Pretenţii. Decizia nr. 520/2014. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 520/2014 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 11-11-2014 în dosarul nr. 5331/111/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA I CIVILĂ
Număr operator de date cu caracter personal 3159
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 520/2014-.>
Ședința publică din 11 noiembrie 2014
PREȘEDINTE: P. A. – judecător
JUDECĂTOR: G. M.
GREFIER: I. F.
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant S. F., domiciliat în Oradea, ., . în contradictoriu cu intimatul pârât T. București, cu sediul în București, ., sector 3, împotriva sentinței civile nr. 198/24 martie 2014, pronunțată de T. Bihor, având ca obiect: pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus învederându-se instanței cele de mai sus precum și faptul că apelantul a solicitat aplicarea prevederilor art. 411 alin.1 pct. 2 din Noul Cod de procedură civilă, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 198/C din 24 martie 2014, T. Bihor a respins acțiunea formulată de reclamantul S. F., în contradictoriu cu pârâtul T. București, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantul S. F. a solicitat instanței anularea încheierii din data de 12.12.2001 pronunțată de T. București în dosar nr. 6484/2001 - f. 2, ca nefiind semnată și ștampilată de reprezentantul instituției.
Încheierea atacată face este o hotărâre judecătorească care este susceptibilă de a fi anulată doar prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege. Hotărârile judecătorești nu pot fi atacate separat pe cale unei acțiuni în instanță. Analizând încheierea atacată instanța constată că este o încheiere prin care s-a suspendat judecarea unui recurs, de aceea este irevocabilă. Pentru reluarea judecării recursului reclamantul avea posibilitatea de a solicita repunerea cauzei pe rol.
În ceea ce privește daunele morale și materiale, instanța a respins cererea de acordare a acestora având în vedere că reclamantul nu a făcut dovada unui prejudiciu moral sau material suferit ca urmare a unei acțiuni ilicite. În atare condiții lipsește una din cele patru condiții cumulative ale răspunderii civile delictuale astfel încât restul condițiilor nu mai pot fi analizate.
Pentru toate aceste motive instanța a respins acțiunea constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul S. Francis solicitând casarea sentinței în totalitate ca netemeinică și nelegală și admiterea acțiunii formulate.
Invocă că nu a fost legal citat în ședința publică din 24 martie 2014.
În drept a invocat prevederile art. 488 alin.1 pct. 1-8 din Codul de procedură civilă.
La data de 23 mai 2014 reclamantul a formulat o nouă cerere de apel solicitând schimbarea în totalitate a sentinței, admiterea acțiunii formulate.
Invocă că nu a fost legal citat la T. Bihor, nu i s-a comunicat întâmpinarea, încheierea din 12.12.2001 pronunțată de intimat în recurs, nefiind susceptibilă de atac, nu a fost legal citat, obiectul recursului fiind punerea în executare reală a Dispozitivului sentinței civile nr. 5573/1995 în dosarul nr. 13.134/1993 a Judecătoriei Oradea, dosar execuțional 6750/1995 al Judecătoriei Oradea – litigiu de muncă.
Invocă că prima instanță a luat în considerare un act fără nici o putere juridică nesocotind dispoziția imperativă prevăzută de decizia de îndrumare nr. 10/1971 a Tribunalului Suprem, încheierea nu cuprinde nici o semnătură, solicită punerea în executare concretă a sentinței civile nr. 5573/1995 a Judecătoriei Oradea.
În drept a invocat dispozițiile art. 411 alin.1 pct. 2, art. 466-482 din Noul Cod de procedură civilă, Codul muncii, Legea nr. 146/1997.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 21.07.2014 intimatul T. București a solicitat respingerea apelului ca nefondat, urmând a se menține sentința apelată ca temeinică și legală.
Invocă că hotărârile judecătorești sunt susceptibile de a fi anulate numai în condițiile exercitării căilor legale de atac reglementate prin dispozițiile Codului de procedură civilă și astfel în încheierea indicată de reclamant nu poate fi atacată pe cale separată în cadrul unei noi cauze ca cea din prezentul dosar. De altfel, prin încheierea respectivă s-a dispus suspendarea recursului promovat de reclamant împotriva unei sentințe pronunțate de Judecătoria sectorului 6 București, reclamantul putând solicita repunerea pe rol a cauzei.
Cât privește prejudiciul moral și material, nu sunt întrunite condițiile răspunderii delictuale, reclamantul nefăcând dovada contrară.
Invocă și prescripția dreptului la acțiune prevăzută de art. 2517 Cod civil, or în speță întrucât reclamantul susține că despăgubirile materiale de 1.000.000 lei au fost cauzate de încheierea din 12.12.2001 a Tribunalului București, dată la care s-a născut și dreptul său la acțiune, dreptul său trebuie exercitat în termenul de prescripție de 3 ani.
