Legea 10/2001. Decizia nr. 543/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 543/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 26-03-2014 în dosarul nr. 4854/271/2009
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
Secția I civilă |
Număr operator de date cu caracter personal 3159 |
Dosar nr._ |
DECIZIA CIVILĂ NR. 543 /2014-R
Ședința publică din data de 26 martie 2014
Președinte: | D. M. | - judecător |
F. T. | - judecător | |
V. P. | - judecător | |
A. L. | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursurilor civile formulate de recurenții - reclamanți O. Z. P. - Târgu M., .. 30, județul M. și P. Z. V. - Oradea, Splaiul Crișanei, ., ., județul Bihor și de recurenții - pârâți P. M. ORADEA și P. M. ORADEA – cu sediul în Oradea, Piața Unirii nr. 1, județul Bihor, în contradictoriu cu intimata - chemată în garanție ADMINISTRAȚIA I. ORADEA - Oradea, P-ța Unirii, nr. 1, județul Bihor și intimatul - pârât C. L. AL MUNICIPIULUI ORADEA, împotriva deciziei civile nr. 171/A/2013 din 29.04.2013 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. unic, având ca obiect: Legea 10/2010.
Se constată că fondul cauzei s-a dezbătut la data de 12.03.2014, mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință întocmită cu respectiva ocazie, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, prin care s-a amânat pronunțarea pentru 19 martie 2014 și pentru astăzi, instanța având nevoie de timp pentru a delibera.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND
Asupra recursului civil de față, reține următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7465 din 17.05.2012, pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr._, s-a admis excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților pentru perioada 8.01._06, s-au respins excepțiile lipsei calității procesual pasive a pârâților P. MUNICIPIULUI ORADEA și P. MUNICIPIULUI ORADEA, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții O. Z. P. și P. Z. V. împotriva PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI ORADEA, P. MUNICIPIULUI ORADEA și C. L. AL MUNICIPIULUI ORADEA și, în consecință, au fost obligați pârâții la plata către reclamanți a sumei de_ lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a suprafeței de 101,34 mp din imobilul situat în Oradea, .. 1, județul Bihor pentru perioada 01.04._11, s-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâții P. MUNICIPIULUI ORADEA și P. MUNICIPIULUI ORADEA împotriva chematei în garanție ADMINISTRAȚIA I. ORADEA, și a fost obligată chemata în garanție la plata către pârâți a sumei de_ lei, au fost obligați pârâții la plata către reclamanți a sumei de 2200 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt că, prin dispoziția Primarului Municipiului Oradea nr. 1917/02.12.2003, în favoarea reclamanților s-a dispus restituirea în natură a apartamentelor nr.8, 10, 11, 12, 14, 15 din imobilul situat în Oradea, .. 1, înscris în CF nr. 1400 Oradea, nr. topo_/4, corespunzător cotei de 5/12 părți din imobil, ce a aparținut antecesorilor lor, fiind puși în posesie prin procesul verbal de punere în posesie nr._/08.01.2004 emis de C. L. Oradea.
Conform referatului de fundamentare a dispoziției primarului, suprafața construită desfășurată corespunzătoare cotei de 5/12 din imobil este de 870 mp, însă scriptic și faptic, reclamanților le-a fost predată o suprafață mai mică.
În anul 2004, reclamanții au efectuat o expertiză tehnică extrajudiciară - întocmită de expert H. C. - din care a reieșit că în fapt au fost puși în posesie cu privire la o suprafață mai mică decât cea ce le revenea, concluziile expertului fiind în sensul că exista o diferență totală la aria utilă față de aria pusă în posesie de 35,71 mp, precum și o diferență la suprafața construită de 85,34 mp.
Prin sentința civilă nr. 557/C/20.09.2006 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr.5609/C/2005, definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 201/11.12.2008-R a Curții de Apel Oradea, P. Municipiului Oradea, P. Municipiului Oradea și C. L. al Municipiului Oradea au fost obligați să predea reclamanților în natură diferența de arie construită de 85,34 mp și diferența de arie utilă de 35,71 mp, în privința imobilului situat în Oradea, .. 1.
În dosarul nr. 5609/C/2005, la data de 17.03.2009 reclamanții au formulat o cerere de îndreptare a erorii de calcul din cuprinsul sentinței, cerere admisă prin Decizia civilă nr. 14/23.02.2010-A a Curții de Apel Oradea, instanța obligând pârâtele să predea reclamanților în natură diferența de arie utilă de 76,44 mp în loc de 35,71 mp cum greșit s-a reținut.
Potrivit înscrisurilor depuse de chemata în garanție la filele 179-192 din dosar, după pronunțarea Deciziei civile nr. 201/11.12.2008-R a Curții de Apel Oradea, din februarie 2009, a efectuat demersuri pentru identificarea spațiului ce urma a fi restituit reclamanților, spațiu fiind închiriat la acea dată Asociației Club Sportiv GYM MAR STRONG.
Prin dispoziția de completare nr. 7348/18.11.2009 a dispoziției Primarului nr. 1917/02.12.2003, având la bază referatul de fundamentare a nr._/18.11.2009, ținând seama că din analiza actului de restituire inițial rezulta faptul că reclamanților li s-a restituit o suprafață mai mică, având la bază și sentința civilă nr.557/C/2006 și ținând seama de erorile de calcul din cuprinsul expertizei extrajudiciare, s-a dispus restituirea în natură către aceștia a suprafeței de 16 mp construiți din apartamentul nr. 16, precum și a suprafeței de 85,34 mp construiți și 76,44 mp utili din același apartament.
