Servitute. Hotărâre din 12-11-2014, Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 12-11-2014 în dosarul nr. 13680/271/2010
ROMÂNIA | |
CURTEA DE APEL O. | |
- Secția I civilă - | |
completul II recurs nr. operator de date cu caracter personal: 3159 | |
Dosar nr._ |
DECIZIA CIVILĂ NR. 970/2014-R
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2014
Președinte : | D. M. | - judecător |
F. T. | - judecător | |
V. P. | - judecător | |
A. B. | - grefier |
Pe rol fiind pronunțarea recursului civil declarat de recurenții reclamanți B. I. C. și B. L. C., ambii cu domiciliul în O., Calea Clujului, nr. 58/A, județul Bihor, în contradictoriu ci intimații pârâți ., cu sediul în O., ., județul Bihor, . prin lichidator RVA INSOLVENCY SPECIALIST, cu sediul în O., Parcul T., nr. 4/A, județul Bihor, P. S., cu domiciliul în O., ., județul Bihor, intimat intervenient . SRL, cu sediul în O., ., județul Bihor, împotriva deciziei civile nr.101/A din data de 25 martie 2014 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr._, prin care s-a schimbat sentința civilă nr._ din data de 17 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria O. în dosar nr._, având ca obiect: servitute.
La apel nu se prezintă nimeni.
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că fondul cauzei a fost dezbătut în ședința publică din data de 5 noiembrie 2014, dată la care părțile prezente au pus concluzii în recurs, concluzii consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 12 noiembrie 2014.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, instanța constată următoarele:
Prin sentința civilă_ din 17.10.2013 pronunțată de Judecătoria O., a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții B. I. C. si B. L. C., în contradictoriu cu pârâtul P. S. și în consecință:
S-a dispus instituirea unei servituți de trecere cu pasul și auto, în favoarea nr. cad._ din cartea funciară nr._ O. – fond dominant, proprietatea reclamanților, asupra fondului aservit – nr. cadastral 332/3 din cartea funciară NDF nr. 180 O., cu mențiunea că suprafața afectată de servitute este de 777 mp., conform variantei nr. 5 din raportul de expertiză întocmit de expert. Ing. M. înregistrat la Biroul de expertize judiciare de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr. 111/26.01.2012, care face parte integranta din prezenta hotărâre.
S-a dispus înscrierea dreptului de servitute de trecere cu pasul și auto în foaia de proprietate a cărții funciare nr._ O., în care este înscris fondul dominant și în foaia de sarcini a cărții funciare NDF nr. 180 O., unde este înscris fondul aservit.
S-a respins cererea formulata de reclamanții B. I. C. si B. L. C. in contradictoriu cu pârâta .>
S-a respins cererea de intervenție accesorie formulata de intervenienta . SRL, in contradictoriu cu reclamanții B. I. C. si B. L. C..
A fost obligat pârâtul P. S. si intervenienta . SRL la plata, in solidar, la plata sumei de 2978 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții sunt proprietari ai imobilului teren in suprafața de 8200 mp situat in O., identificat prin nr. cadastral_ înscris in cartea funciara_ O. (cadastral constituit din nr.top 7947/7 înscris in CF_ O., nr.top 7948/5 și nr.top 7948/7 din CF_ O.) după cum rezultă din cartea funciară nr._ O. (f 150-151 dosar) in timp de pârâtul P. S. este proprietar al imobilului identificat prin cad 332/2 si cad 332/3 O. din Cartea funciară nr. 180 O. (f 73-75 dosar) iar pârâta . proprietar al imobilelor înscrise in CF_ O. (f 126-140 dosar), învecinate cu imobilul proprietatea reclamanților .
Prin expertiza topografică întocmită de expert M. N. si înregistrată a Biroul de expertize judiciare de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr. 111/26.01.2012(fila 57-60 si 65 dosar ) se constată că imobilul identificat cu nr. cadastral_ O. proprietatea reclamanților arecaracter de loc înfundat fiind necesară instituirea unei servituți de trecere la calea publică, varianta I propusă pentru stabilirea servituții de trecere fiind pe nr. cad 323/3 in cota de 343 mp, cad 333 in cota de 307 mp si 8166/23 in cota de 160 mp., cf. schiței de identificare (f 60 dosar ) .
