Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 535/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 535/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 26-03-2014 în dosarul nr. 9322/296/2012
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
Secția I civilă |
Număr operator de date cu caracter personal 3159 |
Dosar nr._ |
DECIZIA CIVILĂ NR. 535/2014-R
Ședința publică din data de 26 martie 2014
Președinte: | V. P. | - judecător |
D. M. | - judecător | |
F. T. | - judecător | |
A. L. | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil formulat de recurentul - pârât M. I., domiciliat în Moftinu M., ., jud. Satu M., în contradictoriu cu intimata - reclamantă S. K., domiciliată în mun. Satu M., ..25 . M., împotriva deciziei civile nr. 281/. 20 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Satu – M. în dosar nr. unic, prin care a fost desființată sentința civilă 4563 din 02.07.2013 pronunțată de Judecătoria Satu M., cu trimitere spre rejudecare, având ca obiect: acțiune în răspundere delictuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, prezentul recurs este legal timbrat cu 10 lei taxă judiciară de timbru prin Chitanță . TXL_ și timbru judiciar mobil în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că la dosar a fost înregistrată prin serviciul registratură la data de 21 martie 2014 întâmpinarea formulată de intimata - reclamantă S. K., după care:
Instanța, în baza art. 1591 alin. 4 Cod procedură civilă, procedând la verificarea competenței sale, constată că este competentă general, material și teritorial să judece litigiul de față, în temeiul art. 299 alin. 1 Cod procedură civilă.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, față de împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei și în eventuala lipsă a părților, în conformitate cu prevederile art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, instanța constată cauza în stare de judecată și reține recursul de față spre soluționare.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.4563/02.07.2013 pronunțată Judecătoria Satu M. s-a admis excepția tardivității privind precizarea acțiunii, a admis excepția inadmisibilității cererii formulate de reclamanta S. K. și, în consecință, a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta S. K. în contradictoriu cu pârâtul M. I., obligând reclamanta să achite pârâtului 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că reclamanta a fost jignită de către pârât prin adresarea de cuvinte jignitoare, însă nefiind clar obiectul acestei cauze s-a solicitat reclamantei a face o precizare în acest sens. Părțile chiar au solicitat termen pentru a ajunge la o tranzacție, dar acest lucru nu s-a reușit, iar apoi, în data de 2.07.2013, adică la al 5-lea termen de judecată, s-a depus o precizare de acțiune.
Instanța, față de acest ultim aspect, a constatat ca fiind tardivă această precizare deoarece, ea trebuia să fie depusă cel târziu la prima zi de înfățișare, care a fost data de 5.02.2013. Acțiunea pe fond a fost respinsă, deoarece nu are un obiect, nu se cunoaște ce anume dorește reclamanta, astfel încât instanța s-a pronunțat conform dispozitivului sentinței atacate.
Deoarece reclamanta se află în culpă procesuală, aceasta a fost obligată, conform art.274 Cod proc.civ., la plata cheltuielilor de judecată către pârât în sumă de 1000 lei reprezentând onorariu avocat, dovedit cu chitanță.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat apel reclamanta S. K., solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Prin decizia civilă nr. 4563 din 02.07.2013 pronunțată de Judecătoria Satu M. s-a admis apelul reclamantei S. K., declarat împotriva Sentinței civile nr.4563/2013 pronunțată de Judecătoria Satu M. în dosar nr._ 012, în contradictoriu cu intimatul-pârât M. I., și, în consecință:
A desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
În primul rând, tribunalul a remarcat faptul că actul de procedură depus la al cincilea termen de judecată – apreciat de judecătorie ca reprezentând o modificare a cererii introductive – este, în realitate, o completare a cererii de chemare în judecată, singurul element nou și necesar al procesului constituindu-l indicarea valorii despăgubirii pretinse pentru prejudiciul moral.
Prin urmare, până la acest moment procesual, cererea reclamantei nu corespundea exigențelor art.112 din vechiul Cod de procedură civilă. În cazul unei cereri informe, însă, instanța, potrivit art.114 alin.1 și 4 Cod proc.civ., are obligația de a pune în vedere reclamantei lipsurile cererii, iar dacă ele nu se complinesc în termenul acordat, judecata va fi suspendată printr-o încheiere întemeiată pe dispozițiile art.339 Cod proc.civ. Dacă neajunsurile cererii introductive scapă acestei verificări inițiale, atunci reclamantul poate fi sancționat tot cu suspendarea procedurii inițiate în conformitate cu prevederile art.155 ind.1 alin.1 Cod proc.civ., iar nu cu respingerea completării ca fiind tardiv formulată (după prima zi de înfățișare).
