Rectificare carte funciară. Decizia nr. 744/2012. Curtea de Apel IAŞI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 744/2012 pronunțată de Curtea de Apel IAŞI la data de 09-04-2012 în dosarul nr. 744/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 744/2012
Ședința publică de la 09 Aprilie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. G.
Judecător C.-A. S.
Judecător L. P.
Grefier I. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe recurent . și pe intimat R. E., intimat B. C., intimat B. G., intimat A. D., intimat C. V., intimat T. D., având ca obiect rectificare carte funciară, recurs declarat împotriva deciziei numărul 703 din 12.10.2011 pronunțată de Tribunalul Iași.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc la data de 2 aprilie 2012, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte din prezenta, și când, pentru a da posibilitate recurentei să depună concluzii scrise la dosar, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 9 aprilie 2012.
După deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față reține următoarele:
P. sentința civilă nr._ din 09 decembrie 2010, Judecătoria Iași a respins cererea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâții R. E., B. C., B. G., A. D., C. V. și T. D..
Pentru a se pronunța astfel, judecătoria a reținut că pârâților le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul în suprafață de 2 ha și 3800 mp în baza titlului de proprietate nr._/2002. Conform mențiunilor de pe titlul de proprietate o parte din teren este situat în tarlaua 13/2 .>
Conform documentației care a stat la baza întabulării în cartea funciară suprafața de teren ar fi în tarlaua 13/1 ..
Reclamanta a susținut că mențiunile de pe documentația întocmită sunt nelegale și incorecte. Potrivit art. 1169 cod civil cel ce face o propunere în fața instanței, trebuie să o dovedească.
Instanța a constatat că reclamanta nu a administrat probe din care să rezulte situația precizată în acțiune (expertiza depusă la dosar fiind una extrajudiciară), nefiind de acord cu efectuarea unei expertize în cauză, probă pusă în discuție de instanță din oficiu.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta . și - prin decizia civilă nr. 703 din 12 octombrie 2011 - Tribunalul Iași a admis apelul și a schimbat în tot sentința.
Tribunalul a respins excepția autorității de lucru judecat, a respins pentru lipsa coparticipării procesuale obligatorii acțiunea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâții R. E., B. C., B. G., Adomnicăii D. și C. V. și a respins pentru lipsa calității procesuale pasive acțiunea formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâtul T. D..
Instanța de apel a reținut - în motivarea deciziei - că prin cererea înregistrată sub nr._ reclamanta unitatea administrativ-teritorială Lețcani prin P. și Consiliul Local Lețcani au solicitat Judecătoriei Iași ca în contradictoriu cu pârâții R. E., B. C., B. G. și A. D. să dispună rectificarea cărții funciar nr. 1584 cu nr. cadastral al corpului de proprietate 1918 și a întregii documentații cadastrale încheiată în beneficiul pârâților.
P. sentința civilă nr. 2777/24.02.2009 - definitivă prin respingerea apelului de către Tribunalul Iași prin decizia civilă nr. 527/8.11.2010 - acțiunea a fost respinsă, iar cererea de intervenție voluntară accesorie în sprijinul pârâților formulată de C. V. a fost admisă.
Pentru a hotărî în acest sens, s-a reținut față de dispozițiile art. 33 și 34 din Legea nr. 7/1996 că admisibilitatea unei acțiuni în rectificare este condiționată de existența unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care să constate intervenirea vreuneia dintre cele 4 situații limitativ enumerate de lege. Ori în speță nu există o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă care să constate că cele cuprinse în cartea funciară nr.1584 se încadrează într-una din situațiile art. 34 din Legea 7/1996.
În prezentul litigiu, reclamanta . a chemat în judecată pe pârâții R. E., B. C., B. G., A. D., C. V. și T. D., solicitând instanței a dispune anularea planului parcelar individual întocmit la data de 17.11.2008, a tabelului de mișcare parcelară (fișa imobilului) întocmit de T. D. precum și a întregii documentații subsecvente care a stat la baza înscrierii în cartea funciară nr. 1584, nr. cadastral 1918 a terenului în suprafață de 9810 m.p. întrucât documentația nu corespunde situației reale și să se dispună rectificarea cărții funciare.
Excepția autorității de lucru judecat invocată de intimatul C. V. presupune tripla identitate de elemente: părți, obiect și cauză.
În ambele cereri de chemare în judecată, reclamanta . cărții funciare și a documentației care a stat la baza înscrierii dreptului de proprietate în cartea funciară.
