformarea potrivit obligațiilor trasate de Garda Națională de Mediu, au condus la crearea, în patrimoniul membrilor asociației reclamante a unui prejudiciu echivalent cu valoarea gospodăriilor individuale, avute în proprietate de către fiecare dintre aceștia.
Cum reclamanta, în temeiul răspunderii civile delictuale, reglementată de art. 998-999 C.civil a solicitat prin cererea principală, repararea în natură a prejudiciului suferit, instanța a admis această cerere în considerarea faptului că acela care desfășoară o activitate, deși legală, însă prin aceasta produce consecințe nefaste asupra mediului înconjurător sau produce prejudicii în patrimoniul altuia, este ținut a restabili situația anterioară, respectiv a repara prejudiciul produs, în speță, repararea prejudiciului nu se poate realiza decât prin obligarea pârâtei . SA la reconstruirea gospodăriilor fiecărui membru fondator și aderent al reclamantei, cu excepția numitului P. I. C., care, deși este membru al asociației, acesta și-a rezolvat situația printr-un litigiu separat, tranșat irevocabil.
Împotriva deciziei a formulat contestație în anulare contestatoarea S. Comercială C. E. O. SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Aceasta arată că instanța procedând la judecare a recursului a săvârșit erori materiale deoarece nu s-a raportat la situația existentă în dosar la data pronunțării hotărârii, nu a efectuat o corectă verificare a legalității probatoriului administrat în cauză înlăturând fără vreo motivare în fapt și în drept unele probatorii pertinente utile și concludente cauzei exemplificând expertiza tehnico-juridică realizată de către Universitatea București și concluziile unor experți care și-au expus opiniile în legătură cu cauzele alunecărilor de teren.
O a doua eroare materială susținută de contestatoare se referă la măsurile adoptate în cazul sinistraților raportat la prevederile legii 575/2001, zona fiind încadrată prin anexa nr.7 la lege în zonă cu risc natural ridicat de alunecări, arătând modul în care se face delimitarea geografică a acestor zone, declararea și măsurile specifice instituite pentru prevenirea și atenuarea riscurilor, realizarea construcțiilor și utilizarea terenurilor.
În acest context eroarea materială constă în faptul că statul este acționar la S. C. E. O. SA și că nu există nici o legătură de cauzalitate cu acordarea de ajutoare pentru persoanele din satul S..
Pe de altă parte contestatoarea mai arată că instanța s-a aflat în eroare materială deoarece respectarea perimetrelor de exploatare a fost verificată la efectuarea expertizei tehnice judiciare de către Universitatea din București, nu s-au sesizat niciodată depășiri sau încălcări ale documentației de execuție, existând și o eroare cu privire la raportul Gărzii de Mediu, din care rezultă că obligațiile ce reveneau societății au fost îndeplinite nefiind sancționată societatea.
Contestația în anulare este nefondată.
Potrivit art.318 Cod pr.civilă, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare printre altele și atunci când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.
Contestatoarea invocă în susținerea cererii sale trei motive pe care le consideră erori materiale săvârșite în soluționarea recursului.
Motivele invocate de contestatoare nu sunt întemeiate deoarece ele nu se încadrează în motivele strict limitativ și imperativ prevăzute de lege.
Astfel motivele invocate de contestatoare în sensul că instanța de recurs nu a efectuat o corectă verificare sub aspectul legalității a probatoriului administrat în cauză înlăturând fără motivare probatorii pertinente utile și concludente cauzei, nu constituie o eroare materială în sensul dispoz., art.318 Cod pr.civilă, aceste motive constituind în realitate un mod de apreciere și interpretare a probelor administrate în cauză, operație care se face la fond în soluționarea litigiului și care nu pot fi analizate într-o contestație în anulare.
În acest sens sunt și următoarele două motive de contestație, și anume aprecierea măsurilor adoptate în cazul sinistraților raportat la prevederile legii 575/2001 sau cu privire la raportul Gărzii de Mediu.
Toate aceste motive pot constitui eventual greșeli de judecată, de apreciere a probelor, de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în speța dedusă judecății și nu greșeli materiale în sensul dispoz. art.318 Cod pr.civilă.
Având în vedere aceste considerente instanța urmează să respingă contestația în anulare și în baza dispoz. art.274 Cod pr.civilă urmează să oblige contestatoare la 3000 lei cheltuieli de judecată către intimata A. S. D. S. S..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatoarea S. Comercială C. E. O. SA- Tg.J., împotriva deciziei nr.7597 din 11 iulie 2013 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._ ***, în contradictoriu cu intimații A. S. D. S. S., S. C. C. E. O. SA, S. D. M. TG J., M. E. SI C. SI M. DE A., P. R. DE A., C. J. G., P. G..
Obligă contestatorul la plata sumei de 3000 lei cheltuieli de judecată către intimata A. S. D. S. S..
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Noiembrie 2013.
Președinte, T. Ț. | Judecător, D. S. | Judecător, M. P. |
Grefier, C. C. |
Red.jud.D.S.
Tehn.M.D.2 ex.
J.r.I.V.
M.L.
Fl.D.
18.11.2013
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 9483/2013. Curtea de Apel... | Strămutare. Sentința nr. 65/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
