Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 88/2015. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 88/2015 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 04-03-2015 în dosarul nr. 88/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
C. DE A. IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 88/2015
Ședința publică de la 04 Martie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE VALERIA CORMANENCU-STANCIU
Judecător C. A.
Grefier A.-M. P.
M. Public – P. de pe lângă C. de A. Iași a fost reprezentat de procuror B. M..
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul S. R. P. M. FINANȚELOR P., reprezentat de DIRECȚIA G. R. A FINANȚELOR P. IAȘI în contradictoriu cu intimatele S. P. și S. I., împotriva sentinței civile nr. 986 din 26.03.2014 a Tribunalului Iași, Secția I civilă, pronunțată în dosarul având ca obiect despăgubiri Legea nr.221/2009.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intiamta S. P., personal și asistat de avocat D. C. și intimata S. I., prin reprezentant convențional, avocat D. C., lipsă fiind reprezentantul legal al apelantului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la primul termen de judecată; obiectul cauzei este scutit de plata taxei judiciare de timbru; la data de 12.01.2015, prin serviciul registratură, intimatele au depus întâmpinare, ce a fost comunicată; la data de 30.01.2015, prin serviciul registratură, apelantul a depus răspuns la întâmpinare; s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Reprezentantul convențional al intimatelor depune la dosarul cauzei împuternicire avocațială.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra fondului cauzei.
Intimatele, prin avocat, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței ca legală și temeinică. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă faptul că tatăl intimatelor a fost încarcerat din motive politice, astfel încât sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru a se constata caracterul politic al măsurilor de reținere și încarcerare.
Pentru toate aceste motive și pentru cele expuse în întâmpinare, solicită respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că din probele administrate în cauză, reiese în mod cert că în perioada 01.01._48 și 25.03._48, S. G. a fost lipsit de libertate pentru o perioadă de 9 luni și 17 zile. Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă faptul că perioada 1946, acesta a fost arestat pentru agitația populației (fila 14 dosar fond), neînscrierea într-o organizație democratică, neparticiparea la manifestări democratice, manifestarea împotriva abdicării regelui M., a adus insulte guvernului într-un grup restrâns de țărani. În anul 1948 este supravegheat de organele securității pentru propagandă, activitate antidemocratică (fila 20 dosar fond). Mai subliniază cei care îl supraveghează faptul că „această propagandă o face zi de zi și este foarte greu de supravegheat”.
Faptele sale sunt acțiuni motivate politic, astfel încât sunt întrunite condițiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 221/2009.
Pentru toate aceste motive solicită respingerea apelului formulat.
Instanța, declarând dezbaterile încheiate, în baza art. 394 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare.
C. DE A.
Asupra apelului civil de față, din lucrările cauzei rezultă următoarele:
P. sentința civilă nr. 986 din 26.03.2014, Tribunalul Iași, Secția I civilă a admis acțiunea formulată de reclamantele S. P. și S. I. în contradictoriu cu pârâtul S. R. prin M. Finanțelor P. reprezentat de Direcția G. R. a Finanțelor P. Iași și în consecință, a constatat caracterul politic al măsurilor administrative de restrângere a libertății la care a fost supus autorul reclamantelor, S. G., fiul lui G. și Z., născut la 19.02.1906 în . și decedat la 01.04.1997 în localitatea Săveni, ..5, jud. B., în perioada 01.01._48 și respectiv 25.03._48.
Pentru a pronunța hotărârea, prima instanță stabilește următoarea situație de fapt și motivare în drept:
Reclamantele au solicitat constatarea caracterului politic al măsurilor administrative de restrângere a libertății la care a fost supus tatăl lor, S. G. (fiul lui G. și Z., născut la 19.02.1906 în ., jud. B.), decedat la 01.04.1997 în localitatea Săveni, jud. B., în perioada 01.01._48 și 25.03._48 în care a fost reținut de Siguranța D. și transferat (12.04.1948) la închisoarea G..
Reclamantele își întemeiază cererea pe dispozițiile Legii nr. 221/2009.
Cu actele de stare civilă depuse la dosar (filele 22 - 26) reclamantele au demonstrat că sunt fiicele defunctului S. G., născut la 19.02.1906 și decedat la 02.04.1997.
P. dispozițiile Legii nr. 221/2009, legiuitorul a recunoscut oricărei persoane, care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 06 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unei măsuri administrative cu caracter politic (așa cum sunt definite la art. 1 și 3 din Lege) posibilitatea de a solicita instanței de judecată, în termen de trei ani de la data intrării în vigoare, obligarea Statului R. la despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare.
În doctrină s-a constatat că reglementarea analizată face o distincție foarte clară între planul persoanelor care au constituit obiect al condamnărilor politice, de drept și al măsurilor administrative asimilate acestora, pe de o parte și planul persoanelor condamnate pentru orice alte fapte penale săvârșite în scopul combaterii dictaturii comuniste (alte fapte penale decât cele prevăzute de art. 1 alin. (2) lit. a) –j) din lege) sau supuse oricăror altor măsuri administrative, decât cele arătate la art. 3 din lege.