La termenul de judecată din data de 05.04.2012, chemata în garanție, prin reprezentant a depus la dosar actul de apartamentare și partaj pe care l-au încheiat cu reclamanții la data de 26.03.2012, privind ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în Oradea .. 1. Potrivit actului menționat, reclamanților, în calitate de proprietari asupra 101,34 mp construiți din apartamentul 16, le-a revenit proprietatea asupra apartamentului 17 nou format, compus din două magazii, cu suprafața utilă totală de 92,44 mp și 101,34 mp construiți.
În drept, instanța de fond a reținut dispozițiile art. 25 alin. 5 din Legea 10/2001, art. 40 din Legea 10/2001 și art. 480 C.civ., texte de lege ce consacră dreptul proprietarului, indiferent dacă este vorba despre un proprietar care și-a redobândit acest drept în temeiul Legii 10/2001 sau despre unul care exercită acest drept real fără a fi fost supus măsurilor de naționalizare din perioada comunistă, de a exercita în mod exclusiv atributele de posesie folosință și dispoziție asupra bunului ce formează obiectul dreptului său.
Astfel, nici un proprietar nu poate fi lipsit de posesia bunului său, posesie privită în înțelesul său de atribut al dreptului de proprietate, fără consimțământul său iar în cazul în care o astfel de privare intervine, proprietarul poate cere despăgubiri constând în valoarea lipsei de folosință a imobilului pe perioada privării.
În speță, instanța de fond a constatat că deși reclamanților li s-a restituit prin Dispoziția Primarului nr. 1917/02.12.2003 doar o parte din cota ce le revenea din imobilul situat administrativ în Oradea, .. 1 și deși aceștia au făcut o . demersuri pentru punerea în posesie și asupra diferenței ce li se cuvenea, pârâții și chemata în garanție au continuat să exploateze imobilul, prin închiriere, până în luna martie 2012. Chiar dacă se reține că din februarie 2009 acestea au efectuat demersuri pentru evacuarea chiriașului imobilului, punerea în posesie fiind îngreunată și de atitudinea acestuia, instanța de neputând reține că acest fapt ar trebui imputat reclamanților, care au fost lipsiți pe o perioadă de 8 ani de exercitarea deplină a atributelor dreptului de proprietate asupra bunului lor, fapt pentru care se impune despăgubirea acestora la valoarea echivalentului lipsei de folosință a imobilului.
Având în vedere cele mai sus expuse, reținând și că prin sentința civilă nr. 557/C/20.09.2006 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr.5609/C/2005, definitivă și irevocabilă P. Municipiului Oradea, P. Municipiului Oradea și C. L. al Municipiului Oradea, toți pârâți în prezenta cauză, au fost obligați să predea reclamanților în natură diferența de arie construită și diferența de arie utilă, dispoziție căreia nu i s-au conformat decât în anul 2012, instanța de fond a constatat că toți acești pârâți răspund de paguba cauzată reclamanților și ca urmare excepția lipsei calității procesual pasive invocate de P. și P. Municipiului Oradea, a fost respinsă .
În ce privește solicitarea de obligarea a pârâților la plata despăgubirilor cauzate pentru lipsa de folosință pentru perioada 08.01._06, instanța de fond a constatat că pârâții P. și P. Municipiului Oradea și chemata în garanție - Administrația I. Oradea au invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, excepție pe care a admis-o.
S-a mai reținut că prin procesul verbal de punere în posesie reclamanților li s-au restituit 6 apartamente, a căror suprafață construită și respectiv utilă a fost identificată în mod expres, dintr-un calcul simplu reieșind că li s-a restituit doar suprafața de 768,66 mp din cei 870 mp cuveniți. De altfel reclamanții au constatat acest fapt, făcând verificări ale suprafețelor predate încă din iulie 2004, când s-a și întocmit expertiza extrajudiciară de expert H. C. și care a stat la baza emiterii sentinței civile nr. 557/C/20.09.2006 a Tribunalului Bihor.
Prin urmare, reclamanții, lipsiți de folosința bunului și pagubiți astfel, au cunoscut atât dauna, cât și pe cel care răspunde de aceasta încă de la data semnării procesului verbal de punere în posesie – 08.01.2004 și față de data înregistrării acțiunii pe rolul Judecătoriei Oradea, anume 02.04.2009, instanța de fond a admis exceptia prescripției in ceea ce privește contravaloarea folosinței aferente perioadei 08.01._06.
În ceea ce privește cuantumul efectiv al acestei despăgubiri, s-a reținut că în cauză s-a întocmit inițial de către dl. expert N. T., o expertiză ale cărei concluzii au avut la bază suprafața de 101, 34 mp suprafață construită, pe care dl. expert - raportat la realitatea din teren - a împărțit-o în suprafața unei camere de locuit la etajul 1 al imobilului, de 34,81 mp, diferența fiind compusă dintr-un spațiu comercial de 66,53 mp situat la parterul imobilului.
Concluziile raportului de expertiză au fost contestate de pârâți și chemata în garanție, învederându-se că s-a ținut cont de suprafața construită și nu de cea utilă, de care se ține seama la încheierea oricărui contract de închiriere, ca răspuns fiind depusă de expert completarea raportului de expertiză înregistrată la data de 27.10.2011.
