Legea 10/2001. Sentința nr. 4121/2015. Curtea de Apel IAŞI
Comentarii |
|
Sentința nr. 4121/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 09-03-2015 în dosarul nr. 97/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 97/2015
Ședința publică de la 09 Martie 2015
Completul compus din:
Președinte: CLAUDIA-ANTOANELA SUSANU
Judecător: A. G.
Grefier: D. G.
S-a luat în examinare cererea de apel formulată de A. R. împotriva sentinței civile nr. 4121/ 15 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă în contradictoriu cu intimatul C. Județean Iași prin Primar, având ca obiect Legea nr. 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că apelul este la primul termen de judecată; se solicită judecata cauzei în lipsă.
Instanța analizând actele și lucrările dosarului și văzând că la dosar s-a solicitat judecata cauzei în lipsă, rămâne în pronunțare asupra cauzei de față.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față;
P. sentința civilă nr. 4121/2014 din 15 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă a fost respinsă cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 2063/10.12.2008 a Tribunalului Iași, formulată de reclamanta A. R. prin Președinte – academician I. V. V..
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
P. cererea formulată în cauză la data de 05.11.2014, reclamanta A. R. a solicitat lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 2063/10.12.2008 a Tribunalului Iași dată în dosarul nr._ .
Reclamanta a precizat că instanța de fond a admis acțiunea formulată de A. R., a dispus anularea Dispoziției nr. 294/24.03.2008 a Președintelui Consiliului Județean Iași și a dispus restituirea în natură a imobilului situat în ., compus din „casa și mausoleul V. A.”.
Reclamanta a invocat dispozițiile art. 281 ind. 1 din codul de procedură civilă aplicabil în speță și a solicitat lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 2063/10.12.2008 a Tribunalului Iași în sensul că se dispune restituirea în natură a imobilului situat în . compus din „ casa și mausoleul V. A.” reprezentând casa și mausoleul și curtea îngrăditoare (parcul).
Intimatul, legal citat, nu a depus întâmpinare la cererea de lămurire a dispozitivului sentinței.
Analizând cererea formulată de A. R. în cauză, instanța a constatat că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele:
P. cererea de chemare în judecată inițială, A. R. a formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 294/24.03.3008 a Președintelui Consiliului Județean Iași privind respingerea Notificării nr. 4105/19.12.2004 cu privire la restituirea în natură a imobilului situat în ., compus din „casa și mausoleul V. A.”.
Atât din copia Notificării aflată la dosarul Tribunalului la fila 78, cât și din Decizia nr. 249/24.03.2008 și din contestația împotriva acesteia care a constituit obiectul acțiunii, rezultă că reclamanta a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în . compus din „casă și mausoleul V. A.”.
Este adevărat că, în baza dispozițiilor art. 281 ind. 1 din Codul de procedură civilă, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice dar în speță instanța s-a pronunțat asupra obiectului ca care a fost investită, iar dispozitivul este clar și nu necesită lămurire.
De asemenea, prin decizia civilă nr. 108/29.05.2009, dată de Curtea de Apel Iași în soluționarea apelurilor declarate de părți, au fost păstrate dispozițiile sentinței privind restituirea imobilului, așa cum s-a solicitat prin notificare și contestație, dispunându-se doar menținerea afectațiunii imobilelor restituite în proprietatea Academiei Române pe o perioadă de trei ani, începând cu data pronunțării sentinței tribunalului, urmând ca proprietara să intre în posesia imobilelor după expirarea termenului.
Față de aceste considerente, tribunalul a respins cererea de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 2063/10.12.2008 a Tribunalului Iași, formulată de reclamanta A. R. prin Președinte acad. I. V. V..
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta A. R. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține apelanta că, prin cererea de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr._, A. R. a formulat contestație în baza Legii nr. 10/2001, împotriva Dispoziției nr. 249 din 24.03.2008 a Președintelui Consiliului Județean Iași privind respingerea Notificării nr. 4105/19.12.2005, solicitând restituirea în natură a imobilului situat în ., compus din "Casa și mausoleul V. A.."