Dihotomia introdusă de legiuitor și în privința măsurilor administrative cu caracter politic, în sensul Legii nr. 221/2009 rezultă cu evidență din conținutul reglementărilor cuprinse în art. 3 și art. 4 alin. (2) din lege. Astfel, în cuprinsul art. 3 al legii sunt indicate acele măsuri administrative care au de drept caracterul politic, determinarea acestora realizându-se prin raportare la trei criterii cumulative: a) organul care a luat măsura (fosta miliție ori securitatea); b) obiectul măsurii (dislocarea și stabilirea domiciliului obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea de loc de muncă obligatoriu; c) temeiul măsurii care trebuie să fie reprezentat de unul sau mai multe dintre actele normative indicate limitativ în enumerarea conținută de art. 3 lit. a) – f) din lege.
În privința altor măsuri administrative, decât cele prevăzute de art. 3 din lege, prin art. 4 alin. (2) s-a prevăzut obligativitatea constatării caracterului politic în urma unei proceduri judiciare, inițiată de persoana care a făcut obiectul măsurii, iar după decesul acesteia, de orice persoană fizică sau juridică interesată sau din oficiu, de parchet.
Determinarea caracterului politic al acestor din urmă măsuri administrative se realizează prin aplicarea coroborată a dispozițiilor art.1 alin. (3) din lege, la care prevederile art.4 alin. (2) teza a II-a fac trimitere și care se aplică în mod corespunzător, cu prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanța de Urgență a Guvernului 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea 568/2001, cu modificările și completările ulterioare. În acest sens s-a statuat de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Din interpretarea logico-sistematică a dispozițiilor legale enunțate anterior, rezultă că se poate constata caracterul politic al unor măsuri administrative luate în perioada regimului comunist dacă sunt întrunite următoarele condiții cumulative: a) măsura a fost luată de organele fostei miliții sau securități; b) măsura a fost dispusă în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989; c) măsura a fost urmarea unei fapte săvârșite de persoana persecutată al cărei scop consta într-o împotrivire față de regimul totalitar, instituit la 6 martie 1945.
Tribunalul a notat că probele administrate în cauză demonstrează că autorul reclamantelor, S. G. a fost supus unor măsuri administrative privative de libertate în perioadele 01.01._48 și respectiv 25.03._48. Astfel, din fișa personală a autorului reclamantelor întocmită de organele de Securitate, înaintată reclamantelor de C.N.S.A.S rezultă că S. G. a fost reținut la 01.01.1948 și înaintat Siguranței D. pentru agitație, fiind eliberat la 07.02. 1948. Ulterior, la 25.03.1948 a fost reținut și înaintat Siguranței D. care l-a transferat la 15 aprilie 1948 la Penitenciarul D., iar de la 12.05.1945 a fost transferat în Penitenciarul G. unde a fost deținut până la data de 04.12.1948 când a fost pus în libertate, potrivit adeverinței nr. 1 nr. U/1786/PGCJ din 1.10.2010 emisă de Penitenciarul G. și fișei de încarcerare nr. 215/12 mai 1948 emisă de același penitenciar. În fișa personală a autorului reclamantelor întocmită de organele de Securitate se menționează că S. G. nu s-a înscris în nicio organizație democratică, nu a luat parte la manifestări democratice, că s-a manifestat împotriva abdicării Regelui M., agitându-se în fața câtorva muncitori și calomniind Guvernul și că în martie 1948 s-a manifestat împotriva regimului, aducând insulte într-un grup restrâns de țărani. A conchis tribunalul că măsurile administrative privative de libertate luate împotriva autorului reclamantelor în perioadele 01.01._48 și respectiv 25.03._48 au în mod neechivoc caracter politic, acțiunea de față vădindu-se întemeiată, considerente pentru care în baza art. 1 alin. (3) și art.4 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 221/2009 a fost admisă ca atare.
În apelul declarat împotriva sentințe pronunțată de Tribunalul Iași, S. R. prin M. Finanțelor P. a încadrat motivele în art. 466 Cod procedură civilă, Legea nr. 221/2009, OUG nr. 214/1999, formulând următoarele critici:
- reclamantele, prin documentația depusă în prezenta cauză, nu demonstrează caracterul politic al măsurile administrative luate împotriva defunctului S. G.;
- faptul privării de libertate în perioada 01.01._48 și 25.03._48 nu conduce imediat la concluzia caracterului politic al condamnării. Se arată că în sarcina lui S. G. s-a reținut în fișa de încarcerare faptul că nu s-a înscris într-o organizație democratică, nu a luat parte la manifestări democratice, s-a manifestat împotriva abdicării Regelui M., agitându-se în fața unor muncitori, iar în martie 1948 s-a manifestat împotriva regimului, aducând insulte într-un grup restrâns de țărani.