Față de dispoziția Primarului nr. 7348/18.11.2009 privind restituirea în natură către reclamanți a diferenței de 16 mp construiți din apartamentul nr. 16, precum și a suprafeței de 85,34 mp construiți și 76,44 mp utili din același apartament, instanța de fond a solicitat expertului să efectueze o nouă completare a raportului de expertiză, având ca și obiectiv calcularea chiriei pentru această suprafață, ținând seama și de destinația acesteia ca fiind un spațiu comercial, sau ca fiind un spațiu de locuit, concluziile depuse prin Serviciul registratură la data de 07.03.2012 nefiind contestate de nici una dintre părți.
Valoarea chiriei aferentă unui spațiu comercial, ce rezultă din aceste ultime completări ale raportului de expertiză au fost avute în vedere de instanța de fond la soluționarea prezentei cereri. Aceasta întrucât chiria a fost stabilită prin raportare la suprafața utilă, de care se ține seama la încheierea oricărui contract de închiriere, iar pe de altă parte privește spațiul comercial dat efectiv în folosință părților, destinație pe care apartamentul a avut-o și anterior, astfel după cum rezultă din schița de defalcare existentă la fila 34 din dosarul_ al Tribunalului Bihor, atașat prezentului dosar.
Față de cele mai sus expuse, instanța de fond a obligat pârâții la plata către reclamanți a sumei de_ lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a suprafeței de 101,34 mp (99,24 mp utili) din imobilul situat în Oradea, .. 1, județul Bihor pentru perioada 01.04._11 și a admis în partea acțiunea dată fiind excepția prescripției reținută a fi incidentă în cauză .
În ceea ce privește cererea de chemare în garanție a Administrației Imobiliare Oradea, văzând prevederile HCL 391/2007, ținând seama că această unitate a fost cea care administrat imobilul în litigiu și care a perceput chiria ca urmare a încheierii contractului de închiriere cu Asociația Sportivă GYM MAR STRONG, în baza disp. art. 60 Cod procedură civilă, instanța de fond a admis cererea formulată de pârâții P. MUNICIPIULUI ORADEA și P. MUNICIPIULUI ORADEA.
În ceea ce privește apărările chematei în garanție referitoare la obligarea sa la plata doar a contravalorii chiriei încasate, au fost înlăturate de instanța de fond ca neîntemeiate, întrucât reclamanții sunt terți față de contractul de închiriere încheiat între AIO și Asociația Sportivă GYM MAR STRONG, neexistând nici un temei legal pentru a le putea fi impusă reclamanților proprietari, aceștia având posibilitatea de a încasa chiria practicată pe piață, datorită principiului libertății contractuale .
Și apărările referitoare la înlăturarea obligației de plată a despăgubirilor, dat fiind faptul că reclamanții nu și-au întabulat cea de a doua dispoziție de restituire au fost înlăturate, obligația de a achita contravaloarea lipsei de folosință existând independent de îndeplinirea de către reclamanți a acestei formalități.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, față de soluția dispusă în cauză, în baza art. 274 Cod procedură civilă și reținând culpa procesuală a pârâților, instanța de fond a obligat pârâții la plata către reclamanți a sumei de 2200 lei cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea onorariului de expertiză, singurele cheltuieli dovedite prin înscrisuri a fi fost efectuate în cauză.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal și scutit de plata taxei de timbru, au declarat apel pârâții P. Municipiului Oradea, P. Municipiului Oradea și C. L. – Administrația I. Oradea.
Prin decizia civilă nr. 171/A/2013 din 29.04.2013 pronunțată de Tribunalul Bihor s-au admis ca fondate apelurile civile introduse de apelanții P. MUNICIPIULUI ORADEA, P. MUNICIPIULUI ORADEA, C. L. ORADEA-ADMINISTRAȚIA I. ORADEA, în contradictoriu cu intimații O. Z. P., P. Z. V. împotriva sentinței civile nr. 7465 din 17.05.2012, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care o schimbă în parte, în sensul că:
Au fost obligați pârâții în favoarea reclamanților la plata sumei de 60.538 lei, reprezentând despăgubiri pentru suprafața de 101,34 mp aferentă imobilului situat în Oradea, .. 1, județul Bihor, pentru perioada 01.04.2006 – 20.07.2010.
A fost obligată chemata în garanție Administrația I. Oradea în favoarea pârâților la plata sumei de 60.538 lei.
A fost înlăturată obligația pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
Fără cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a pronunța astfel, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Cât privește criticile apelanților aduse soluției instanței de fond referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a apelanților P. Municipiului Oradea și P. Oradea, instanța de apel le-a apreciat ca neîntemeiate, reținând că în mod corect prima instanță a respins excepția invocată, raportat la dispozițiile Sentinței Civile nr. 557/C/20.09.2006 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr. 5609/C/2005, față de care, în speță, apelantele au legitimitate procesuală pasivă, iar în privința apelantei chemată în garanție, s-a reținut că aceasta a administrat imobilul în litigiu și a perceput chirie în baza contractului de închiriere încheiat cu privire la acest spațiu.
Referitor la criticile aduse pe fondul cauzei, instanța de apel a reținut că prin dispoziția nr. 1917 din 02.12.2003 s-a dispus restituirea în natură în favoarea reclamanților intimați a cotei de 5/12 parte din imobilul înscris în CF 1400 Oradea, nr. top. 3577/4/XVI, corespunzătoare apartamentului nr. 8, 10, 11, 12, 14 și 15 din acest imobil. Cu ocazia stabilirii ofertei privind restituirea în natură în baza Legii 10/_ s-a încheiat la data de 26.11.2003 procesul verbal de stabilire a ofertei între Comisia de stabilire a ofertei și reclamanții intimați prin reprezentant legal prin care s-a stabilit oferta de restituire a apartamentelor 8, 10, 11, 12, 13, 14 din imobilul situat în Oradea, .. 1-2, înscris în CF 1400 Oradea, nr. top. 3577/4, total suprafață de 854 mp.