În drept au invocat Legea nr. 304/2004, Codul civil, art. 205 și urm. din Codul de procedură civilă.
Prin răspunsul la întâmpinare, recurentul solicită respingerea excepțiilor invocate de intimat.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de apel și din oficiu, instanța reține următoarele:
Criticile formulate de apelant nu sunt fondate.
Obiectul cererii formulate de reclamant l-a constituit anularea în totalitate a încheierii pronunțate în data de 12.12.2001 în dosar nr. 6484/2001 a Tribunalului București și obligarea pârâtului la plata de cheltuieli de judecată în valoarea de 1000 lei și 1.000.000 lei daune patrimoniale și nepatrimoniale reprezentând salarii de care nu a beneficiat din cauza nepunerii în executare a Dosarului nr. 6750/E/1995 a Judecătoriei Oradea, întrucât nu cuprinde semnătura, ștampila sau instanța emitentă.
În mod judicios a reținut instanța de fond că încheierea pronunțată la 12.12.2001 de T. București în dosarul nr. 6484/2001 este o hotărâre judecătorească – conform art. 255 alin. 2 din Codul de procedură civilă, care poate fi anulată doar prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege și nu separat pe cale unei alte acțiuni.
Prin încheierea sus-menționată, instanța a dispus suspendarea recursului formulat de creditorul S. F. împotriva sentinței nr. 5337/26.06.2001 a Judecătoriei sector 6 în dosar nr. 5734/2001 în baza art. 242 pct. 2 din Codul de procedură civilă, reținând în considerente lipsa nejustificată a părților și faptul că nu s-a solicitat judecarea în lipsă.
Conform art. 245 din Codul de procedură civilă, judecata reîncepe prin cererea de redeschidere făcută de una din părți când suspendarea s-a datorat lipsei acestora, cazul de față. Așadar pentru reluarea judecății în dosarul nr. 6484/2001 a Tribunalului București, recurentul, reclamantul din prezentul dosar trebuia să solicite repunerea pe rol a cauzei în condițiile art. 245 din codul de procedură civilă și nu introducând o acțiune în justiție pe cale separată după 13 ani, o astfel de acțiune apare ca inadmisibilă în condițiile dreptului procesual civil.
Așadar, prin reluarea judecății în respectivul dosar și continuării judecății, recurentul, reclamantul din prezentul dosar putea să-și valorifice pretențiile ce au făcut obiectul dosarului aflat în recurs pe rolul Tribunalului București, având ca obiect recurs împotriva sentinței civile nr. 5337/2001 a Judecătoriei Sectorului 6 București.
Cât privește critica privind comunicarea necorespunzătoare a încheierii, fără semnătură, conform art. 266 alin. 1 din Codul de procedură civilă, hotărârea se va face în două exemplare originale, unul se atașează la dosar iar al doilea exemplar spre conservare la dosarul sau mapa de hotărâri a instanței, părților comunicându-li-se hotărârea în copie conform art. 128 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
Nu sunt fondate nici criticile apelantei privind necitarea sa la T. Bihor, la filele 15,30,37 dosar fond regăsindu-se dovezile de înmânare a citației și a comunicării înscrisurilor pentru termenele din 11.11.2013, 13.01.2014 respectiv 24.03.2014.
Astfel, pentru termenul din 24 martie 2014 – fila 37 dosar fond - există dovada de primire din 17.01.2014.
De asemenea prin încheierea de ședință din 11.11.2013 – fila 22 dosar fond - s-a amânat cauza pentru data de 13.01.214 pentru citarea reclamantului cu un exemplar din întâmpinare și cu mențiunea de a-și preciza acțiunea și a se pronunța asupra excepțiile formulate, dovada citării fiind la fila 30 dosar fond – în data 25.11.2013, fiind menționat și termenul dar și că actele au fost înmânate destinatarului care a semnat.
De altfel prin precizarea din 28.11.2013 – fila 23 dosar fond, reclamantul răspunde pârâtului la întâmpinare.
Față de cele mai sus-expuse va fi respins ca nefondat apelul declarat în cauză cu aplicarea art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, nefiind întrunite nici condițiile prevăzute de art. 451-453 din Codul de procedură civilă privind acordarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat apelul civil declarat de apelantul reclamant S. F., domiciliat în Oradea, ., . în contradictoriu cu intimatul pârât T. București, cu sediul în București, ., sector 3, împotriva sentinței civile nr. 198/24 martie 2014, pronunțată de T. Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
DEFINITIVĂ.
Dată în ședința publică din 11 noiembrie 2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
P. A. G. M. I. F.
Red. jud. P. A./10.12.2014
Jud. fond: D. L.
Tehnored. I.F./10.12.2014
| ← Conflict de competenţă. Sentința nr. 54/2014. Curtea de Apel... | Strămutare. Hotărâre din 05-03-2014, Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