In motivare, instanța a arătat că "Față de considerentele anterior expuse, tribunalul, în baza dispozițiilor art. 26 din Legea 10/2001, va admite acțiunea formulată de A. R., va anula dispoziția contestată și va dispune restituirea în natură a imobilului revendicat către reclamanta A. Româna. "
P. cererea de lămurire a dispozitivului formulată în cauză, a solicitat Tribunalului Iași să dispună lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 2063 din 10 decembrie 2008 în sensul indicării faptului că imobilul ce se restituie în natură situat în . compus din "casa si mausoleul V. A." reprezintă casa si mausoleul cu curtea îngrăditoare (parcul), cerere ce a fost respinsă ca neîntemeiată, prin sentința civilă nr. 4121/15.12.2014.
Consideră neîntemeiate și nelegale reținerile tribunalului, întrucât rațiunea adoptării Legii nr. 10/2001 privind situația juridică a unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06 martie 1945-22 decembrie 1989 este de a înlătura prejudiciile suferite de foștii proprietari prin abuzurile săvârșite de către stat, prin restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv de la foștii proprietari, caracterul legii fiind profund reparatoriu.
Consideră evident că prin formularea notificării si a cererii de chemare în judecată inițială, instituția apelantă a urmărit tocmai scopul acestei legi, respectiv restituirea în natură a imobilului situat în . si care a fost preluat abuziv de stat prin Decizia Consiliului de Miniștri nr. 1486/1948.
Interpretarea unei cereri depuse la instanță nu trebuie să fie de un formalism care o golește de conținut, ci făcută în sensul voinței părții. Ori, în cauză, prin formularea notificării și a cererii de chemare în judecată, apelanta a dorit tocmai restituirea întregului imobilul de care a fost deposedată în mod abuziv.
Cu privire la cererea de chemare în judecată inițială, reprezentând contestație împotriva Dispoziției nr. 294/24.03.2008 a Președintelui Consiliului Județean Iași privind respingerea Notificării nr. 4105/19.12.2004, au invocat Decizia nr. XX din 19 martie 2007, conform căreia instanța de judecată, în cadrul procedurii judiciare, are competența de a dispune asupra restituirii bunului, apreciind asupra dreptului de proprietate și a întinderii acestuia, pe baza probatoriului administrat în cauză.
Din probatoriul administrat în cauza privind cererea de restituire în natură a imobilului, probatoriu pe care Tribunalul Iași 1-a avut în vedere în soluționarea cererii prin aplicarea Deciziei XX/2007 și pe care îl reține în motivarea sentinței civile nr. 2063/10.12.2008, rezultă foarte clar la ce se referă imobilul situat în ., compus din "casa și mausoleul V. A.".
Astfel cum a arătat și în cererea de lămurire a dispozitivului, în soluționarea cererii de restituire în natură, instanța a avut în vedere întreg probatoriu administrat în cauză, în acest sens, tribunalul în motivarea hotărârii reținând că: "Poetul V. Alexandri a lăsat prin testamentul din 21 Septembrie 1886 soției sale P. Alexandri uzufructul moșiei Mircesti, nuda proprietate fiind lăsată nepoatelor sale E. și M. Catargi, Defuncta P. V. Alexandri a vândut uzufructul moșiei Mircesti nepoatelor sale E. și M. Catargi prin actul de vânzare-cumpârare autentificat de Judecătoria Ocol Rural Mircești sub nr. 83/1914 și transcris la Tribunalul R., cu obligația ca în termen de două luni acestea să doneze liber de orice sarcini Academiei. Române casa cu toate acáratele și cu împrejmuirea de jur împrejur.
P. actul de danie autentificat de Judecătoria Ocolului Rural Mircești sub nr. 111 din 3 iunie 1914 și transcris de tribunalul R. sub nr. 1503/1914, moștenitoarele E. și M. Catargi au donat Academiei Române conacul cu toate anexele. "
Cu privire la obiectul restituirii în natură, în actele de proprietate arătate mai sus și reținute de tribunal în motivarea sentinței ca doveditoare ale dreptului apelantei de proprietate se menționează următoarele:
In actul de vânzare-cumvărare autentificat de Judecătoria Ocol Rural Mircești sub nr. 83/1914 și transcris la Tribunalul R. se instituie obligația de a dona liber de orice sarcini Academiei Române "casa cu toate acáratele si cu împrejmuirea de jur împrejur. "
In actul intitulat Act de danie se arată "...dăruim de veci Academiei Române, cu sediul în București, calea V. 135, curtea cu îngrădirea si cu acáretele aflate pe moșia Mircești, unde a trăit marele poet, bunicul nostru. "
În actul de preluare abuzivă, respectiv Decizia Consiliului de Miniștri nr. 1486/1948. se arată că au fost preluate abuziv de la A. R. "Casele cu parcul si mausoleul def. V. A.".