Conform procesului verbal din 08.01.2004 cu nr._, încheiat între C. L. – Administrația I. Oradea și reclamanții intimați, primul în calitate de predător a procedat la predarea în favoarea intimaților reclamanți a apartamentelor mai sus arătate în baza dispoziției de restituire a Primarului Municipiului Oradea cu nr. 1917 din 02.12.2003 emisă în temeiul Legii 10, menționându-se că odată cu prezentul proces verbal se predau și copiile contractelor de închiriere pentru spațiile cu altă destinație și utilitățile locative restituite.
La baza emiterii dispoziției de restituire în natură, a stat Referatul Comisiei Locale Oradea de aplicare a Legii 10/2001 din care rezultă că reclamanților intimați li s-a restituit în fapt suprafața de 854 mp din totalul de 870 mp corespunzător cotei de 5/12 părți, rămânând o suprafață de 16 mp construiți care nu a făcut obiectul restituirii.
Ulterior încheierii procesului verbal de punere în posesie din 08.01.2004, reclamanții intimați au solicitat instanței diferența de suprafață construită rezultată din cea restituită și suprafața cu care au fost puși în posesie, iar Tribunalul Bihor, prin Sentința Civilă 557/C/2006 definitivă și irevocabilă pronunțată în dosar nr. 5609/C/2005 a dispus obligarea Primarului Municipiului Oradea și C. L. Oradea la predarea către intimații reclamanți a diferenței de suprafață de 85,34 mp și a diferenței de arie utilă de 35,71 mp din imobilul situat în Oradea, .. 1, înscris în CF 1400, nr. top. 3577/4 conform raportului de expertiză întocmit de expert H. C. care face parte integrantă din hotărâre.
Prin Decizia Civilă nr. 141 din 23.02.2010-R pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. 5609/C/2005 a fost admisă cererea de îndreptare a erorii de calcul din cuprinsul sentinței, fiind obligate pârâtele să predea reclamanților, în natură, diferența de arie utilă de 76,44 mp în loc de 35,71 mp cum greșit s-a reținut.
Prin referatul Comisiei Locale Oradea de aplicare a Legii 10/2001, în baza sentinței civile de mai sus, s-a propus completarea dispoziției Primarului Municipiului Oradea nr. 1917/02.12.2003, în sensul restituirii în natură către reclamanții intimați și a diferenței de 16 mp construiți din apartamentul nr. 16, spațiu cu altă destinație decât cea de locuință din imobilul înscris în CF 1400 Oradea, nr. top. 3577/4/XVI și a predării în favoarea acestora a suprafeței de 85,34 mp construiți și 76,44 mp utili din apartamentul nr. 16. În acest sens a fost emisă de P. Municipiului Oradea dispoziția de completare a Dispoziției Primarului nr. 1917/02.12.2003, nr. 7348 din 18.11.2009.
După pronunțarea Deciziei Civile 201 din 11.12.2008 a Curții de Apel Oradea prin care a fost respins apelul formulat de P. Oradea și P. Municipiului Oradea împotriva Sentinței Civile 557/C/2006 a Tribunalului Bihor, intimații pârâți au identificat spațiul ce urma să fie restituit reclamanților intimați, spațiu care la acea dată a fost închiriat de Asociația Club Sportiv Gym Mar Strong în temeiul contractului de închiriere nr._ din 2004.
Prin Notificarea nr._ din 11.03.2009 emisă de Administrația I. Oradea, s-a pus în vedere chiriașului de mai sus că începând cu data de 06.04.2009 să elibereze spațiul ce face obiectul locațiunii ca urmare a opțiunii de a nu prelungi durata contractului, iar prin adresa nr._ din 18.12.2009, apelanta Administrația I. Oradea a pus în vedere chiriașului ca începând cu data de 21.12.2009 să procedeze la predarea spațiului, în caz contrar urmează a fi demarate procedurile legale în vederea evacuării acesteia și întrucât nu s-a procedat la predarea spațiului s-a emis Dispoziția Primarului nr. 8149 din 31.12.2009 privind evacuarea pe cale administrativă a Asociației Sportive Gym Mar Strong din spațiul situat în Oradea, .. 1.
Conform procesului verbal de evacuare nr._ din 20.07.2010, evacuarea chiriașului a fost realizată la data de 20.07.2010 și tot la acea dată în prezența reclamanților intimați care au semnat acel proces verbal s-a procedat la spargerea zidului aflat între spațiul proprietatea acestora și spațiul proprietatea Statului Român.
Din cuprinsul Borderoului Contracte spații cu altă destinație a Administrației Imobiliare Oradea, rezultă că s-a sistat chiria privind imobilul din S. Haret, nr. 1, obiect al contractului de închiriere nr._ din 15.03.2004 încheiat cu Asociația Club Sportiv Gym Mar Strong, începând cu data de 20.07.2010.
Conform anexei la actul intitulat precizări, depus la data de 04.04.2011 la instanța de fond depusă de pârâta apelantă Administrația I. rezultă că total chirie încasată pe an în perioada 2004 – 2010, este în cuantum de 171.241,09 lei, iar cota parte din chiria încasată pentru imobilul situat în Oradea, .. 1, aferentă suprafeței în litigiu pe perioada 2004-2010 este de_,83 lei.