La solicitarea părților,prin completările ulterioare la raportul de expertiză topografică s-au propus si alte variante ale căii de acces . Astfel se propune varianta 2 în care ieșirea la calea publică are suprafața de 872 mp si se va face pe număr cad (fond aservit) 333 cota de 307 mp si nr. cad 332/3 cota de 565 mp .(f 71-72 dosar). In Varianta 3 propusă de expert calea de acces are suprafața de 860 mp corespunzătoare (fond aservit ) nr. topo 8170/37 in suprafață de 230 mp, nr. topo 8170/94 in suprafața de 358 mp si 8166/28 in suprafața de 272 mp (f 116-117 dosar) .
In varianta 4 calea de acces are suprafața de 788 mp corespunzătoare nr. cad 222 cota de 11 mp si 332/3 cota de 777 mp (f 172- 173 dosar). Varianta 5 propusă (f 181-182 dosar) va asigura servitutea de trecere pe număr cadastral 332/3 in cota de 777 mp iar in varianta 6, calea de acces propusă va avea o suprafața de 638 mp afectând (fond aservit) următoarele nr. topo: nr. topo 7948/3 in cota de 74 mp, nr. topo 7948/1-a in cota de 25 mp, nr. topo 7955 in cota de 86 mp, nr. topo 7948/2 in cota de 24 mp si nr. topo 7947/2 in cota de 429 mp si presupune trecerea peste calea ferată (f 192-193 dosar).
S-au reținut astfel concluziile expertizei topografice în sensul că, într-adevăr, imobilele proprietatea reclamanților au caracter de loc înfundat, fără acces la calea publică, fiind imperios necesară instituirea unei servituți de trecere.
In cauză s-a efectuat si expertiza tehnică si evaluare în construcții având ca obiectiv identificarea avizelor si autorizațiilor necesare executării lucrărilor de realizare a accesului in toate cele 6 variante propuse in raportul de expertiză topografică întocmit de expert Mutiu precum si evaluarea costurilor pentru lucrărilor necesare pentru realizarea accesului. Prin raportul de expertiză înregistrat la Biroul local de expertize judiciare sub nr. 412 /05.09.2013 si completările ulterioare, efectuate de expert Jakabffy Ladislau expertul a estimat că in varianta 1 valoarea costurilor (avize, acorduri, cheltuieli de proiectare, cheltuieli de execuție) este de 71.000 lei, in varianta 2 costurile estimate sunt de 107.500 lei, in varianta 3 costurile sunt de 136.100 lei ( cf. răspuns la obiecțiuni - f 242 dosar ), in varianta 4 acestea se ridica la 97.000 lei, in varianta 5 la suma de 207.000 lei iar in varianta 6 la 314.000 lei (f 228-232 dosar si 241-242 dosar) .
Dreptul de servitute este un drept real principal, derivat perpetuu și imprevizibil, constituit asupra unui imobil fond aservit pentru uzul și utilitatea altui imobil numit fond dominant, imobile aparținând unor proprietari diferiți. Potrivit art. 616 C.civ.1864 (aplicabil in temeiul art. 223 din Legea 71/2011), proprietarul al cărui loc este înfundat, adică nu are ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe terenul vecinului său pentru a-și putea folosi propriul fond. Trecerea trebuie să se facă pe calea cea mai scurtă de ieșire la drumul public și prin locul ce ar pricinui cea mai mică pagubă proprietarului fondului aservit; proprietarul fondului aservit este ținut să nu facă nimic de natură a împiedica realizarea intereselor legitime ale proprietarului fondului dominant. În spiritul dispozițiilor acestui text legal, prin loc înfundat se înțelege acel fond care nu are nici o ieșire la calea publică; practica judiciară a lărgit noțiunea de loc înfundat statuând că art. 616 se referă nu numai la imposibilitatea absolută de a ieși la calea publică ci și la acele situații în care deși există o astfel de ieșire, ea prezintă inconveniente grave, sau poate fi periculoase pentru proprietarul fondului dominant.