Însă, în primul litigiu limitele învestirii instanței au fost date exclusiv de aceste 2 capete de cerere. Pornind de la expunerea de motive căreia i s-a subsumat soluția de respingere a primei cereri de chemare în judecată prin sentința civilă nr. 2777/24.02.2009 - inexistența unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile care să constate intervenirea vreuneia din cele 4 situații limitativ enumerate de lege - în prezentul litigiu, reclamanta . obținerea unei astfel de hotărâri judecătorești. Astfel, solicită reclamanta anularea planului parcelar individual întocmit la 17.11.2008 și a tabelului de mișcare parcelară (fișa imobilului) întocmit de T. D.. Așa cum rezultă din motivarea în fapt a actului de învestire, acestea au fost înscrisurile care au determinat ca intabularea în cartea funciară a dreptului de proprietate pentru suprafața de 9810 m.p. să nu corespundă situației reale sub aspectul tarlalei în care este amplasat terenul ce a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate prin titlul nr._/12.08.2002 și apoi a contractului de vânzare-cumpărare nr. 2541/2008.
A subliniat tribunalul că în litigiu nu este un conflict de titluri și nici o uzurpare a atributelor posesiei și folosinței. Aspectul litigios vizează neconcordanța între amplasamentul suprafeței reconstituite prin titlul de proprietate nr._/2002 de 9810 m.p., ulterior tranzacționată prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 2541/2008 respectiv în T 13/2, P 331/108/2 și amplasamentul aceleiași suprafețe care, deși intabulată în cartea funciară grevat pe titlurile arate, plasează imobilul în T 13/1.
Fără a avea putința de a analiza justețea pretențiilor afirmate, tribunalul a procedat la aceste punctări spre fundamentarea concluziei conform căreia condiția identității de cauză între cele 2 litigii nu poate fi reținută.
Pretinzând rectificarea cărții funciare și a documentației ce a stat la baza înscrierii în primul litigiu, reclamanta a invocat drept cauză lipsa unei corespondențe între cuprinsul cărții funciare și situația juridică reală. În prezenta cauză, deși tinde spre același rezultat al rectificării cărții funciare întemeiat pe art. 33 și 34 din Legea nr. 7/1996, cauza exhibată este chiar hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă pe care vrea a o obține în cererile privind anularea planului parcelar individual și a tabelului de mișcare parcelară. Rectificarea cărții funciare nu este și nu poate fi decât consecința firească a soluționării pozitive a cererilor principale, de care legiuitorul a condiționat în cuprinsul art. 34 din Legea 7/1996 - astfel cum a reținut Judecătoria Iași, cu autoritate de lucru judecat în rolul său de prezumție în sentința civilă nr. 2777/2009 - admisibilitatea acțiunilor în rectificare.
Este oțios a analiza identitatea și a celorlalte 2 elemente părți și obiect, câtă vreme condiția identității celor 3 elemente este cumulativă.
Cercetarea fondului cauzei este împiedicată - a constatat tribunalul - de temeinicia excepțiilor lipsei coparticipării procesuale și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului pe care instanța în aplicarea art. 137 Cod procedură civilă are a le soluționa prioritar.
Suprafața de teren de 9810 m.p. în privința căreia se pretinde greșita sa intabulare în cartea funciară din punctul de vedere al amplasamentului în T 13/1 a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991 în beneficiul pârâților R. E., B. C., B. G. și A. D. (titlul de proprietate nr._/12.08.2002). Aceștia au dispus de dreptul lor prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2541/2008. Calitatea de cumpărător, potrivit contractului, o are pârâtul C. V. căsătorit cu C. C.. Intrând în patrimoniul cumpărătorului C. V. în timpul căsătoriei acestuia, imobilul tranzacționat are calitatea de bun comun. Fundamentat tocmai pe dreptul de proprietate comună în devălmășie a soților asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei în baza încheierii nr._/22.12.2008 a O.C.P.I. Iași în partea a II-a a cărții funciare sunt trecuți coproprietari soții C. V. și C. C..
În doctrină s-a statuat că litisconsorțiul este o alianță procesuală în scopul realizării economicității procesuale și bunei administrări a justiției precum și pentru a se evita hotărâri contradictorii care ar bulversa autoritatea lor și posibilitățile de executare fiecare păstrându-și independența compatibilă cu natura și scopurile acestei alianțe.