În fața primei instanțe a fost administrată proba cu expertiza de specialitate întocmită de expert N. T. și completările la raportul de expertiză prin care s-a stabilit valoarea chiriei pentru această suprafață, prima instanță având în vedere valoarea chiriei aferentă unui spațiu comercial.
Conform actului de apartamentare și partaj autentificat sub nr. 453 din 26.03.2012 de BNP P. T. I. încheiat între Administrația I. Oradea și reclamanții intimați privind ieșirea din indiviziune asupra imobilului situat în Oradea, .. 1, reclamanții intimați, în calitate de proprietari asupra 101,34 mp construiți din . revenit proprietatea asupra . compus din 2 magazii cu suprafața utilă totală de 92,44 mp și 101,34 mp construiți.
Potrivit art. 25 alin. 5 din Legea 10/2001 proprietarii cărora, prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege le-au fost restituite în natură imobilele solicitate, vor încheia cu deținătorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare în mod obligatoriu în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a dispoziției de restituire, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat se va încheia în prezenta executorului judecătoresc un proces verbal de constatare unilaterală a preluării imobilului. Nerespectarea obligației prevăzută la art. 25 alin. 5 atrage conform art. 40 din Legea 10/2001, obligația deținătorului căruia îi revine această obligație de a plăti noului proprietar o sumă calculată pe zi de întârziere reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a imobilului restituit.
Astfel cum rezultă din procesul verbal de stabilire a ofertei încheiat la data de 26 noiembrie 2003, în urma negocierii ofertei de restituire în natură, încheiată cu reprezentantul legal al reclamanților intimați, s-a stabilit oferta de restituire în favoarea reclamanților intimați a apartamentelor nr. 8, 10, 11, 12, 13, 14 din imobilul înscris în CF 1400 Oradea, total suprafață de 854 mp. În baza acestei oferte a fost emisă dispoziția Primarului Municipiului Oradea nr. 1917 din 02.12.2003 prin care s-a dispus restituirea în natură a apartamentelor 8, 10, 11, 12, 14 și 15, cu suprafața construită desfășurată de 854 mp.
Apelanta C. L. Oradea – Administrația I. Oradea a procedat la predarea în posesia a reclamanților intimați a apartamentelor restituite în natură prin Decizia nr. 1917 din 08.01.2004, proces verbal încheiat cu reclamantul intimat O. P. Z. și reclamanta intimată prin reprezentant legal.
Ulterior, prin Sentința Civilă nr. 557/C/2006, irevocabilă prin Decizia Civilă nr. 201 din 11.12.2008 și Decizia Civilă nr. 141 din 23.02.2010-R pronunțată de Curtea de Apel Oradea, prin care a fost admisă cererea de îndreptare, au fost obligați apelanții din prezenta cauză să predea reclamanților intimați, în natură, diferența de arie utilă de 76,44 mp în loc de 35,71 mp cum greșit s-a reținut și 85,34 mp arie construită, sens în care s-a emis dispoziția Primarului Municipiului Oradea nr. 7348 din 18.11.2009 prin care s-a completat decizia din 2003 cu 16 mp construiți din apartamentul nr. 161 și a predării către reclamanții intimați a suprafeței de 85,34 mp construiți din 76,44 mp utili.
Întrucât s-a constatat că suprafața de 101,34 mp restituită reclamanților intimați face obiectul unui contract de locațiune în temeiul contractului de închiriere nr._/2004 s-a procedat la pornirea formalităților de evacuare a chiriașului de către apelanta Administrația I. Oradea, dovadă fiind litigiile existente pe rolul instanței, generate de acțiunile apelantei de a evacua spațiul în litigiu, dosar în care s-a pronunțat Sentința Civilă nr. 2240/2011 a Judecătoriei Oradea, dosar nr._/271/2011 în care s-a pronunțat Sentința Civilă nr. 2509/2012, dosar nr._/271/2011.
Este adevărat că ulterior, printr-o hotărâre irevocabilă s-a constatat că o parte din cota de 5/12 parte nu le-a fost predată în fapt reclamanților intimați, respectiv suprafața de 101,34 mp, însă, în opinia instanței de apel nu se poate reține reaua credință în sarcina apelanților pârâți, dovadă fiind în acest sens demersurile efectuate în vederea punerii în posesie și predarea imobilului, inclusiv în considerentele Deciziei Civile 201/2008-R pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr._, instanța de control judiciar a reținut că este cert că, cu ocazia predării apartamentelor, a întocmirii deciziei de restituire, s-a acordat reclamanților intimați o suprafață construită mai mică decât cota lor de proprietate de 5/12 părți din întreg imobilul, fără însă a se putea reține culpa acestora, datorită faptului că nici cei doi experți care au efectuat expertizele în cauză nu au ajuns la un calcul similar al suprafeței, însă această greșeală se impune a fi corectată. Totodată, s-a reținut că aceste aspecte nu pot constitui motiv de exonerare a apelanților de la plata contravalorii lipsei de folosință a reclamanților intimați pentru suprafața de 101,34 mp, ci vor fi avute în vedere la întinderea și cuantumul despăgubirilor solicitate prin cererea de chemare în judecată.