Față de considerentele mai sus expuse si pornind de la premisa că în accepțiunea art. 616 C.Civ., proprietarul fondului dominat are îndatorirea de a face lucrările necesare pentru uzul si conservarea servituții, instanța de fond a apreciat că pe terenul cu nr. cad 332/3 (varianta 5 propusă de expert ) se asigura calea de acces cea mai scurtă și mai puțin costisitoare pentru toate părțile implicate, de la terenul reclamanților spre calea publică, porțiunea afectată de servitute, in suprafața de 777 mp fiind evidențiată pe schița întocmită(f 182 dosar).
Pentru a hotărî astfel instanța a avut in vedere faptul că in varianta 6 costurile pe care proprietarul fondului dominat trebuie să le suporte pentru uzul si conservarea servituții sunt de 3 ori mai mari decât in celelalte variante. Apoi la stabilirea traseului servituții si a limitelor de exercitare a acesteia instanța de fond a apreciat că trebuie să se tină cont și de interesul celui ce trebuie să suporte consecințele ei, instanța fiind îndatorată să cerceteze gravitatea inconvenientelor ce le ridică stabilirea uni drum de trecere la calea publică. Astfel in variantele 1,2 si 4 calea de acces împarte terenul proprietatea pârâtului P. (fond aservit )in două, fiindu-i acestuia pricinuită o pagubă mai mare decât in varianta 5 in care calea de acces urmărește linia de hotar a proprietății. In privința variantei 3 care afectează terenul proprietatea pârâtei . a constatat că in această variantă nu numai costurile reclamanților sunt mai mari decât in varianta 5 dar si paguba adusă proprietarului fondului dominat este mai mare, afectând construcția atelier mecanic (f 181 dosar) si modificarea rețelei electrice si termice (f 231 dosar).
Instanta nu a reținut apararea pârâtului P. si a intervenientei . SRL ref. la obligația pârâtei . are acces la drumul public) de a asigura servitutea de trecere pentru reclamanți, calea de acces trebuind să greveze imobilul proprietatea acestei pârâte întrucât lotul reclamanților s-a format prin dezmembrarea efectuată în baza schiței vizată OCOT cu nr. 7192/1994.
Este adevărat că din înscrierile din C.F._ Orade, respectiv încheierea de CF nr._ din 09.09.1994 de sub B 13, s-a observat ca vechile nr.top 7947/3 și 7947/4 își contopesc suprafețele după care se dezmembrează în:-nr.top 7947/6 cu suprafața de 3685 mp,-nr.top7947/7 cu suprafața de 2907 mp-nr.top7947/8 cu suprafața de 396 mp după care nr.top 7947/6 și 7947/8 se transcriu în CF_ O. în favoarea lui . nr.top 7947/7 se reînscrie sub nr. de ordine A+10 în favoarea vechilor proprietari, anume Rimanoczy Kalman si că din înscrierile din C.F. 4278 O. a rezultat ca potrivit încheierii de CF nr.7157/1972 ,în baza sentinței civile nr. 1778/1972 și a schiței de dezmembrare nr.top 7948/4 se dezmembrează în:nr.top 7948/5 în suprafață de 507 mp,nr.top7948/6 în suprafață de 264 mp,nr.top 7948/7 în suprafață de 4786 mp după care imobilele cu nr.top 7948/5 și 7948/7 se reînscriu în această coală în favoarea vechiului proprietar Rimanoczy Kalman (ai cărui succesori cu titlu particular sunt reclamanții ) .
Instanța de fond a reținut insă că pârâta . dobândit proprietatea asupra imobilelor in discuție in baza Certificatului de atestare . nr. 0373/1998 emis in temeiul legii 15/1990 si HG 834/1991, texte legale care prevăd că certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor se eliberează pentru terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, terenuri necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate. Prin urmare a apreciat că nu se poate susține că înfundarea locului este datorată partajării voluntare sau dezmembrării terenului deoarece urmare a actelor de dezmembrare de mai sus amplasamentul terenurilor aflate in patrimoniul fiecărui copartajant nu s-a modificat, înfundarea nereprezentând o consecință directă a actelor mai sus menționate, fiind preexistentă acestor acte.