De altfel, sancțiunea aplicată de judecătorie nu este adecvată nici situației în care reclamantul își modifică cererea inițială după consumarea momentului primei zile de înfățișare, singura măsură posibilă constituind-o judecarea separată.
În al doilea rând, instanța de apel a reținut existența unei contradicții între considerentele sentinței și dispozitivul ei. Astfel, dacă din dispozitiv rezultă univoc faptul că soluția se structurează pe cele două excepții reținute, din considerente reiese că acțiunea a fost respinsă pe fond. Evident, sub acest aspect, sentința ignoră dispozițiile art.261 alin.1 pct.5 Cod proc.civ.
În fine, tribunalul a reținut că prima instanță nu și-a argumentat deloc excepția inadmisibilității cererii, fapt ce contravine, din nou, prevederilor art.261 alin.1 pct.5 Cod proc.civ.
În consecință, tribunalul, constatând că judecătoria a soluționat pricina pe temeiul a două excepții neîntemeiate, a admis apelul, și, în baza art.297 alin.1 din codul de procedură civilă de la 1865, a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Împotriva acestei decizii, în termen a declarat recurs pârâtul M. I., solicitând casarea hotărârii atacate și menținerea sentinței civile nr. 4563/2013 a Judecătoriei Oradea, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului se arată că, în mod greșit instanța de apel a considerat că așa-zisa precizare, care reprezintă de fapt cuantificarea prejudiciului, constituie o precizare de acțiune, fapt însă ce nu se înscrie în prevederile art. 132 alin. 2 din Codul de Procedură Civilă.
Mai mult de atât, instanța de fond a citat reclamanta de nenumărate ori cu mențiunea de a-și preciza acțiunea, în acest sens, însă nu a intervenit o astfel de precizare până la al cincilea termen, în aceste condiții ca fiind evident tardivă.
Se mai arată că, excepția inadmisibilității a fost corect argumentată prin sentința instanței de fond, acțiunii lipsindu-i chiar obiectul, neîncadrându-se în prevederile art. 112 din Codul de procedură civilă.
În drept invocă dispozițiile art. 304 alin. 8 și 9 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata S. K. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, conform art. 306 Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Este adevărat că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă nu întrunea în forma ei inițială cerințele prevăzute de art. 112 din Vechiul Cod de procedură civilă, în sensul că nu era cuantificată valoarea obiectului cererii, mai precis cuantumul despăgubirilor solicitate, însă în această situație instanța de fond avea obligația, potrivit art. 114 Cod procedură civilă, să-i pună în vedere reclamantei completeze cererea într-un anumit termen, lucru pe care nu l-a făcut, dispunând amânarea cauzei la termene succesive, în vederea încheierii unei tranzacții.
Întrucât tranzacția nu s-a realizat, la termenul din 2 iulie 2013, reclamanta depus o precizare de acțiune cuprinzând cuantificarea prejudiciului suferit, precizare pe care în mod corect instanța de apel a calificat-o ca fiind o completare de acțiune făcută în termen și nicidecum o modificare a cererii în sensul art. 132(1) Cod procedură civilă, și asupra căreia instanța de fond trebuia să se pronunțe și nu să o respingă pe excepție.
Față de considerentele ce preced, Curtea urmează în temeiul art. 312 alin. 1 coroborat cu art. 316 și 296 Cod procedură civilă să respingă recursul, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă să îl oblige pe recurent la 400 lei cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei, reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de recurentul - pârât M. I., domiciliat în Moftinu M., ., jud. Satu M., în contradictoriu cu intimata - reclamantă S. K., domiciliată în mun. Satu M., ..25 . M., împotriva deciziei civile nr. 281/. 20 decembrie 2013 pronunțată de Tribunalul Satu – M., pe care o menține în întregime.
Obligă recurentul M. I. la 400 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei S. K..
DEFINITIVĂ și IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
V. P. D. M. F. T. A. L.
Judecător fond: E. D.
Judecători apel: T. B./T. T.
redactat: judecător: V. P.
tehnoredactat: A. L.
2 exemplare/ 07 aprilie 2014
| ← Strămutare. Hotărâre din 02-07-2014, Curtea de Apel ORADEA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 27/2014. Curtea de... → |
|---|
