Radiere ipoteca. Decizia nr. 139/2014. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 139/2014 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 27-01-2014 în dosarul nr. 139/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 139/2014
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE- S. P.
Judecător- R. M.
Judecător- A. M.
Grefier- F. I.
****
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta S. SEVASTIȚA, împotriva deciziei civile nr. 377 din 27 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata debitoare . P. L. J. A. SERVICII INSOLVENȚĂ SPRL și intimata B. SA, având ca obiect radiere ipoteca.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părtile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefier, care a învederat că recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar prin conținutul motivelor de recurs, recurenta a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 242 Cod pr.civ.
De asemenea, recurenta a depus la dosar, prin serviciul arhivă, dovezile de achitare a taxelor de timbru atât pentru instanța de fond cât și pentru instanța de recurs, după care:
Instanța, constatând că nu mai sunt formulate alte cereri sau invocate excepții, a apreciat cauza în stare de judecată și a trecut la soluționarea recursului:
CURTEA:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată la Tribunalul D., în data de 17 iulie 2012, petenta S. Sevastița, în contradictoriu cu intimații . prin lichidator judiciar A. Servicii Insolventa SPRL si Banca Comerciala R. SA, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună radierea ipotecii înscrise in favoarea B. asupra: imobilului situat in com. Malu M. ., jud. D., ., . compus din 4 camere de locuit si dependințe cu suprafața totala de 96,72 mp cu nr. cadastral (8750/2-1544)/1/1/4/2 intabulat in CF 5022 a loc. Malu M.); cotei indivize de 1/10 (care cuprinde si o boxa de aproximativ 7-8 mp situata la subsolul clădirii) din părțile indivize comune aferente scării 4 (cu suprafața utila totala de 208,50 mp compusa din subsol si casa scării) din constructia C1-. CF 5022 a loc. Malu M. cu nr. cadastral (8750/2-1544)/1/1/4; cotei indivize de 1/138 din terenul intravilan in suprafața totala de 6.203 mp din acte si 6.075 din măsurători (care cuprinde si un loc de parcare de aproximativ 12,5 mp) cu nr. cadastral (8750/2-1544)/1 intabulat in CF nr. 4921 a loc. Malu M. .
In motivarea cererii a arătat că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 356/10.03.2010 petenta, in calitate de cumpărător, a achiziționat imobilul anterior menționat, de la ., in calitate de vânzător, petenta achitând in integralitate prețul bunului de 248.000 lei.
P. același contract, vânzătorul si-a asumat obligația ca pana la data de 31.07.2010 sa-i pună la dispoziție adresa de radiere a ipotecii instituita in favoarea B. asupra bunului menționat anterior, iar B. prin adresa nr. 4387/05.03.2010 si-a dat acordul cu privire la înstrăinarea imobilului.
La data de 30.10.2012 intimata B. SA București a depus întâmpinare prin care a invocat în principal excepția necompetenței materiale a instanței și trimiterea acesteia către instanța de drept comun competentă, întrucât reclamantul nu este creditor în cauza de față și nu îi sunt incidente dispozițiile legii speciale a insolvenței, iar pe fond a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
P. ..11.2012 a Tribunalului D. s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C..
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, întrucât art.11 al.2 din Legea nr. 85/2006 prevede expres atribuțiile și competența judecătorului sindic, iar aceste dispoziții coroborate cu prevederile art. 931 din Legea 85/2006 exclude din sfera judecătorului sindic obligațiile rezultând din contracte de vânzare cumpărare autentificate notarial. Mai mult decât atât ne aflăm în prezența unei acțiuni ce are ca obiect obligația de a face - respectiv radierea ipotecii înscrisă asupra unui imobil ce nu se mai află în patrimoniul debitoarei, acțiune care este prin natura ei o acțiune civilă, iar datorită valorii imobilului este de competența Judecătoriei C.-Secția Civilă.
Cauza a fost înregistrată la această instanță sub nr._ din 22.11.2012.
La solicitarea instanței, OCPI D. a depus la dosar extras carte funciară, iar B. SA a arătat, cu adresa nr._/18.04.2013, că din debitul pentru care s-a înscris ipoteca asupra imobilului în cauză s-a achitat suma de 943.570 lei, distribuită ca urmare a lichidării societății datornice.