Față de considerentele de fapt si de drept mai sus expuse instanța a admis cererea formulata de reclamanți in contradictoriu cu pârâtul P. S. si a dispus instituirea unei servituți de trecere cu pasul și auto, în favoarea nr. cad._ din CF nr._ O. – fond dominant, proprietatea reclamanților, asupra fondului aservit – nr. cadastral 332/3 din CF NDF nr. 180 O., cu mențiunea că suprafața afectată de servitute este de 777 mp., conform variantei nr. 5 din raportul de expertiză întocmit de expert. Ing. Mutiu înregistrat la Biroul de expertize judiciare de pe lângă Tribunalul Bihor sub nr. 111/26.01.2012, care face parte integranta din prezenta hotărâre . Pentru aceleași considerente a respins cererea formulată in contradictoriu cu pârâta .>
În baza Legii nr. 7/1996 actualizată, instanța a dispus înscrierea dreptului de servitute de trecere în foaia de proprietate a cartii funciare nr._ O., în care este înscris fondul dominant și în foaia de sarcini a cărții funciare NDF nr. 180 O., unde este înscris fondulaservit.
În ceea ce privește cererea de intervenție formulată de intervenienta . SRL, calificată de instanță ca fiind o cererea de intervenție accesorie in interesul pârâtului P. S., având in vedere că s-a admis acțiunea reclamanților împotriva pârâtului P. S., acesta căzând astfel in pretenții, ceea ce semnifică faptul că apărarea intervenientei nu a profitat pârâtului, cererea de intervenție a fost respinsă .
In ceea ce privește cheltuielile de judecată instanța a reținut că reclamanții au avansat suma de 643 lei reprezentând taxa judiciară de timbru, onorariu pentru expertiza topografică in suma de 2210 lei (f 35,45,82 si 195 dosar) si suma de 2335 lei reprezentând onorariu expertiză tehnică si evaluare (f 223 si 239 dosar) iar pârâtul suma de 500 lei reprezentând onorariu expertiză topografica. In baza art. 274 c.pr.civ. a obligat, in solidar, pârâtul P. S. si intervenienta să plătească reclamanților cheltuieli de judecata in suma de 2978 lei din care: 643 lei taxa judiciara de timbru si 2335 lei onorariu expertiză tehnică si evaluare respingând cererea de acordare a onorariului expert topografic, întrucât pârâtul P. a achitat contravaloarea variantei efectuată la solicitarea lui (varianta 6) si indiferent de poziția procesuală a pârâtului si intervenientului expertiza topografică (variantele 1-5) erau necesare si profită doar reclamanților.
S-a constatat că pârâta . a solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel pârâtul apelant P. S. .
Prin decizia civilă nr. 101/A din 25 martie 2014 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr._, s-a admis ca fondat apelul civil formulat de apelantul P. S., în contradictoriu cu intimații . I. C. și B. L. C. și . SRL, împotriva sentinței civile nr._ din 17.10.2013 pronunțată de Judecătoria O., care a fost schimbată în parte în sensul că:
S-a respins acțiunea formulată de reclamanții B. I. C., B. L. C. împotriva pârâtului P. S..
S-a admis cererea de intervenție formulată de intervenienta . SRL în interesul pârâtului P. S..
S-a menținut dispoziția privind respingerea acțiunii față de pârâta .>
Intimații au fost obligați la cheltuieli de judecată în cuantum de 1322 lei în favoarea apelantului.
Pentru a pronunța în acest mod, instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:
Conform cererii precizate înregistrată la instanță la data de 08.07.2010, reclamanții B. I. C. și B. L. C. au solicitat ca în contradictoriu cu pârâții . S. P. SRL și P. S. să se constate că imobilele situate în O. în natură teren intravilan, înscris în CF 164.622 O., top 7947/7 și CF_ nr.top_, 7948/7 proprietatea reclamanților, constituie loc înfundat și să se dispună stabilirea unei servituți de trecere pentru acces auto industrial asupra fondului aservit a fost în proprietatea pârâților – cu efectuarea cuvenitelor mențiuni în cartea funciară.