În dezvoltarea motivelor de apel sunt citate dispozițiile art. 1 alin. 3 și art. 2 din OUG nr. 214/1999, art. 4 din Legea nr. 221/2009 și interpretate, susținându-se că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru admiterea acțiunii, reținerea și încarcerarea abuzivă nu poate duce la concluzia că acestea sunt măsuri administrative cu caracter politic.
Apelanta cere admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței prin respingerea acțiunii.
Analizând lucrările cauzei, C. constată că situația de fapt stabilită în considerentele hotărârii atacate are corespondent în probele administrate.
Prima instanță nu s-a limitat la datele înscrise în fișa de încarcerare întocmită pentru S. G., ci a administrat un probatoriu complet cu înscrisuri în stabilirea situației de fapt și a aplicat și interpretat corect dispozițiile legale în materie, când a admis acțiunea.
Împrejurarea că reținerea și privarea de libertate a autorului reclamantelor, ce sunt măsuri dispuse conform Codului de procedură penală, în vigoare la acea epocă, de organele de securitate, nu s-au finalizat printr-o hotărâre de condamnare, nu-l exceptează pe S. G., prin succesorii săi, de la aplicarea Legii nr. 221/2009.
Ca și tribunalul, instanța de apel constată că art. 3 din Legea nr. 221/2009 definește măsurile administrative cu caracter politic prin: stabilirea autorității care a dispus măsura – organele fostei miliții sau securități, condiție îndeplinită în cauză; modalitățile: domiciliul obligatoriu, internarea în unități și colonii de muncă, stabilirea locului de muncă obligatorie dispuse în temeiul actelor normative enunțate. Atât modalitățile, cât și temeiul de drept, condiții ce trebuie îndeplinite cumulativ, sunt doar enunțiative și nu expres și limitativ stabilite de lege.
Se are în vedere că prin art. 4 alin. 2, legiuitorul a reglementat dreptul persoanelor care au făcut obiectul unor măsuri administrative, altele decât cele prevăzute la art. 3 de a solicita instanței de judecată să constate caracterul politic al acestora, sub condiția (art. 1 alin. 3) să se urmărească unul din scopurile prevăzute la art. 2 alin. 1 din OUG nr. 214/1999. Lipsirea de libertate a lui S. G. este pe deplin probată și constituie o măsură ce poate fi inclusă în categoria măsurilor administrative abuzive (art. 3 alin. 1 lit. a OUG nr. 214/1999), fiind dispusă de organele fostei securități.
În ce privește scopul este evident, probat cu înscrisuri, necontestat de apelantă și redat în motivele de apel – exprimarea protestului împotriva abuzului de putere din partea celor ce au deținut puterea politică.
Susținerile apelantei că motivul încarcerării lui S. G. nu constituie infracțiune în sensul art. 2 alin. 1 din OUG nr. 214/1999 pentru a putea fi considerate măsuri administrative, cu caracter politic potrivit prevederilor Legii nr. 221/2009 nu pot fi primite.
C. are în vedere, ca mod de reglementare al Legii nr. 221/2009, că legiuitorul a definit două categorii de nedreptăți, de măsuri abuzive luate de regimul politic comunist asupra persoanelor care s-au împotrivit acestui regim.
O primă categorie a condamnărilor cu caracter politic definită prin enumerare și trimitere expresă la infracțiunile în baza cărora a fost pronunțată condamnarea, fie prin trimitere la condamnări în baza altor fapte prevăzute de legea penală, dar care pot fi asimilate celor cu caracter politic fiind săvârșite în scopul prevăzut de art. 2 din OUG nr. 214/1999.
O altă categorie a măsurilor administrative cu caracter politic definite prin art. 3 din Legea nr. 221/2009 întemeiate pe unul sau mai multe dintre actele normative enumerate de legiuitor, iar pe de altă parte alte măsuri administrative, dacă scopul acestora a fost tot unul cu caracter politic cu aplicarea concordantă a dispozițiilor art. 2 din OUG nr. 214/1999.
În această ultimă categorie corect a fost inclusă privarea de libertate a lui S. G., fiind probat în speță că scopul acestora a fost unul cu caracter politic.
Pentru considerentele expuse, C. reține ca neîntemeiate criticile formulate și în temeiul art. 480 Cod procedură civilă respinge apelul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de S. R. prin M. Finanțelor P. reprezentat de Direcția G. R. a Finanțelor P. Iași împotriva sentinței civile nr. 986 din 26.03.2014 a Tribunalului Iași, Secția I civilă, pe care o păstrează.
Ia act că intimații nu solicită cheltuieli de judecată în apel.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 04.03. 2015.
Președinte, V. C.-S. | Judecător, C. A. | |
Grefier, A.-M. P. |
Redactat: C.S.V.
Tehnoredactat: P.A.M.
2 exemplare/19.03.2015
Tribunalul Iași: A. M. C.
| ← Aplicare amendă civilă. Decizia nr. 742/2014. Curtea de Apel IAŞI | Pretenţii. Decizia nr. 1031/2014. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