P. sentința civilă nr. 7254/08.05.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, a fost respinsă cererea precizată ,formulată de petentul S. Sevastița, în contradictoriu cu debitoarea . P. L. J. A. SERVICII INSOLVENȚĂ SPR și intimata B. SA.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat și reținut că asupra imobilului situat în com. Malu M. ., jud. D., ., . compus din 4 camere de locuit si dependințe cu suprafața totala de 96,72 mp cu nr. cadastral (8750/2-1544)/1/1/4/2 intabulat in CF 5022 a loc. Malu M.); cotei indivize de 1/10 (care cuprinde si o boxa de aproximativ 7-8 mp situata la subsolul clădirii) din părțile indivize comune aferente scării 4 (cu suprafața utila totala de 208,50 mp compusa din subsol si casa scării) din construcția C1-. CF 5022 a loc. Malu M. cu nr. cadastral (8750/2-1544)/1/1/4; cotei indivize de 1/138 din terenul intravilan in suprafața totala de 6.203 mp din acte si 6.075 din măsurători (care cuprinde si un loc de parcare de aproximativ 12,5 mp) cu nr. cadastral (8750/2-1544)/1 intabulat in CF nr. 4921 a loc. Malu M. s-a instituit ipotecă în favoarea B. SA, în baza contractelor de ipotecă autentificate sub nr 712/2008 și respectiv nr. 713/2008, pentru debitul de_,00 lei și dobânzi, ipotecă ce a fost înscrisă în CF la data de 03.06.2009, dată la care s-a notat și interdicția de grevare sau înstrăinare a imobilului ipotecat .
P. contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 356/10.03.2010 reclamanta, în calitate de cumpărător, a achiziționat imobilul anterior menționat, de la ., in calitate de vânzător, reclamanta achitând in integralitate prețul bunului de 248.000 lei.
P. același contract, vânzătorul si-a asumat obligația ca pana la data de 31.07.2010 sa-i pună la dispoziție adresa de radiere a ipotecii instituita in favoarea B. asupra bunului menționat anterior, iar B. prin adresa nr. 4387/05.03.2010 si-a dat acordul cu privire la înstrăinarea imobilului.
Reclamanta solicită radierea ipotecii, pe motiv că vânzătorul nu și-a respectat obligația de radiere a ipotecii, precum și pentru faptul că B. SA și-a dat acordul cu privire la înstrăinare, iar debitul principal a fost achitat.
Instanța a reținut că la data vânzării imobilului ipotecat, creditoarea a fost de acord cu ridicarea interdicției de înstrăinare, ceea ce nu echivalează cu o recunoaștere a plății întregului debit către aceasta, în lipsa altor dovezi care să se coroboreze cu această susținere, ci reprezintă acordul băncii creditoare cu vânzarea prin bună învoială și nicidecum nu echivalează cu acordul privind radierea ipotecii.
Cu privire la legea aplicabilă în speța dedusă judecății, instanța constată că potrivit art. 6 alin. 5 C. Civ. și art. 3 din Legea 71/2011, actele și faptele juridice încheiate, ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de . noului cond civil, nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau după caz, a săvârșirii ori produceriilor, iar potrivit art. 6 alin. 6 C.civ. și art. 5 alin. 2 din Legea 71/2011, „dispozițiile noului cod civil sunt aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare al acestuia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al terenurile, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după . legii noi.”
Astfel, conform principiilor neretroactivității legii civile în timp, prevăzute de art. 6 C.civ. și al aplicării imediate a legii civile noi, actelor și faptelor juridice civile le sunt aplicabile dispozițiile legii civile în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor, cu excepția retroactivității legii civile noi și a ultraactivității legii civile vechi, dacă legea nouă prevede expres o astfel de excepție.
În cazul raportutilor obligaționale, instanța a reținut că se va aplica legea de la data încheierii acestor situații juridice, acestea nefiind expres prevăzute în excepțiile menționate de art. 6 alin. 6 C.civ.
Față de aceste considerente, instanța a aplicat în speță dispozițiile vechiului Cod civil .