Din înscrierile din CF_ O. respectiv din încheierea de CF_ din 09.09.1994 de sub B13, se constată că în baza certificatului de atestare . nr.0373/1998 și a schiței vizată OCOT nr.7192/1994 vechile nr.top 7947/3 și 7947/4 își contopesc suprafețele după care se dezmembrează în nr.top 7947/6 cu suprafața de 3685 mp, top 7947/7 cu suprafața de 2907 mp și top 7947/8 – cu suprafața de 396 mp.
În urma operațiunii de dezmembrare realizată potrivit schiței vizată cu nr. 7192/1994 la care a fost parte pârâta ..top.7947/6 și 7947/8 se transcriu în CF_ în favoarea . nr.top 7947/7 se reînscrie sub nr. de ordine A+10 în favoarea vechilor proprietari, anume Rimanoczy Kalman .
Așadar, imobilele identificate cu nr.top 7947/7, 7948/5 și 7948/2 proprietatea reclamanților s-au constituit în urma dezmembrării în anul 1972 și 1994 a altor imobile, așa cum rezultă din schițele aferente expertizei efectuate în cauză devenind loc înfundat.
Ulterior, la data de 12.04.2007 se încheie antecontractul de vânzare-cumpărare, prin care, succesorii vechiului proprietar de CF promit vânzarea dreptului lor de proprietate în favoarea . ai cărei asociați erau reclamanții din prezenta cauză, B. I. C. și B. L. C., aceștia cumpărând terenul cu situația juridică mai sus arătată, în fapt, ca loc înfundat.
Ulterior, în baza sentinței civile 8262/2009, pronunțată în dosar nr._, cumpărătoarea . dreptul de proprietate asupra acestor imobile în CF_ și CF 4278 O., conversibile apoi în CF_ O. și CF_ O., iar apoi în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 855/24.06.2010 dreptul de proprietate se transmite de la . către asociații săi, persoane fizice, B. I. C. și B. L. C., reclamanții din prezenta cauză.
Din cele trei imobile identificate cu nr. top 7947/7, 7948/5 și 7948/7, se constituie ulterior, nr.cad._ O. înscris în CF_ O..
În concluzie, s-a reținut, așa cum a arătat și apelantul la data la care imobilul a intrat în proprietatea reclamanților aceștia cunoșteau caracterul de loc înfundat precum și faptul că s-a format ca urmare a unor dezmembrări.
În practică s-a stabilit că atunci când înfundarea locului se datorează proprietarului, acesta nu poate reclama un drept de servitute pe terenurile învecinate.
În speță s-a constatat că înfundarea terenului reclamanților se datorează foștilor proprietari, . ., care au avut calitatea de coproprietari la data efectuării dezmembrării în anul 1994, aceștia necunoscând schița prin care s-a dezmembrat imobilul cu nr. 7192/1994 vizată de OCOTA.
Conform practicii judiciare constante în situația în care înfundarea locului este datorată partajării voluntare sau dezmembrării terenului, fără a se fi stabilit o servitute de trecere prin actul de partaj, acest loc nu se consideră a fi un loc înfundat, deoarece loturile trebuie să fie astfel alcătuite încât toate să aibă ieșire la calea publică peste loturile celorlalți coindivizari.
În aceste condiții, cererea de creare a unei servituți de trecere nu poate fi adresată vecinilor fondului dominant ci doar copărtașilor acestui fond.
Cu alte cuvinte, cu ocazia dezmembrării terenului părțile trebuiau să aibă în vedere crearea unei servituți de trecere pe terenul . terenul „loc înfundat” creat prin dezmembrare și nu să pretindă acest lucru proprietarilor terenurilor vecine.
Dintre variantele propuse de expert prin lucrarea de expertiză efectuată în cauză, ținând cont de poziția pârâților chemați în judecată, cea mai indicată variantă ar fi varianta trei, care afectează nr. top 8170/37, 8170/84 și 8166/28, însă se constată că, proprietarul nr.top 8170/37 nu a fost chemat în judecată.