Instanța de apel, având în vedere dispozițiile art. 40 din Legea 10/2001 republicată, ale art. 480 cod civil și faptul că nici un proprietar nu poate fi lipsit de posesia bunului său, ca atribut al dreptului de proprietate fără consimțământul său, în caz contrar are dreptul la despăgubiri constând în valoarea lipsei de folosință a imobilului apreciind pe baza probelor administrate că nu poate fi reținută o rea credință în îndeplinirea obligației stabilită de lege în sarcina apelanților, apreciază că sub aspectul cuantumului despăgubirilor ce urmează a fi stabilite în favoarea reclamanților intimați se impune a se avea în vedere nivelul chiriei încasate de apelanta Administrația I. Oradea în baza contractului de închiriere pentru cota parte din chiria pentru imobilul situat în Oradea, .. 1 și care este în cuantum de_ lei, astfel cum rezultă din actul Anexă – fila 197 dosar fond și nu la plata chiriei stabilite conform situației de piață. Mai rezultă din actele depuse la dosar în apel că, începând cu data de 20.07.2010 s-a procedat la sistarea chiriei pentru spațiul în litigiu astfel cum rezultă din Borderoul de sistare a chiriei din data de 22.07.2010, închiriat ca urmare a procesului verbal de evacuare nr._ din 20.07.2010. Întrucât s-a făcut dovada sistării chiriei de către apelanta Administrația I. Oradea începând cu data de 20.07.2010 și a încheierii procesului verbal de evacuare a chiriașului nr._ din 20.04.2010, instanța de apel apreciază că obligația de plată în sarcina apelanților își produce efecte până la data de 20.07.2010, după această dată rezultă că a fost sistată chiria pentru spațiul în litigiu.
În contextul considerentelor mai sus expuse, instanța de apel a apreciat apelurile formulate ca fiind întemeiate, admițându-le în temeiul art. 296 c.pr.civ. împotriva sentinței apelate, pe care a schimbat-o în parte conform dispozitivului deciziei de apel, a înlăturat obligația pârâților la plata cheltuielilor de judecată la fond, apreciind că expertiza efectuată nu este utilă cauzei, a menținut restul dispozițiilor sentinței apelate și a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată de către apelanți.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs,atât reclamanții O. Z. P., P. Z. V., cât și P. Municipiului Oradea, P. Oradea.
Prin recursul reclamanților s-a solicitat admiterea acestuia, modificarea în parte a deciziei recurate în sensul obligării intimatelor – pârâte la plata sumei de 305.564 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a suprafeței de 101,34 mp din imobilul situat în Oradea, .. 1, pentru perioada 1.04.2006 – 8.02.2011, menținând în acest fel hotărârea instanței de fond. Cu cheltuieli de judecată în toate instanțele.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenții – reclamanți arată că prin hotărârea pronunțată instanța de apel a încălcat în mod flagrant normele în materie de proprietate și îndreptățirea proprietarului de a beneficia de juste despăgubiri în cazul încălcării dreptului său, dar a dat dovadă și de un subiectivism vădit.
Chiar dacă în cauză sunt implicate în calitate de pârâte organe ale administrației locale, acestea trebuie să beneficieze de un tratament juridic egal cu cel al unui cetățean de rând și nu de unul privilegiat.
Subliniază că, deși instanța a reținut în mod corect starea de fapt, soluția sa a depășit cadrul legal.
Arată astfel că, au devenit proprietari conform legislației și practicii CEDO din momentul emiterii Dispoziției nr. 1917/2 decembrie 2003 a Primarului Municipiului Oradea, prin care s-a dispus restituirea în natură a cotei de 5/12 parte din imobilul în discuție.
Așadar, din acest moment sunt îndreptățiți a-și exercita dreptul de proprietate în toată plenitudinea lui, fără nici un fel de ingerință din partea vreunei persoane, indiferent de calitatea ei.
Legea 10/2001 prevede modalitățile legale prin care se restituie foștilor proprietari sau persoanelor îndreptățite imobile grevate de contacte de închiriere și procedurile care trebuie urmate, prevederi pe care intimații le-au nesocotit în mod culpabil.
Referitor la reținerea instanței de apel cum că pârâtele au fost de bună credință arată că în materia dreptului de proprietate al uzurpatorului buna credință sau reaua credință a uzurpatorului nu prezintă relevanță, iar legiuitorul nu distinge între întinderea despăgubirilor după cum încălcarea dreptului de proprietate s-a făcut cu bună sau cu rea credință.
În altă ordine de idei, faptul că intimatele, din motive pe care numai acestea le cunosc, au înțeles să perceapă pentru spațiul în litigiu o chirie sub cea practicată pe piață, nu le poate fi imputabilă lor.
Pe de altă parte arată că, faptul că Administrația I. Oradea a sistat chiria la data de 20.07.2010 față de Gym Mar Strong nu are nici o legătură cu încălcarea dreptului de proprietate și îndreptățirea la despăgubiri.
Încălcarea dreptului de proprietate a luat sfârșit în momentul în care au luat efectiv în folosință suprafața în litigiu și nu la data când Administrația I. Oradea nu a mai perceput chirie pentru spațiu.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Prin recursul declarat de pârâții P. Municipiului Oradea și P. Municipiului Oradea, s-a solicitat admiterea acestuia, modificarea deciziei în sensul respingerii cererii de chemare în judecată față de acești pârâți.
În principal, acești recurenți au reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive, subliniind în susținerea excepției faptul că, potrivit art. 36 alin. 2 lit. c din Legea nr. 215/2001, C. local exercită atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului.