Litisconsorțiul necesar există atunci când coparticipanții se află într-o legătură materială sau formală care reclamă soluționarea litigiului printr-o hotărâre uniformă unitară, în privința tuturor, indiferent dacă ea este în contra sau în profitul lor.
Litisconsorțiul material reunește mai multe persoane în calitate de reclamante sau de pârâte care, altfel decât împreună nu pot acționa sau nu se pot apăra, întrucât dreptul substanțial și material le conferă numai împreună – ca ansamblu de persoane – calitatea de titulari ai dreptului sau ai obligației. Această exigență a dreptului material se traduce în plan procesual astfel: acțiunea trebuie exercitată de toți sau contra tuturor celor aflați în litisconsorțiu. În principiu acestea nu au dreptul de dispoziție individuală asupra obiectului litigiului.
Coparticiparea procesuală pasivă obligatorie derivă în speță din natura dreptului de proprietate codevălmașă precum și din necesitatea ca hotărârea ce urmează a se pronunța să fie opozabilă ambilor titulari ai dreptului întabulat. Coparticiparea procesuală pasivă obligatorie presupune stabilirea cadrului procesual prin promovarea acțiunii în contradictoriu cu toți proprietarii tabulari ai suprafeței în privința căreia se solicită rectificarea numărului tarlalei.
Tribunalul a reținut că numita C. C. s-ar putea prevala de inopozabilitatea hotărârii, ceea ce ar lipsi actul de jurisdicție de finalitatea de a tranșa irevocabil asupra oricărui drept litigios. Sancțiunea juridică a excepției lipsei coparticipării procesuale obligatorii dă satisfacție tocmai acestei finalități permițând totodată promovarea unei noi acțiuni în condiții procesuale optime pentru atingerea scopului urmărit.
Tribunalul a mai reținut că dreptul de acces la o instanță nu este absolut. El poate da ocazia unor limitări implicit admise deoarece el reclamă prin însăși natura sa o reglementare din partea statului. În elaborarea unei astfel de reglementări, statele se bucură de o anumită marjă de apreciere. Limitările aplicate în speță nu restrâng accesul deschis individual de o manieră sau într-o asemenea măsură încât dreptul să fie atins în însăși substanța sa.
C.E.D.O. a statuat că reglementarea referitoare la formalitățile ce trebuie respectate pentru a formula o cerere în fața instanțelor urmărește să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special a principiului securității juridice.
Acestea sunt motivele cărora se sub sumează temeinicia excepției lipsei coparticipării procesuale pasive.
Și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului T. D. a fost admisă, reținându-se că acesta este, potrivit susținerilor reclamantei, persoana care a întocmit actele necesare intabulării dreptului de proprietate în cartea funciară. Chiar dacă în primele 2 capete de cerere s-a solicitat anularea planului parcelar și a tabelului de mișcare parcelară, luarea unei astfel de măsuri naște efecte, consecințe juridice, exclusiv în raport cu beneficiarii actelor întocmite și în baza cărora au devenit proprietari tabulari.
Împotriva deciziei a formulat recurs reclamanta ., invocând punctul 9 al articolului 304 Cod procedură civilă.
Recurenta învederează că atât prima instanță cât și instanța de apel a ignorat cu desăvârșire parte din obiectul cererii de chemare în judecată prin care se solicită anularea documentației ilegale întocmită de persoana fizică autorizată T. D., care a stat la baza înscrierii în cartea funciară nr. 1584, nr. cadastral 1918, pe teritoriul comunei Lețcani, reținând doar faptul că au solicitat și rectificarea cărții funciare în subsidiar.
. susține că potrivit art. 33 din Legea nr. 7/1996 și respectiv art. 34, pentru rectificarea cărții funciare este necesar să se constate printr-o sentință definitivă și irevocabilă că documentația care a stat la baza înscrierii în cartea funciară nu corespunde cu situația reală a terenului, astfel încât obiectul acțiunii de față era tocmai constatarea ilegalității acestei documentații și, în consecință, anularea acesteia. S-a solicitat și rectificarea cărții funciare, dar în subsidiar, nu ca obiect unic și principal, instanța având însă posibilitatea să admită parțial cererea, să se constate ilegalitatea documentației care înscrie în cartea funciară un teren situat în extravilan Lețcani în . loc de 13/2, așa cum era corect înscris în titlul de proprietate care a stat la baza înscrierii în cartea funciară.