Așa cum a arătat și apelantul, apărările pârâtei de rândul 1, . invocă existența unei ipoteci și a unei conducte de abur a CET-ului nu sunt întemeiate.
Tribunalul a mai reținut că nu există nicio legătură între ipotecă și dreptul de servitute, atâta timp cât acesta nu este instituit pe cale convențională. De asemenea nici conducta de abur a CET-ului nu reprezintă un impediment, deoarece această conductă se intersectează cu toate variantele de servitute.
În concluzie, instanța a constatat că înfundarea se datorează lui . la momentul constituirii lotului proprietatea sa, avea obligația să asigure ieșirea la drum public celuilalt lot rămas în proprietatea vechiului proprietar Rimanoczy Kalman , lotul cu nr. 7947/7.
În ceea ce privește susținerile intimatei . sensul că la data dezmembrării loturile nou formate au fost încadrate drept terenuri în intravilan, pentru această încadrare fiind obligatoriu a exista întrunite condițiile de acces la terenuri, și că schița vizată de OCOTA la acea dată nu indica nici unul din loturile nou format ca fiind lipsit de acces, tribunalul a constatat că expertiza efectuată în cauză și chiar susținerile părților susțin contrariul, terenul reclamanților constituind loc înfundat și că într-adevăr n-ar fi trebuit vizată de către OCOTA acea dezmembrare în lipsa unor căi de acces, partajul efectuat de coproprietarii terenului dezmembrat neputând afecta drepturile proprietarilor terenurilor învecinate.
Față de cele de mai sus, a fost admis apelul formulat de pârâtul apelant P. S. și în consecință modificată hotărârea Judecătoriei O. în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanții B. I. C. și B. L. C., privind instituirea unei servituți de trecere și admisă cererea de intervenție formulată de intervenienta . SRL în interesul pârâtului P. S. prin care aceasta a solicitat respingerea acțiunii, cu motivarea că instituirea unei servituți i-ar afecta dreptul de folosință și i-ar prejudicia activitatea.
În baza art. 274 c.pr.,civilă instanța i-a obligat pe pârâți, aflați în culpă procesuală, să plătească apelantului 1322 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial în primă instanță și taxa de timbru în apel, astfel cum apelantul a solicitat.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții solicitândadmiterea acestuia, casarea cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul Bihor.
În subsidiar s-a solicitat admiterea apelului formulat de intimatul P. S., cu consecința admiterii acțiunii față de . în sensul respingerii apelului formulat de intimatul P. S. și admiterea acțiunii împotriva acestuia.
Cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenții au criticat hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că aceasta cuprinde motive contradictorii față de dispozitiv, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, incidente fiind motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă .
Astfel, arată că ambele instanțe au constatat în mod cert caracterul de loc înfundat al fondului dominant, concluzionând că e imperios necesară constituirea unei servituți.
Arată că instanța de apel a preluat fără a verifica susținerile intimatului P. S., dovedite doar cu înscrieri de carte funciară și nu cu schițe cadastrale, concluzionând că nr. top. 7947/7 provenind din 7947/3 și 7947/4 trebuia să primească acces la calea publică prin aceste imobile.
Mai subliniază că în absența unei schițe aferente acestei dezmembrări, precum și în lipsa oricărei alte probe, nu se poate concluziona că nr. top. 7947/3 respectiv 7947/4 aveau ele însele acces la calea publică, astfel încât acestora să le revină obligația de a asigura acces și nou formatului nr. 7947/7.
Apoi instanța reține eronat faptul că ., de la care au dobândit imobilele și . fost coproprietare în anul 1994 la momentul dezmembrării. În realitate la data dezmembrării proprietari erau . Rimanoczy Kalman, decedat. Ca atare, culpa neasigurării unui acces la drumul public pentru terenurile înfundate aparține în exclusivitate lui . cererea și în folosul căreia s-a întocmit schița vizată de OCAOTA, care a stat la baza dezmembrării.
Paradoxal însă, contrar considerentelor neechivoce, instanța de apel admițând apelul formulat de P. S., menține și dispozitivul instanței de fond privind respingerea cererii față de . astfel dispozițiile art. 616 Cod civil, deși constată culpa acestuia și obligația de a asigura acces la drumul public, în dispozitiv menține respingerea acțiunii față de acesta.