Punerea în posesie s-a realizat de către C. L. al Municipiului Oradea, prin Administrația Patrimoniului Imobiliar Oradea,astfel cum rezultă din procesul - verbal de punere în posesie nr._ din 8.01.2004.
În prezent, activitatea de administrare a patrimoniului imobiliar de pe raza municipiului Oradea este desfășurată de Administrația I. Oradea, instituție publică cu personalitate juridică ce funcționează în subordinea Consiliului L. al municipiului Oradea.
Dispoziția Primarului municipiului Oradea nr. 1917 din 02.12.2003 nu a fost anulată în instanță, reclamanții intabulându-și dreptul lor de proprietate asupra apartamentelor restituite în baza Legii nr. 10/2001.
Pe de altă parte, conform prevederilor art. 37 din D. nr. 31/1954 statul nu răspunde pentru obligațiile organelor și a celorlalte instituții de stat, ale întreprinderilor și organizațiilor economice de stat, precum și ale oricăror organizații socialiste de stat, dacă ele sunt persoane juridice.
Arată că Administrația I. Oradea este cea care a deținut posesia spațiului în litigiu, astfel că e singura în măsură să procedeze la punerea în posesie asupra spațiului, recurenții neputând fi culpabili pentru faptele Administrației Imobiliare Oradea.
Pe fondul cauzei, arată că, acordarea către reclamanți de daune cominatorii în cuantum de_ lei este contrară prevederilor secțiunii a IV-a din Capitolul VI din vechiul Cod de procedură civilă.
Astfel, la art. 5 de la art. 5803 Cod procedură civilă se prevede că pentru nexecutarea obligațiilor prevăzute de acest articol nu se pot acorda daune cominatorii.
Despăgubirile stabilite în favoarea reclamanților nu pot fi considerate că au fost acordate nici cu titlu de daune compensatorii, deoarece acestea nu pot fi cumulate cu executarea în natură a obligației de predare a imobilului.
Mai arată apoi că, din procesul - verbal de punere în posesie nr._/8.01.2004 rezultă că aceștia au fost puși în posesie asupra întregii suprafețe restituite prin dispoziția nr. 1917/2003, iar la întocmirea acestei dispoziții au stat schițele și actele depuse de către intimați la dosarul administrativ întocmit în temeiul notificării formulate conform Legii nr. 10/2001.
Arată apoi că nu se poate reține reaua-credință a Primăriei municipiului Oradea și Primarului Municipiului Oradea, atâta timp cât punerea în posesie se realizează de către administratorul clădirii,, respectiv Administrația I. Oradea, sens în care este și procesul - verbal de evacuare nr._ din 20.07.2010 prin care s-a dispus evacuarea din imobil a locatarului Gym Mar Strong.
Subliniază că, obligarea Primarului Municipiului Oradea la plata de daune cominatorii se poate cere numai pe temei delictual.
Practica judecătorească și doctrina de specialitate au reținut ca fiind o cauză principală care înlătură vinovăția și fapta victimei înseși, care în prezenta speță a constat în neîndeplinirea obligațiilor stabilite pe seama petenților potrivit art. 23 din Legea 10/2001.
În drept au fost invocate dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Examinând recursurile declarate, prin prisma criticilor invocate, instanța constată a fi nefondate urmare a considerentelor ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Antecesorii reclamanților, numiții O. Z. și O. I. au deținut în proprietate cota de 5/12 părți din imobilul situat în Oradea, .. 1 înscris în CF 1400 nr.top. 3577/4 Oradea, imobilul fiind preluat de Statul Român cu titlu de naționalizare.
Prin dispoziția nr. 1917/2 decembrie 2003 a Primăriei Municipiului Oradea s-a dispus restituirea în natură către reclamanți a apartamentelor nr. 8,10,11,12,14 și 15 corespunzătoare cotei de 5/12 părți.
Reclamanții au fost puși în posesie asupra acestor imobile, potrivit procesului – verbal nr._ din 8.01.2004, restituindu-li-se însă în fapt o suprafață mai mică, față de suprafața de 870 mp corespunzătoare cotei de 5/12 părți din imobil.
Această împrejurare i-a determinat pe reclamanți să promoveze o acțiune în instanță pentru a obține predarea diferenței de suprafață, acțiunea fiind admisă prin sentința civilă 557/C/2006 a Tribunalului Bihor, menținută prin decizia civilă nr. 201/R/2008 a Curții de Apel Oradea.
Instanța de apel în mod corect a avut în vedere în cuantificarea despăgubirilor solicitate de reclamanți pentru nepredarea în fapt a întregii suprafețe, întregul complex de împrejurări ce a determinat situația generatoare a prejudiciului, susținerile recurenților reclamanți în sensul ca buna sau reaua credință e irelevantă in determinarea întinderii neputând fi reținute.
Astfel, fără a contesta prejudiciul încercat de reclamanți, urmare a lipsirii de posibilitatea de a exploata spațiul, deși prerogativele dreptului de proprietate îi îndreptățeau în acest sens, totuși nu se poate nega împrejurarea că imposibilitatea exploatării spațiului nu a fost consecința directă a faptei pârâților săvârșită cu vinovăție, temeinic tribunalul avand in vedere sub acest aspect, starea de fapt reținută cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr. 201/R/2008 a Curții de Apel Oradea, care arată că, culpa pârâților în nepredarea diferențelor de suprafață nu poate fi reținută din moment ce cei doi experți care au întocmit expertizele în cauză nu au ajuns la un calcul similar al suprafețelor .