Din probatoriul administrat în cauză, reținut de instanță în motivarea sentinței nr. 2063/10,12,2008, rezultă fără echivoc faptul că imobilul revendicat de A. R. situat în . "casa și mausoleul V. A." se referă atât la construcții (casa și mausoleul) cât și la curtea îngrădită "curtea cu îngrădirea și cu acáretele aflate pe moșia Mircești", sau "Casele cu parcul și mausoleul def. V. A.", astfel cum apare în actul de preluare abuzivă. În tot cuprinsul motivării sentinței nr. 2063/10.12.2008, în ceea ce privește obiectul restituirii rezultat din probatoriul administrat, tribunalul s-a referit atât la construcțiile aflate pe moșia V. A., cât si la curtea îngrăditoare ("casa cu toate acáretele si cu împrejmuirea de jur împrejur").
Susține apelanta că, în cererea de chemare în judecată inițială, când a făcut referire la imobilul "casa și mausoleul V. A.", a folosit sintagma între ghilimele, ceea ce arată că nu s-au referit strict la construcțiile casa și mausoleul, ca obiecte, ci la imobilul situat în ., reprezentând "Casa și mausoleul V. A.", astfel cum este cunoscut azi ca și muzeul Casa memorială și mausoleul V. A., care este format evident atât din construcții cât și din curtea îngrăditoare. De altfel, și instanța de fond, în sentința nr. 4121/15.12.2014, reține că am solicitat restituirea în natură a imobilului "casa și mausoleul V. A.", arătând modul de formulare și redactare a obiectului cererii, și anume cu includerea obiectului cererii între ghilimele.
În ceea ce privește reținerile instanței de fond, în sensul că "prin decizia civilă nr. 108/29.05.2009, dată de Curtea de Apel Iași în soluționarea apelurilor declarate de părți, au fost păstrate dispozițiile sentinței privind restituirea imobilului, așa cum s-a solicitat prin notificare și contestație ", învederează că în judecarea apelului inițial, Curtea de apel nu a fost investită cu lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 2063/10.12.2008, întrucât în ceea ce privește soluționarea prezentei cereri de lămurire a dispozitivului, sunt aplicabile dispozițiile art. 281ind. 2 Cod procedură civilă.
Solicită admiterea apelului, astfel cum a fost formulat și motivat, schimbarea în tot a sentinței civile nr. 4121 din 15 decembrie 2014, pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I Civilă, și pe cale de consecință admiterea cererii de lămurire a dispozitivului sentinței civile nr. 2063/10.12,2008 a Tribunalului Iași, în sensul indicării că se dispune restituirea în natură a imobilului situat în . compus din "casa și mausoleul V. A." reprezentând casa și mausoleul cu curtea îngrăditoare (parcul).
Legal citat intimatul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut de art. 289 alin. (2) Cod procedură civilă.
În apel nu au fost administrate alte probe, în condițiile art. 292 alin. (1) Cod procedură civilă.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate cât și a dispozițiilor legale operante în cauză, Curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 2811 Cod procedură civilă „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice”.
Din analiza dispozițiilor enunțate anterior Curtea notează că legiuitorul a creat părții posibilitatea de a uza de procedura reglementată la art. 2811 Cod procedură civilă doar în ipoteza în care se clarifică, se interpretează exclusiv măsurile dispuse de instanță prin hotărârea a cărei lămurire se urmărește, pentru a înlătura dificultățile la executare.
Este evident că, prin lămurirea hotărârii nu poate fi modificat dispozitivul acesteia, în sensul înserării unor chestiuni ce nu au constituit obiect de învestire a instanței.