Deși s-a depus la dosar inventarul bunurilor imobile care aparțin domeniului public al comunei Lețcani, expertiza efectuată într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Iași - Secția civilă, expertiză care viza terenul și aceeași cauză precum cea din dosarul de față (acțiune respinsă pe excepție, fără a fi fost judecată pe fond, așa cum reiese și din decizia recurată), expertiză care a constituit probă în dosar la cererea instanței de judecată, pentru ca la prima instanță în acest dosar să se constate că expertiza era extrajudiciară și nu putea fi luată în considerare ca probă.
., învederează că nici nu era nevoie de o expertiză tehnică judiciară topo-cadastrală, pentru a se constata că tarlaua 13/1 nu este același lucru cu tarlaua 13/2 și că înscrierea în cartea funciară era evident ilegală, dar este evident că interesul cumpărătorului este să se mențină înscrierea în cartea funciară în . acest teren este situat la drumul european, nu pe vârful dealului cum este cel din titlul de proprietate și evident valoarea terenului este mult mai mare.
Referitor la respingerea acțiunii promovate de . pentru lipsa coparticipării procesuale obligatorii, recurenta susține că în calitate de cumpărător al terenului este doar C. V., iar înscrierea în cartea funciară a fost făcută înainte ca acesta să cumpere terenul, de către vânzătorii terenului. Ancheta penală dispusă în legătură cu această situație va dovedi cine este autorul moral al acestei întreprinderi, dar cumpărătorul nu poate susține menținerea unor acte ilegale, pentru a-și menține un drept fraudulos obținut, chiar dacă anularea documentației care a stat la baza înscrierii în cartea funciară este în defavoarea sa.
., susține că în nici un caz nu era prejudiciată în vreun fel doamna C., întrucât nu s-a contestat contractul de vânzare-cumpărare survenit între părți, acesta nu a fost atacat, deci familia C. V. și soția rămân proprietarii terenului pe care l-au cumpărat, dar nu ai terenului înscris ilegal în cartea funciară (și care aparține domeniului public al comunei Lețcani, făcând parte din pășunea comunală), ci a celui înscris în titlul de proprietate.
În ce privește lipsa calității procesuale pasive a pârâtului T. D. invocată, consideră recurenta că este tot o decizie ilegală, întrucât autorul de fapt al ilegalităților comise în înscrisurile care au stat la baza înscrierii în cartea funciară este acesta și chiar dacă va răspunde penal pentru fals și uz de fals în înscrisuri oficiale, ar trebui să fie obligat să întocmească o documentație corectă și legală.
În cauză nu s-a formulat întâmpinare.
În recurs s-au depus înscrisuri, conform art. 305 Cod procedură civilă.
Examinând actele și lucrările dosarului, curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în cele ce urmează:
Punctul 9 al articolului 304 Cod procedură civilă nu operează în speță, câtă vreme tribunalul a interpretat și aplicat corect dispozițiile legale relevante.
Curtea de apel reține că este judicioasă concluzia potrivit căreia că raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, coparticiparea procesuală pasivă era obligatorie în ce o privește pe C. C., soția pârâtului C. V..
Se au în vedere mențiunile din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2541 din 19 decembrie 2008, potrivit cu care terenului în discuție i-au devenit aplicabile prevederile art. 30 din Codul familiei în vigoare la momentul convenției, devenind bun comun al soților C..
În ce privește lipsa calității procesuale pasive a pârâtului T. D., instanța de recurs consideră că a fost corect reținută de tribunal, trimiterea la prevederile articolelor 33 și 34 din Legea nr. 7/1996 fiind fără legătură cu acest intimat.
În condițiile în care cele două excepții reținute - pe deplin temei - de instanța de prim control judiciar sunt excepții de fond, absolute și peremptorii, este de prisos examinarea, în tot ori în parte, a argumentelor prezentate de recurentă în legătură cu fondul litigiului
Raportat considerentelor expuse și în aplicarea art. 312 alin. 1 teza a II-a Cod procedură civilă, curtea va respinge recursul, menținând decizia Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de . împotriva deciziei civile nr. 703/12.10.2011 pronunțată de Tribunalul Iași, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 aprilie 2012.
Președinte, A. G. | Judecător, C.-A. S. | Judecător, L. P. |
Grefier, I. P. |
Red.: G.A.
Tehnored.: V.A.M.
2 ex./08.05.2012
Tribunalul Iași: P. C.
C. M.
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 668/2012. Curtea de... | Pretenţii. Decizia nr. 67/2012. Curtea de Apel IAŞI → |
|---|