Ipoteca este un drept real accesoriu care are ca obiect un bun imobil al debitorului sau al altei persoane, fără deposedare, care conferă creditorului ipotecar dreptul de a urmări imobilul în stăpânirea oricui s-ar afla și de a fi plătit cu prioritate față de ceilalți creditori din prețul acelui bun, fiind reglementată în art.1746–1814Cod civil.
Ipoteca este o garanție reală, servind la garantarea obligațiilor unui debitor fata de creditorul sau, printr-un bun imobil din propriul sau patrimoniu.
Indiferent de felul ei, ipoteca prezintă următoarele caractere generale:
ipoteca este un drept real asupra unui bun imobil care conferă titularului său două atribute: dreptul de urmărire și dreptul de preferință; ipoteca este un drept accesoriu, deoarece însoțește și garantează un drept principal; ipoteca este o garanție imobiliară, deoarece are ca obiect numai bunuri imobile aflate în circuitul civil; ipoteca este o garanție specializată, ceea ce înseamnă că poate fi constituită numai asupra unui imobil sau a unor imobile individual determinate și pentru garantarea unei datorii cu o valoare determinată; ipoteca este indivizibilă, în sensul că imobilul ipotecat este afectat în întregime pentru garantarea creanței.
În temeiul constituirii ipotecii, creditorul ipotecar are dreptul de a urmări imobilul ipotecat în mana oricui s-ar găsi acesta, iar în caz de executare silita, creditorii ipotecari sunt preferați celor chirografari, iar cei de rangul I creditorilor cu inscripții ulterioare, ipoteca continua sa existe asupra întregului imobil, chiar daca a fost plătită o parte din datorie si chiar dacă, în caz de partaj a unui imobil ipotecat, imobilul trece în lotul unuia dintre copărtași (acesta va trebui sa suporte urmărirea pentru întreaga datorie, întrucât garanția este incorporata in imobil), la scadenta daca debitorul nu onorează creanța, creditorul poate cere executarea silită. Fiind o obligație accesorie obligației principale garantate, ipoteca are aceeași soarta ca si principalul – “accesorium sequitur principale” (accesoriul urmează principalul).
Deci, dacă obligația principala este afectata de modalități (termen, condiție, etc) și ipoteca va fi la rândul ei va fi afectată de acestea.
Potrivit art. 1749 alin. 2 Cod civil, ipoteca convențională este aceea care ia naștere din convenția părților, cu formele prescrise de lege.
Pentru valabilitatea ipotecii se cer întrunite condiții de fond și condiții de formă.
Condițiile de fond privesc persoana care constituie ipoteca, care trebuie să aibă capacitate de exercițiu deplină și calitatea de proprietar actual al bunului.
În ceea ce privește condițiile de formă, conform art. 1772 Cod civil, ipoteca convențională este valabilă numai dacă este constituită prin act autentic. Sancțiunea nerespectării formei autentice, care este cerută ad validitatem, este nulitatea absolută.
Publicitatea ipotecii constă în înscrierea ipotecii în cartea funciară aflată la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat bunul. Data înscrierii conferă și rangul ipotecii, conform art. 1779 Cod civil. Importanța rangului ipotecii, constă în faptul că între doi creditori de rang diferit, cel cu rang prioritar, adică cel care a înscris primul ipoteca, va avea dreptul să se despăgubească integral din prețul imobilului ipotecat, iar ceilalți creditori se vor despăgubi din ceea ce rămâne.
Dacă debitorul plătește datoria, ipoteca rămâne fără obiect, iar înscrierea se radiază.
Debitorul sau cel căruia îi aparține imobilul ipotecat, păstrează, în principiu, toate atributele dreptului de proprietate posesia, folosința și dispoziția.
Debitorul poate înstrăina bunul ipotecat sau îl poate greva cu sarcini reale.
Creditorul are recunoscut un drept real accesoriu, fără deposedarea proprietarului bunului imobil, drept care îi conferă două atribute: dreptul de urmărire, care constă în posibilitatea de a urmări bunul în stăpânirea oricui s-ar afla, chiar dacă debitorul l-a înstrăinat și dreptul de preferință, care constă în aptitudinea de a-și realiza creanța cu prioritate din prețul obținut din vânzarea imobilului ipotecat, iar în situația în care sunt mai mulți creditori ipotecari, dreptul de preferință se exercită în ordinea dată de rangul ipotecii fiecăruia.