În ceea ce privește completarea probațiunii arată că aceasta se impune în cauză pentru a indica o variantă de trecere care să afecteze doar imobilele lui . care nu s-a efectuat în cauză.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 616 Cod civil, art. 299, art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă .
Intimații nu au depus întâmpinare la dosar.
Analizând recursul formulat prin prisma criticilor invocate instanța constată a fi fondat urmare a considerentelor ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Potrivit art. 616 din fostul Cod civil, aplicabil cauzei „proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nici o ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”.
În speța de față nu se contestă faptul că imobilul proprietatea reclamanților înscris în CF_ O. cu nr. top. 7947/7 și CF nr._ cu nr. top. 7948/5; 7948/7 constituie loc înfundat, în discuție fiind doar calea de acces la drumul public, respectiv posibilitatea ca aceasta să afecteze fie imobilul învecinat proprietatea pârâtului P. S., care reprezintă calea cea mai scurtă și mai puțin costisitoare, fie imobilul proprietatea pârâtei . virtutea calității de proprietar asupra nr. top. 7947/6 și 7947/8 rezultate din dezmembrarea top. 7947/3 și 7947/4 și a calității de proprietar al reclamantului asupra nr. top. 7947/7, rezultat din dezmembrarea acelorași topografice.
Instanța de apel admițând apelul, a respins acțiunea față de pârâtul P. S., cu o motivare contradictorie, reținând pe de o parte faptul că înfundarea terenului reclamanților se datorează foștilor proprietari . ., care au avut calitatea de coproprietari la data efectuării dezmembrării în anul 1994, iar pe de lată parte se reține că, înfundarea se datorează lui . la momentul constituirii lotului proprietatea sa, avea obligația să asigure ieșirea la drumul public celuilalt lot rămas în proprietatea vechiului proprietar Rimanoczy Kalman, lotul cu nr. 7947/7.
Ori, din actele dosarului se reține că ., de la care reclamanții au dobândit imobilele în cauză, a devenit proprietar asupra acestora, în baza sentinței civile nr. 8262/2009 a Judecătoriei O., urmare a antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat în 12.04.2007, iar pârâta . devenit proprietar asupra imobilului cu nr. top. 7947/6 și 7947/8, în baza certificatului de atestare ., nr. 0373/1998, eliberat de Ministerul Industriilor, a schiței vizată de OCOTA cu nr. 7192/1994, urmare a dezmembrării nr. top. 7947/3 și 7947/4 după prealabila contopire a acestora, ocazie cu care s-a format și imobilul nr. top. 4947/7, proprietatea actuală a reclamanților.
Rezultă așadar că, atât imobilele proprietatea reclamanților cât și imobilele proprietatea pârâtei . din dezmembrarea acelorași imobile, situație în care cu temei s-a concluzionat că loturile formate urmare a dezmembrării trebuiau astfel alcătuite încât toate să aibă acces la calea publică peste loturile celorlalți coindivizari, nefiind admisibilă stabilirea servituții de trecere pe terenul vecinilor ci doar pe cea a copărtașilor acestui fond.
Acest raționament este însă valabil doar în situația în care înfundarea lotului în favoarea căruia se solicită stabilirea servituții ca fond dominant, a avut loc în urma procesului de dezmembrare, însă în speță concluzia instanței de apel fundamentată astfel, nu poate justifica soluția atâta timp cât din probele administrate nu rezultă în ce măsură imobilele cu nr. top. 7947/3 și 7947/4, aveau sau nu la data dezmembrării acces la calea publică pentru a se putea aprecia în ce măsură servitutea ar putea afecta în exclusivitate imobilul cu numărul cadastral 398, proprietatea pârâtei .>
Ori, numai pornind de la acest element esențial se puteau face aprecieri legate de culpa exclusivă a pârâtei . realizarea dezmembrării din 1994, cu consecința reținerii netemeiniciei cererii față de pârâtul P. S., hotărârea instanței de apel fiind din această perspectivă nelegală.