În cauza pendinte, prin cererea de lămurire formulată, s-a solicitat Tribunalului Iași să dispună lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 2063 din 10 decembrie 2008 în sensul de a se indica că imobilul ce se restituie în natură situat în . compus din "casa si mausoleul V. A." ar include – în realitate - casa si mausoleul cât și curtea îngrăditoare (parcul), cerere ce a fost respinsă prin sentința civilă nr. 4121/15.12.2014, apelată.
În mod judicios a reținut tribunalul că, prin cererea de chemare în judecată inițială, A. R. a formulat contestație împotriva Dispoziției nr. 294/24.03.3008 a Președintelui Consiliului Județean Iași privind respingerea Notificării nr. 4105/19.12.2004 cu privire la restituirea în natură a imobilului situat în ., compus din „casa și mausoleul V. A.”, în contextul în care, atât din copia Notificării aflată la dosarul Tribunalului cât și din Decizia nr. 249/24.03.2008 și din contestația împotriva acesteia care a constituit obiectul acțiunii, rezultă că apelanta reclamanta a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în . compus din „casă și mausoleul V. A.”.
Instanța de prim control judiciar reține că procesul civil este un proces al intereselor private, fiind guvernat de principiul disponibilității părților, judecătorul având obligația de a tranșa cauza în limitele în care s-a făcut învestirea instanței.
Or, în cauza dedusă judecății tribunalul, prin sentința civilă nr. 2063 din 10 decembrie 2008, a cărei lămurire se solicită, în baza dispozițiilor art. 26 din Legea 10/2001, a admis acțiunea formulată de A. R., a anulat dispoziția contestată și a dispus restituirea în natură a imobilului revendicat către reclamanta A. Româna compus din „casa și mausoleul V. A.”, astfel cum se solicitase și prin notificare și prin cererea de chemare în judecată.
În raport de cele anterior expuse, nu poate fi primită susținerea apelantei potrivit cu care folosirea - între ghilimele – a sintagmei referire la imobilul "casa și mausoleul V. A.", în cuprinsul cererii de chemare în judecată inițiale, atestă că nu s-a referit strict la construcțiile casa și mausoleul, ca obiecte, ci la imobilul situat în ., reprezentând "Casa și mausoleul V. A.", astfel cum este cunoscut azi, drept muzeul Casa memorială și mausoleul V. A., care este format atât din construcții cât și din curtea îngrăditoare.
Din aceleași rațiuni sunt irelevante trimiterile apelantei la probatoriile cu înscrisuri administrate în fața tribunalului, respectiv actul de danie autentificat de Judecătoria Ocolului Rural Mircești sub nr. 111 din 3 iunie 1914 și transcris de tribunalul R. sub nr. 1503/1914, actul de vânzare-cumpărare autentificat de Judecătoria Ocol Rural Mircești sub nr. 83/1914 și transcris la Tribunalul R. și actul de preluare abuzivă, respectiv Decizia Consiliului de Miniștri nr. 1486/1948.
În raport de cele anterior expuse, instanța de apel reține că solicitarea apelantei A. R. nu poate fi primită – judecătorul fondului făcând o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale operante în cauză, respectiv cele ale art. 2811 Cod procedură civilă.
În consecință, în baza dispozițiilor art. 296 Cod procedură civilă urmează a fi respins apelul formulat de A. R. împotriva sentinței civile nr. 4121/ 15 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă, hotărâre care va fi păstrată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de A. R. împotriva sentinței civile nr. 4121/ 15 decembrie 2014 pronunțată de Tribunalul Iași, Secția I civilă, hotărâre pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 09 Martie 2015.
Președinte, C.-A. S. | Judecător, A. G. | |
Grefier, D. G. |
Red. Tehnoredactat S.C.A.
2 ex./1 aprilie 2015
Tehnoredactat
G.D.
2 ex./1 aprilie 2015
Tribunalul Iași: A. C.
← Obligaţie de a face. Decizia nr. 723/2015. Curtea de Apel IAŞI | Evacuare. Decizia nr. 193/2015. Curtea de Apel IAŞI → |
---|