Codul civil reglementează în art. 1791 – 1797 posibilitățile pe care le are terțul dobânditor al imobilului ipotecat în cazul în care debitorul nu plătește datoria, iar creditorul cere realizarea ipotecii: terțul dobânditor poate să opună excepții: inexistența sau stingerea datoriei, nulitatea obligației garantate, nulitatea contractului de ipotecă, nulitatea inscripției ipotecare; terțul dobânditor poate să plătească datoria debitorului și se va subroga în drepturile creditorului; terțul dobânditor poate să recurgă la purgă. Procedura acesteia este reglementată în art. 1801 – 1814 Cod civil și constă în oferta făcută creditorului de a plăti creanța garantată prin ipotecă, până la concurența prețului de cumpărare a imobilului sau până la concurența valorii imobilului, stabilită prin expertiză, dacă a dobândit imobilul printr-un contract cu titlu gratuit; terțul dobânditor poate abandona imobilul ipotecat pentru a fi scos la vânzare, fără participarea sa.
Ipoteca se poate stinge pe cale principală, prin renunțarea creditorului la ipotecă, prin oferta de purgă, prin rezoluțiunea sau nulitatea titlului prin care cel care a constituit ipoteca a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului ipotecat, prin prescripția extinctivă, sau pe cale accesorie, atunci când se stinge obligația pe care o garantează, respectiv prin: plată, compensație, novație, confuziune, remitere de datorie sau darea in plata.
Potrivit art. 1800 Cod civil ipoteca se poate stinge indirect pe cale accesorie, ca urmare a stingerii raportului de obligație garantat și direct, pe cale principală, când se stinge numai ipoteca, raportul principal de obligație rămânând în vigoare.
Oferta de purgă (curatare) este acea ofertă făcută de dobânditorul (cumparator sau donatar) unui imobil ipotecat, către creditorul ipotecar, de a plăti datoriile și sarcinile ipotecare până la concurența prețului prevăzut în actul cu titlu oneros prin care a dobândit imobilul sau, după caz, până la valoarea de prețuire a imobilului dobândit prin donatie.
In cazul în care creditorul ipotecar acceptă această ofertă, iar dobânditorul plătește prețul sau consemnează suma, imobilul este purgat (curățit) de ipoteca respectivă, respectiv ipoteca va fi radiata si imobilul va fi eliberat de aceasta sarcina.
În speță, reclamanta a solicitat radierea ipotecii din cartea funciară, dar nu a făcut dovada existenței unuia din modurile de stingere a obligației, prezentate anterior, inclusiv nu a făcut dovada că a îndeplinit procedura ofertei de purgă. De asemenea, nu s-a făcut dovada că datoria pentru care a fost instituită ipoteca a fost achitată în totalitate, din actele dosarului reținându-se că datoria s-a ridicat la suma de 156._,00 lei și dobânzi, iar în urma lichidării societății debitoare s-a recuperat de către creditorul ipotecar B. SA suma de 943.570 lei.
De asemenea, faptul că reclamanta a achitat in integralitate prețul bunului de 248.000 lei, către vânzător nu conduce la concluzia că s-a stins ipoteca prin plată, debitul bancar nefiind stins .
Simpla afirmație că debitorul vânzător s-a obligat să radieze ipoteca, nu duce la concluzia că s-a îndeplinit un mod de stingere a ipotecii, iar pentru neîndeplinirea de către vânzător a acestei obligații asumate reclamanta poate solicita daune-interese.
Pentru considerentele expuse, instanța a respins acțiunea precizată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel petenta S. Sevastița.
P. decizia civilă nr.377 din 27 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D., s-a admis excepția netimbrării și s-a anulat ca netimbrat apelul formulat de petenta S. Sevastița, cu domiciliul procesual ales în C., Calea București, ., împotriva sentinței civile nr. 7254/08.05.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._, în contradictoriu cu debitoarea . P. L. J. A. SERVICII INSOLVENȚĂ SPRL, cu sediul în C., Calea Unirii, nr.30, județul D. și intimata B. SA, cu sediul în București, ..5, sector 3.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a constatat următoarele:
Conform dispozițiilor art. 20 alin. l din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, neîndeplinirea obligației de plată la termenul stabilit fiind sancționată cu anularea acțiunii sau a cererii, potrivit dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997 Rep.