Un alt motiv de nelegalitate al hotărârii apelate este și acela că deși instanța constată caracterul de loc înfundat al lotului proprietatea reclamanților, respectiv că instituirea servituții nu se poate realiza pe terenul pârâtului P. S., reținând culpa exclusivă a pârâtei . situația creată, omite totuși a analiza temeinicia cererii reclamanților prin raportare la acest pârât, lăsând în acest fel nesoluționată cererea de chemare în judecată, ceea ce atrage incidența motivului de recurs prevăzute de art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, hotărârea fiind prin urmare lovită de nulitate.
Cum nici prima instanță nu a analizat fondul cererii reclamanților din perspectiva mai sus expusă, nici în privința acesteia nu se poate realiza un control judiciar eficient, astfel că și aceasta e lovită de nulitate, iar apelul se impunea a fi admis în temeiul art. 297 Cod procedură civilă cu consecința reținerii spre rejudecare de către Tribunalul Bihor pentru evocarea fondului.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă recursul va fi admis, va fi casată decizia, anulată sentința trimițând dosarul instanței de apel pentru evocarea fondului.
În rejudecare, se va completa probațiunea în sensul celor arătate, respectiv se va verifica în ce măsură la data efectuării dezmembrării, topograficele 7947/3 și 7947/4 aveau acces la drumul public, în caz afirmativ urmând a se stabili o variantă de trecere care să afecteze exclusiv terenul pârâtei . caz contrar urmând a se analiza cererea prin prisma criteriilor legale ce reglementează servitutea de trecere potrivit art. 616 Cod civil.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite ca fondat recursul civil declarat de recurenții reclamanți B. I. C. și B. L. C., ambii cu domiciliul în O., Calea Clujului, nr. 58/A, județul Bihor, în contradictoriu ci intimații pârâți ., cu sediul în O., ., județul Bihor, . prin lichidator RVA INSOLVENCY SPECIALIST, cu sediul în O., Parcul T., nr. 4/A, județul Bihor, P. S., cu domiciliul în O., ., județul Bihor, intimat intervenient . SRL, cu sediul în O., ., județul Bihor, împotriva deciziei civile nr.101/A din data de 25 martie 2014 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o casează și anulează sentința civilă nr._ din 17 octombrie 2013 a Judecătoriei O., trimițând dosarul instanței de apel pentru evocarea fondului.
Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere în rejudecare.
Pronunțată în ședința publică din 12 noiembrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
D. M. F. T. V. P. A. B.
- judecător fond – C. G.
- judecători apel – F. C. M./A. C.
- redactat decizie – judecător D. M. – 26.11.2014
- dactilografiat grefier A. B. – 26.11.2014 –2 ex.
ROMÂNIA | |
CURTEA DE APEL O. | |
- Secția I civilă - | |
completul II recurs nr. operator de date cu caracter personal: 3159 | |
Dosar nr._ din 26.11.2014 |
Către,
Tribunalul Bihor
Alăturat prezentei vă înaintăm dosarul civil având numărul mai sus menționat, privind recursul civil declarat de recurenții reclamanți B. I. C. și B. L. C., ambii cu domiciliul în O., Calea Clujului, nr. 58/A, județul Bihor, în contradictoriu ci intimații pârâți ., cu sediul în O., ., județul Bihor, . prin lichidator RVA INSOLVENCY SPECIALIST, cu sediul în O., Parcul T., nr. 4/A, județul Bihor, P. S., cu domiciliul în O., ., județul Bihor, intimat intervenient . SRL, cu sediul în O., ., județul Bihor, împotriva deciziei civile nr.101/A din data de 25 martie 2014 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr._, prin care s-a schimbat sentința civilă nr._ din data de 17 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria O. în dosar nr._, având ca obiect: servitute,față de dispozițiile deciziei civile nr. 970/R din 12 noiembrie 2014, pronunțată de această instanță.
PREȘEDINTE GREFIER
D. M. A. B.
| ← Pretenţii. Hotărâre din 21-05-2014, Curtea de Apel ORADEA | Partaj judiciar. Decizia nr. 971/2014. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