Asadar cum în această privință existau îndoieli, care au fost clarificate cu ocazia litigiului derulat între părți, urmare a lucrărilor de specialitate întocmite, nu li se poate imputa pârâților faptul că și-au asumat riscul pentru neexecutarea la timp a obligației de predare, obligație a cărui executare a fost îngreunată si de faptul ca din anul 2004, imobilul a fost grevat de un contract de închiriere, incheiat pe o perioada de 5 ani.
Pe de altă parte, nu pot fi omise diligențele depuse de Administrația I. Oradea imediat după ce a fost tranșată de către instanță problema predării în fapt a unei suprafețe mai mici, aceasta demarând formalitățile de evacuare a chiriașului Asociația Club Sportiv Gym Mar Strong, care a ocupat imobilul în baza contractului de inchiriere mai sus arătat.
Astfel l-a data de 31.12.2009 s-a emis de către P. Municipiului Oradea dispoziția de evacuare nr. 8149, prin care s-a dispus evacuarea pe cale administrativă a chiriașului, executare ce a fost ulterior anulată, urmare a admiterii contestației la executare formulată de contestatoarea Asociația Club Sportiv Gym Mar Strong prin sentința civilă nr. 2240/24 februarie 2011 a Judecătoriei Oradea, prin această hotărâre dispunându-se și întoarcerea executării cu consecința reintegrării contestatoarei în spațiu.
Așadar, cum nerespectarea obligației de predare ce le-a revenit pârâților, nu s-a datorat doar faptei lor exclusive, la producerea sa concurând o . alți factori independenți de voința lor, temeinic instanța de apel a cuantificat prejudiciul ținând seama de toate aceste împrejurări, criticile recurenților invocate in acest sens prin intermediul recursului neputând fi astfel reținute.
În ceea ce privește perioada pentru care au fost acordare despăgubirile, instanța de apel a reținut faptul că, potrivit procesului - verbal de evacuare nr._ din 20.07.2010, evacuarea chiriașului a fost realizată la data de 20.07.2010, în prezența reclamanților intimați care au semnat procesul – verbal, în prezența lor procedându-se la spargerea zidului aflat între spațiul proprietatea acestora și spațiul proprietatea Statului Român, iar începând cu aceeași dată s-a făcut dovada sistării chiriei pentru spațiul în litigiu.
Instanța de apel a acordat prin urmare despăgubiri până la data de 20.07.2010 nu doar pentru faptul că Administrația I. Oradea a sistat chiria de la data respectiva, ci și pentru faptul că tot în acel timp s-a realizat evacuarea chiriașului, spațiul fiindu-le predat faptic reclamanților, așa încât se presupune ca din acel moment aveau posibilitatea exercitării prerogativelor dreptului de proprietate asupra imobilului.
În ceea ce privește întinderea efectivă a despăgubirilor, recurenții au adus hotărârii o critică de netemeinicie, sustinând ca s-a luat in considerare nivelul chiriei sub limita practicată pe piață, critică ce nu poate fi analizată în cadrul recursului care este o cale extraordinară de atac, și care poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute expres de art 304 c. pr civ .
Nefondate se constată a fi și criticile recurentului P. Municipiului Oradea și P. Municipiului Oradea, corect instanța de apel înlăturând susținerile legate de lipsa calității procesuale pasive prin raportare la dispozițiile sentinței civile nr. 557/C/20.09.2000 a Tribunalului Bihor, ambii recurenți fiind obligați la restituirea diferenței de suprafață, astfel că orice discuții legate de legitimitatea lor procesuală sunt neavenite.
Criticile legate de fondul cauzei vor fi înlăturate de asemenea, obligația pârâților la plata contravalorii lipsei de folosință decurgând din dreptul proprietarului de a se bucura de atributele dreptului său de proprietate, reclamanții fiind titularii dispoziției de restituire emise în baza Legii nr. 10/2001, art. 40 din această lege, prevăzând că lipsirea persoanelor îndreptățite la restituire de lipsa de folosință a bunului atrage obligația de a plăti proprietarului contravaloarea lipsei de folosință a imobilului.
Față de cele anterior expuse, neputând fi reținut nici un motiv de nelegalitate din cele prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, la adresa hotărârii recurate, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă vor fi respinse ca nefondate ambele recursuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondate recursurile civile declarate de recurenții - reclamanți O. Z. P. - Târgu M., .. 30, județul M. și P. Z. V. - Oradea, Splaiul Crișanei, ., ., județul Bihor și de recurenții - pârâți P. M. ORADEA și P. M. ORADEA – cu sediul în Oradea, Piața Unirii nr. 1, județul Bihor, în contradictoriu cu intimata - chemată în garanție ADMINISTRAȚIA I. ORADEA - Oradea, P-ța Unirii, nr. 1, județul Bihor și intimatul - pârât C. L. AL MUNICIPIULUI ORADEA, împotriva deciziei civile nr. 171/A/2013 din 29.04.2013 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
I R E V O C A B I L Ă.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 martie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
D. M. F. T. V. P. A. L.
Judecător fond: N. M.
Judecători apel: B. N./S. M.
redactat: judecător: D. M.
tehnoredactat: A. L.
2 exemplare/15 aprilie 2014
| ← Partaj judiciar. Decizia nr. 971/2014. Curtea de Apel ORADEA | Despăgubiri Legea nr.221/2009. Decizia nr. 44/2014. Curtea de... → |
|---|