Tribunalul a constatat că apelanta, deși a fost legal citată, pentru termenul de astăzi, 27.09.2013, cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 9,5 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, astfel cum a rezultat din dovada de îndeplinire a procedurii de citare (fila 4 dosar recurs), nu s-a conformat îndeplinirii acestei obligații legale stabilită prin rezoluția instanței și, în consecință, apelul a fost anulat, ca netimbrat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta S. SEVASTIȚA. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele de recurs, s-a susținut că în mod eronat s-a aplicat sancțiunea anulării ca netimbrat a apelului declarat de petentă, în contextul în care aceasta a achitat taxa judiciară de timbru însă datorită unor împrejurări ce nu au depins de reprezentanții societății nu au putut dovedi acest fapt în ședința publică din data de 27 septembrie 2013, instanța omițând a se pronunța asupra cererii de amânare formulată în cauză.
S-a invocat aplicarea greșită a dispozițiilor art.9 alin.6 din Legea nr.146/1997 în privința stabilirii cuantumului taxei de timbru precum și a dispozițiilor art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997.
S-a solicitat, în temeiul art.305 Cod pr.civ. administrarea probei cu înscrisuri depunându-se la dosar și chitanța nr._-252-0042 din 9.09.2013, emisă de Municipiul C. Direcția Impozite și Taxe Locale, privind achitarea taxei de timbru în cuantum de 10 lei.
În drept s-au invocat prevederile art.299 și urm. Cod pr.civ.
La data de 27.01.2014, recurenta S. Sevastița a depus o cerere prin care a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art.242 alin.2 Cod pr.civ., precum și chitanțele privind achitarea taxei de timbru, în apel și în recurs.
Curtea, analizând sentința prin prisma criticilor invocate în recurs, a apărărilor formulate, constată că recursul este fondat urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
În conformitate cu prevederile art.20 alin.1 din Legea nr.146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, neîndeplinirea obligației de plată la termenul stabilit fiind sancționată cu anularea acțiunii sau a cererii, potrivit dispozițiilor. art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997.
Decizia civilă pronunțată în apel, ce face obiectul prezentului recurs, s-a pronunțat în baza excepției netimbrării, reținându-se că petenta nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de lege privind achitarea taxei de timbru și a timbrului judiciar.
În urma administrării probei cu înscrisuri în recurs, în raport de prevederile art.305 Cod pr.civ., recurenta petentă a făcut dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 10 lei, încă din data din 9.09.2013, anterior datei de 27.09.2013, la care a fost soluționat apelul, conform chitanței nr._-252-0042 din 9.09.2013, emisă de Municipiul C.-Direcția Impozite și Taxe Locale,( fila 13 din dosarul de recurs).
P. urmare, în contextul în care, în apel, cauza a fost soluționată pe cale de excepție, nefiind cercetat fondul cauzei, decizia civilă atacată este afectată de motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.9 Cod pr.civ., urmând ca, în temeiul art.312 alin.5 Cod pr.civ., să se admită recursul, să fie casată decizia și să fie trimisă cauza spre rejudecarea apelului la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta S. SEVASTIȚA, împotriva deciziei civile nr. 377 din 27 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata debitoare . P. L. J. A. SERVICII INSOLVENȚĂ SPRL și intimata B. SA, având ca obiect radiere ipoteca.
Casează decizia nr.377 din 27 septembrie 2013, pronunțată de Tribunalul D. și trimite cauza pentru rejudecarea apelului aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 27 Ianuarie 2014.
Președinte, S. P. | Judecător, R. M. | Judecător, A. M. |
Grefier, F. I. |
Red.jud. A.M./11.02.2014
Teh.F.I./2 ex.
Jud. apel R.L.Z./M.E.N.
Jud. fond. C.M.R.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 182/2014. Curtea de Apel CRAIOVA | Sechestru asigurător. Decizia nr. 3095/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
